Un nou baraj pe Siret, între județele Suceava și Botoșani

Un mai vechi studiu de fezabilitate a fost reactualizat în 2017, dar abia în 2020 se fac dezbateri publice cu privire la o evaluare realizată ulterior iar dacă proiectul va demara, cel mai probabil cu o finanțare europeană, atunci pe raza a două localități sucevene și a două localități botoșănene vor fi realizate, într-un interval de cinci ani, lucrări de continuare a amenajării începute înainte de 1989 pe o suprafață de peste 600 de hectare și noul lac de acumulare va „înghiți” circa o sută de hectare de pădure, inclusiv o parte dintr-o rezervație naturală.Teritoriul unde se dorește amenajarea noului baraj și a lacului este în suprafață de aproape 631 hectare, pe raza comunelor sucevene Zamostea și (într-o pondere mai mică) Zvoriștea și a celor botoșănene Cândești și (într-o măsură mai mare) Vârfu Câmpului

Administrația Națională „Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Siret are în vedere realizarea unui nou baraj pe râul Siret, între județele Suceava și Botoșani. Noul baraj – de fapt lucrarea este începută de peste trei decenii și apoi abandonată – este situat între barajul de la Rogojești și cel de la Bucecea. Teritoriul unde se dorește amenajarea respectivului baraj este în suprafață de aproape 631 hectare, situate pe raza comunelor sucevene Zamostea și (într-o pondere mai mică) Zvoriștea și a celor botoșănene Cândești și (într-o măsură mai mare) Vârfu Câmpului. Teoretic, lucrarea a fost rea­lizată, la nivelul anilor ‘90, la circa 70%, însă de atunci o serie de aspecte au intervenit și a fost necesară refacerea unui studiu de fezabilitate.

Lucrările ar putea dura până în cinci ani – cel puțin așa rezultă dintr-un studiu de fezabilitate reactualizat și ale cărui date au fost prezentate succint într-o documentație ce va fi supusă dezbaterii publice. Lucrările de construcții-montaj au fost estimate la circa 166 milioane lei.

Barajul pe malul drept al râului Siret (pe raza comunei sucevene Zamostea) va avea o înălțime de 16,1 m și o lungime de 7,1 km de-a lungul lizierei pădurii de la Lunca și, din câte se pare, va include o mică parte din aceasta. Menționăm că pe această suprafață (pe care sunt necesare exproprieri) s-a constituit Rezervația Pădurea Zamostea-Lunca și SIT NATURA 2000–ROSCI 0184 (Pădurea Zamostea-Lunca). În conformitate cu prevederile Legii 46/2008 – Codul silvic cu modificările și completările ulterioare redu­cerea fondului forestier național este interzisă. Excepție fac obiectivele de interes național, declarate de utilitate publică, în condițiile legii. Din cele 115 hectare de pădure care vor fi expropriate – mai exact terenul forestier aflat în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva va a fi transferat în administrarea A.N. „Apele Romane”, Admi­nistrația Bazinală de Apă Siret – o suprafață de 25,6 hectare este inclusă în rezervația naturală forestieră și botanică Pădurea Zamostea-Lunca iar alte 90 hectare sunt incluse într-un SIT NATURA 2000. Alte 103 hectare reprezintă albia minoră a râului Siret, situată în domeniul public al statului iar aproape 310 hectare este teren proprietate privată a persoanelor fizice și juridice, inclusiv ale consiliilor locale care va fi expropriat. Diferența până la aproape 631 hectare este teren aflat în domeniul public local și în administrarea consiliilor locale, care se va transfera în domeniul public al statului și în administrarea A.N „Apele Române”.

De asemenea, nu lipsit de importanță este faptul că barajul de pe malul drept se suprapune, în partea nordică a sa, cu podul de la Lunca (Zamostea) – Talpa. Pe malul stâng al râului Siret (pe raza comunei botoșănene Vârfu Câmpului) va fi un baraj frontal de 13 m înălțime și lungime de aproape 1,1 km. Evacuatorul de ape mari va fi executat din beton armat având trei deschideri de 16,00 m lățime fiecare. Barajul frontal și evacuatorul vor fi amenajate la aproximativ 1,2 km amonte de podul de pe DN29C Suceava – Dorohoi, în localitatea Vârfu Câmpului. Derivația Siret – Jijia este o altă lucrare prevăzută și care va avea lungimea l = 3.400 m, diametru interior Dn = 2,10 m. Organizarea de șantier va fi amenajată pe un teren lipsit de sarcini, teren aflat în proprietatea consiliilor locale ale comunelor Zvoriștea și Zamostea, pus la dispoziție de aceasta, în centrul de greutate al amplasamentului lucrărilor propuse, în afara ariilor naturale protejate de interes conservativ.

Consultări publice în două localități. Proiectul este important pentru alimentarea cu apă a municipiului Dorohoi și localităților limitrofe

Fiind vorba de un proiect complex, derulat la nivel central, ANAR a anunțat prin Agenția Națională a Fondului de Mediu cu privire la dezbaterea publică pentru proiectul „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, județele Suceava și Botoșani – continuarea lucrărilor în vederea finalizării obiectivului de investiții”, ­ti­tular Administrația Națională „Apele Române” – Administrația Bazinală de Apă Siret. Mai exact, „evaluarea adecvată” – cum se numește documentația realizată pentru continuarea lucrărilor – va fi supusă dezbaterilor publice care vor avea loc în data de 18 august la căminul cultural din comuna Zamostea și pe data de 19 august la școala ­Ge­nerală „George Hazgan” din Vârfu Câmpului.
Acumularea este inclusă în MASTER PLANUL pentru proiectul „Extinderea și ­mo­dernizarea sistemului de alimentare cu apa – canalizare – epurare a județului Botoșani“. Iar asta nu întâmplător, ci fiindcă unul dintre obiectivele proiectului este asigurarea debitelor de apă necesare pentru alimentarea cu apă potabilă și industrială a populației și industriilor din orașul Dorohoi (500 l/s), eliminând cheltuielile importante actuale de întreținere, reparații generale și pompare a apei din priza Bucecea la Dorohoi pe o distanță de cca. 25 km. În legătură cu acest prim obiectiv al proiectului este și un al doilea, anume asigurarea debitelor pentru alimentarea cu apă potabilă în sisteme locale sau centralizate a tuturor localităților amplasate pe cursul râului Jijia între Dorohoi și râul Sitna, localități care în prezent au serioase dificultăți în aprovizionarea cu apă potabilă, având în vedere atât insuficiența surselor (puțuri săpate sau forate dependente de regimul pluviometric) cât și calitatea necorespunzătoare a apei.

Puțini sunt cei care cunosc despre faptul că pe lângă acumulările de apă de la Rogojești și Bucecea pe cursul râului Siret și, în același timp, pe raza județului Suceava mai erau planificate încă două acumulări de apă, una la Zamostea-Vârfu Câmpului iar alta la Dolhasca și de acolo mai departe spre Pașcani, pe teritoriul județului Iași. Din mai multe considerente între care și cele de ordin financiar proiectele au fost blocate de mai bine de un deceniu. La un moment dat – mai exact la precedenta criză economică – s-a vehiculat în zona Dolhasca reluarea lucrărilor, însă din câte se pare a fost mai curând o încercare a unor persoane să obțină terenurile de la proprietarii acestora și, ulterior, să obțină bani mai mulți în negocierile cu statul.

Volumul acumulării a fost mărit de peste două ori față de ce se dorea cu trei decenii în urmă

De data asta însă este vorba de o situație cât se poate de transparentă și de clară: ANAR a finalizat o evaluare și o supune dezbaterii publice. În anul 2017 Studiul de Fezabilitate reactualizat al obiectivului de investiții „Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, județele Suceava și Botoșani” s-a avizat la A.N. Apele Române. Prin ridicarea cotei de acumulare de la Nivelul Normal de Retenție – 281,00 mdMB la Nivelul Apelor Extraordinare – 283,97 mdMB, soluție cuprinsă în Studiului de Fezabilitate reactualizat, se mărește volumul acumulării de la 7,3 mil. mc la 17 mil. mc.

În anul 2017 a fost necesară reactualizarea Studiului de Fezabilitate din următoarele motive: modernizarea echipamentului hidromecanic și actualizarea valorii de achiziție a echipamentului hidromecanic aferent evacuatorului de ape mari și prizei de apă de la galeria de derivație, precum și actualizarea valorii cap.1 „Cheltuieli pentru obținerea și amenajarea terenului”, având în vedere ca terenurile la data aprobării obiectivului de investiție erau în proprietatea C.A.P.-urilor, a consiliilor locale și a statului în prezent acestea fiind în proprietate privată.

Un al treilea motiv pentru care a fost necesară reactualizarea studiului de fezabilitate este declararea obiectivului de investiții de interes național și de utilitate publică, în conformitate cu prevederile Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local și H.G. nr 53/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în vederea obținerii suprafețelor de teren necesare pentru continuarea lucrărilor în zona pădurii de pe malul drept al râului Siret. Un alt motiv pentru care a fost necesară reactualizarea studiului de fezabilitate a fost apariția unor eroziuni de mal în amonte de încastrarea barajului mal drept care pun în pericol atât încastrarea barajului mal drept cât și gospodăriile aflate în imediata vecinătate a malului.

În anul 2018 s-a demarat procedura de avizare din punct de vedere a protecției mediului pentru proiectul – Amenajarea complexă Vârfu Câmpului pe râul Siret, județele Suceava și Botoșani – continuarea lucrărilor în vederea finalizării obiectivului de investiții.

Prin realizarea acumulării complexe Vârful Câmpului se mai urmăresc și alte obiective alături de cele legate de asigurarea apei potabile pentru Dorohoi și localitățile din preajmă și anume: asigurarea unei scurgeri salubre pe râul Jijia, în aval de Dorohoi, în special în perioadele secetoase; îmbunătățirea condițiilor de calitate a apei pe sectorul aval de confluența cu râul Sitna (în prezent încadrat în categoria a III-a de calitate sau chiar degradat pentru anumiți indicatori) prin tranzitarea unor debite de diluții cores­punzătoare; asigurarea apei pentru sistemele de irigații din zonele limitrofe ale râului Jijia; ­asi­gurarea debitelor pentru realizarea unei microhidrocentrale. (Dan PRICOPE)