Tuesday , March 19 2024

Un fost călugăr de la Râșca a înființat o mănăstire ortodoxă pe o insulă din nordul Scoției

„Nu am trăit într-un mediu religios … Îmi amintesc de o vacanță la Putna unde mi-a plăcut mult”, mărturisește părintele Serafim. A acceptat să fie călugăr pe o insulă din Atlantic fiindcă “biserica nu este dată Pământului să îi ofere o legislație, ci să ofere lumii sfinți”, iar în Moldova, la mănăstire, văzuse oameni (chiar și oameni de lume, nu doar călugări) „care deja se sfințiseră, dar Dumnezeu îi mai ținea pentru că cei din jur aveau nevoie de ei”. In adolescență făcea parte dintre cei care credeau că „Biserica nu e cool”, iar un prieten discret l-a îndrumat spre un preot care și acum îi este duhovnic. Trăirile religioase i s-au amplificat în perioada când a fost bursier la Moscova. In 2019 este singurul viețuitor al mănăstirii de pe insula Mull, în Oceanul Atlantic. Părintele Serafim încearcă să facă mănăstirea în jurul unei biserici vechi de secole, al cărei altar este și mai vechi, pare-se de un mileniu și jumătate, iar restaurarea este o muncă laborioasă

Părintele Serafim Aldea – tuns în monahism în anul 2005 la Mănăstirea Râșca din județul Suceava – este singurul călugăr ortodox din Arhipelagul Hebridelor, din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, mai exact în părțile Scoției. Acolo s-a hotărât să deschidă prima mănăstire ortodoxă din ultima mie de ani. Mai exact, în insula Mull care este a doua ca mărime din cadrul Arhipelagului Hebridelor (grupul de insule se află către Oceanul Atlantic) și are o po­pulație de 1.000 – 2.000 de oameni. Capitala este un sat de aproximativ 700 de locuitori, Tobermory – “Fântâna Mariei”, în cinstea Bunei-Vestiri. Vara, numărul locuitorilor crește mult datorită turiștilor.

Ca să se ajungă la mănăstire, trebuie ajuns mai întâi la Glasgow sau Edinburgh, de unde se poate lua trenul sau mașina până la Oban, portul principal către Hebride. Drumul cu mașina de la Glasgow până la Oban durează între 3 si 4 ore, în funcție de trafic. Din Oban, se ia un vapor până pe insulă (aproximativ 50 de minute). Odată ajuns pe insulă, se mai merge cu mașina în jur de 40 de minute deoarece așezământul monahal este situat pe coasta Atlanticului.

Despre el, părintele Serafim spune – conform unui interviu dat pentru revista Life – că a ajuns să creadă că a fost dintotdeauna un călugăr, doar că nu m știut ce înseamnă călugăr. „Nu am trăit într-un mediu religios, familia mea nu era, în vremea copilăriei mele, genul care să meargă la biserică. Am crescut fiind ceea ce sunt și la un moment dat am înțeles. Îmi amintesc de o vacanță la Putna unde mi-a plăcut mult”, mărturisește părintele Serafim. Între altele, el menționează și că nu își dorește să convertească oameni în Scoția la ortodoxie sau să aibă o obște mare, ci preocuparea sa este să se mântuiască.

“Biserica nu este dată Pământului să îi ofere o legislație, ci să ofere lumii sfinți”

Despre ortodoxie, el susține că avem prejudecata că toată lumea are ceva împotriva noastră și că există cumva un complot împotriva ortodo­xiei, dar de fapt singurul complot este cel pe care îl creăm chiar noi, pentru că nimeni nu vorbește despre ortodoxie. „Iar la străini ce informații ajung?”, se întreabă retoric preotul, recunoscând ulterior că „ortodoxia cu băbuțe care îți spun unde să te așezi în biserică și câte lumânări să aprinzi” nu a funcționat niciodată pentru el și poate de aceea când vine vorba despre public românesc are niște rezerve. Explicația pentru care a acceptat să ajungă călugăr pe o insulă este dată de faptul că, în opinia sa, biserica nu este dată Pământului să îi ofere o legislație, ci să ofere lumii sfinți.

Despre sfinți și pregătirea pentru trecerea la cele sfinte susține că a văzut așa ceva în Moldova, probabil se referă la anii petrecuți la Mănăstirea Râșca. „Dacă găseam răspunsurile eram deja la Domnul. Cred că, atâta timp cât mai suntem în viață, mai căutăm. Dumnezeu ne ia atunci când știe că suntem gata. De multe ori sunt oameni care depășesc momentul potrivit. Am văzut și asta, în Moldova, la mănăstire. Ei deja se sfințiseră, dar Dumnezeu îi mai ținea pentru că cei din jur aveau nevoie de ei. Am văzut asta și cu oameni din lume, oameni frumoși care au trăit pe lângă Dumnezeu toată viața și ajung la bătrânețe sau într-o boală, dar îi ține Dumnezeu în boala aceea ani și ani, nu pentru ei, ci pentru că prezența lor este necesară celor din jur: fie pentru a-i feri de întristare, care ar fi prea pu­ternică, fie pentru a-i ajuta să îi găsească pe Dumnezeu”, a spus părintele Serafim într-un interviu acordat, anul acesta, unei reviste.

Serafim Aldea a ajuns călugăr după lungi ani de căutări. Drumul său a pornit de la percepția că biserica ar fi un loc destinat spălatului oamenilor pe creier, iar spovedania era redusă doar la a te duce la un om care să îți spună ce să faci sau ca pe un abandon al propriei voințe și al capacității de a te determina și de a deveni ce ești. A ajuns apoi în contact cu un bun prieten despre care, totuși, nu știa până atunci că merge la biserică, deoarece nu-i povestea fiindcă în lumea adolescenților este (era cel puțin în mediul în care a trăit preotul Serafim) un fel de stigmă să crezi, să ai o relație cu biserica pe principiul „Biserica nu e cool”. Ei bine, acest prieten al său l-a îndrumat spre părintele Adrian de la Mănăstirea Mihai Vodă, ocazie cu care a aflat despre viața călugărească. Drumul său a mai durat însă și a însemnat studii de finanțist la ASE, câteva semestre de limbă și cultură rusă la Moscova (nu știa nici măcar alfabetul chirilic când a aplicat, dar voia să ajungă să citească Tolstoi în original; părinții săi s-au opus fiindcă era perioada când cecenii puneau bombe prin metrourile Moscovei, dar dacă nu se ducea acolo probabil că nu ar fi ajuns călugăr deoarece trăirile/simțămintele religioase s-au acutizat tocmai în Rusia), un master și doctorat în Anglia și tranșante experiențe poetice în România. Experiența aceasta i-a folosit întrucât la biserica veche Kilninian din Insula Mull are nevoie să fie și ­ma­nager, și economist, și bun orator.

Pr Serafim lucrează de luni până vineri la Oxford, iar în week-end străbate parohiile ortodoxe din Marea Britanie

„Am intrat în mănăstire în anul 2004, la mănăstirea Râșca, din Suceava, după mai bine de trei ani de când am cerut prima oară binecuvântarea duhovnicului. Am fost tuns în monahism și hirotonit preot pe seama mănăstirii Râșca în anul 2005, iar în 2009 m-am întors în Marea Britanie pentru un doctorat în Teologie Ortodoxă Modernă, dedicat Eclesiologiei Părintelui Sofronie Saharov. Spun ca m-am întors în Marea Britanie pentru că, între 2003 și 2004, am studiat tot aici, pentru un Master la Departamentul de Literatură Engleză și Comparată la Universitatea din Warwick. Doctoratul l-am făcut la Universitatea Durham, cu părintele profesor Andrew Louth. În cei patru ani de doctorat, am slujit cu părintele Andrew Louth la biserica din Durham și am înființat o parohie românească în Newcastle, unde am slujit din anul 2010. Câteva luni, la sfârșitul anului 2013, în paralel cu Mănăstirea Mull și parohia din Newcastle, am preluat și parohia românească din Leeds, din binecuvântarea Înalt Preasfințitului Iosif. Din ­ia­nuarie 2014, lucrez la Departamentul de Teologie al Universității Oxford. Este un fellowship postdoctoral de trei ani de zile. De luni până vineri lucrez la Universitate, pentru a ma întreține, iar sâmbătă și dumincă merg în parohiile ortodoxe din Marea Britanie pentru a le vorbi oamenilor despre Mănăstirea noastră. Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne rugăm toți să construim câteva chilii în vara anului 2018, astfel încât să ne putem muta permanent pe insulă”, precizează preotul Serafim Aldea pe pagina de internet manastireamull.com. Totuși, în 2019, era un singur viețuitor al acestei noi mănăstiri: pr. Serafim Aldea.

“Noaptea este atâta liniște, încât valurile oceanului par să se spargă în geamurile bisericii”

După câte se pare, în primul mileniu creștin, pe insula scoțiană a funcționat o veche vatră monahală ctitorită probabil de Sfântul Columba sau de unul dintre călugării de pe insula Iona. „În primul mileniu, când creștinismul era unul și nu exista niciun fel de ruptură între ortodocși și catolici, în aceste insule (Hebride – n.r.) erau sute de mănăstiri, mii de călugări și de maici … De la sfârșitul primului mileniu și până acum nu a mai existat niciun fel de prezență monahală de acest gen în Hebride. Sunt singurul călugăr ortodox al acestor locuri”, spunea părintele Serafim Aldea, citat de mai multe publicații cum ar fi revista Life sau publicația online diasporaazi.ro.

În ceea ce privește mănăstirea românească, aceasta este organizată în jurul Bisericii „Sfinților Ninian și Cuthbert”, aflată la marginea localității Kilninian de pe insulă. Potrivit mai multor relatări din diverse surse media lăcașul de cult a fost donat Bi­sericii Ortodoxe Române în anul 2009 pentru a fi înființat un așezământ ­mo­nahal. Mănăstirea va fi închinată „Tuturor Sfinților Celți”.

Procesul restaurării lăcașului de cult (Biserica „Sfinților Ninian și Cuthbert”) este unul anevoios din cauza legislației în vigoare: fiindcă structura acoperișului, partea din lemn, este cea originală din 1755, materialele utilizate pentru refacerea lui trebuiau să fie din aceeași perioadă. „Pentru acoperiș a trebuit să căutăm șindrilă care datează din secolul 18, deoarece nu ne permit să folosim materiale actuale. Practic, trebuie să mergi de la biserică la biserică (din acel secol) și să strângi cât mai multe materiale pe care ei le-au păstrat și să le folosești la clădirea ta”, a explicat părintele.

„Locația mănăstirii are piatra de altar sfințită încă din secolul 6, cel târziu 7, pentru că a fost ctitorită de călugării veniți de pe Insula Iona, a Sfântului Columba. Rugăciunea acelor primi monahi se simte încă puternic. Cu oceanul în fața ochilor, muntele în spate și Dumnezeu deasupra, e ușor să înțelegi de ce s-au stabilit aici. Noaptea este atâta liniște, încât valurile oceanului par să se spargă în geamurile bisericii”, se specifică pe pagina de internet manastireamull.com.

Totuși, dincolo de peisajele absolut superbe prezentate din imaginile realizate mai ales pe timp de vară, locuirea pe insulă este una dificilă iar asta din cauza condițiilor climatice îndeosebi generate de iernile lungi, umede și întunecoase. „Este foarte întuneric, umiditatea este crescută și dacă ai cea mai mică tendință spre depresie te va ucide”, spune preotul Serafim Aldea. Totuși, singurul monah ortodox de pe insula scoțiană spune că iubește clima și condițiile de trai și, din câte se pare, acest lucru se datorează unor experiențe neplăcute din adolescență. „Sunt precum o ciupercă, iubesc umiditatea și întunericul. Este perfect pentru mine. Mă ajută și fizic, deoarece am suferit de migrene încă de la vârsta de 16 ani. Astfel că soarele îmi este ­i­namic, deoarece activează migrenele”, a spus părintele adăugând că pentru el este foarte bine că vede soarele o dată la șase luni, cerul fiind preponderent înorat în timpul sezonului rece. Oaspeți, de regulă, are vara, iar iarna este singur, însă el spune că „iarna e minunat (probabil pentru că are timp mai mult de rugăciune) iar vara e de muncă”.

„Între timp, vă invităm să vă alăturați pelerinajelor noastre din fiecare vară. Insulele Celte sunt minunate, iar experiența rugăciunii aici, unde lumea veche știa că se termina pământul și începe ‘nimicul’ este dincolo de orice cuvinte. Eu vă aștept cu mare drag în Domnul”, încheie pr. Serafim Aldea, prezentarea sa pe manastireamull.com. Anul acesta, spre exemplu, la Paște au fost nouă oaspeți: o doamnă din sudul Angliei, iar ceilalți veniți din SUA. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Lemn fără acte în valoare de aproape 80.000 de lei, confiscat de Garda Forestieră de la doi gateriști din Brodina

În perioada 11 – 15 martie 2024, Garda Forestieră Suceava a fost efectuat un control …

One comment

  1. Am citit acest comentariu și sunt profund impresionată și tot odată fericită,mulțumită și recunosc mândră de așa preot(călugăr) Sunt din Suceava com.Vama aproape de Putna mă mândresc că fac parte din aceste valori..Ma impresionat foarte mult părintele un om cu suflet mare,curajos,smerit ,cult ,citit cu frică de bunul dumnezeu…Mă bucur nespus de mult că încă mai există ortodoxia…Bunul dumnezeu și măicuța domnului nu ne lasă,trebuie să ne rugăm neîncetat….Părintelui să-i ajute bunul dumnezeu să fie sănătos să poată duce la sfârșit tot ceea ce el dorește…Sărut mâna părinte