Friday , March 29 2024

Un dornestean si-a transformat curtea in muzeu

N `n curtea  lui Radu Furman, de 65 de ani, g\se[ti aproape orice obiect tradi]ional n b\rbatul este foarte mândru de colec]ia lui [i se bucur\ de fiecare dat\ când cineva vine s\-i admire obiectele strânse cu atâta migal\ n un milion de femei au primit flori de-a lungul anilor din sera construit\ `n curtea casei, sus]ine Radu Furman

Un  localnic din comuna sucevean\ Dorne[ti [i-a transformat curtea casei `ntr-un muzeu. Radu Furman, de 65 de ani,  a adunat de peste patruzeci de ani  peste 1.000 de “exponate” din toat\ ]ara, dar [i de peste hotare. El este cunoscut de localnici  nu numai pentru faptul c\ o anex\ a  locuin]ei  a fost transformat\ `ntr-un muzeu, ci [i pentru hectarul de trandafiri sau sera cu mii de flori din curtea casei.  B\rbatul a fost timp de 18 ani  librar `n satul Dorne[ti dup\ care s-a apucat de horticultur\. O alt\ pasiune a sa `nc\ din anii tinere]ii a fost aceea de a aduna obiecte din trecut. Dorne[teanul sus]ine c\ nu  de]ine un catalog care s\ cuprind\ `ntreaga colec]ie adunat\ `n cei aproape 40 de ani  ani.  “Muzeul \sta l-am f\cut doar pentru sufletul meu. Nu mi-a pl\cut niciodat\ s\ m\ laud sau s\ ]in o eviden]\ a obiectelor”, spune el. Oricine viziteaz\ colec]ia sa r\m=ne uimit de num\rul [i vechimea pieselor adunate, de la mantaua de militar p\tat\ de sânge a dorneanului  c\zut la Revolu]ia din 1989, Cristian Seredenciuc, elev la [oala Militar\ de la Sibiu,  pân\ la grinda masiv\ de brad de la una din casele ungure[ti ale satului, datat\ din anul  1880. Atunci când vine vorba de cele mai dragi obiecte din colec]ie, Radu Furman  ezit\ pu]in.  “~mi place `ntregul ansamblu, este via]a mea adunat\ `n to]i ace[ti ani. ~mi este greu s\ numesc un obiect. M\ simt apropiat [i de obiectele de `mbr\c\minte [i logistica mili]iei dar [i de o lad\ de zestre” spune acesta.
Muzeul este `ncropit `ntr-o anex\ cu rafturi special amenajate, protejate de un acoperi[, sunt expuse la vedere peste adunat  peste 1.000 de obiecte `ntre care  documente, c\r]i , piese de medalistic\ [i numismatic\. Un alt col] muzeistic este `ncropit chiar sub peretele casei de locuit. Fiecare pies\ adunat\  de Radu Furman are povestea ei. Dorne[teanul [i-a `mp\r]it curtea `ntre natur\ [i istorie. ~n curtea casei g\se[ti aproape fiecare obiect tradi]ional.
Arborele genealogic din curtea casei
~n mijlocul ogr\zii se poate vedea un st\lp de stejar unde  de sculptorul Emil Iano[ a `ncrustat  numele genera]iei familiei Furman, pe linie patern\. “Este arborele genealogic. E Stâlpul Familiei, care urm\re[te spi]a Furmanilor de la `nceputul secolului al XIX-lea, pornind de la str\bunicii Hers – Jeti, pân\ la nepo]ii de azi, iar pe cealalt\ parte a st\lpului am l\sat  loc l\sat liber pentru alte zece genera]ii care vor purta mai departe numele familiei. E sculptat numele p\rin]ilor mei , Victor –tat\l care era din Cerepc\u]i  [i Domnica, mama originar\ din Siret, toate prenumele descenden]ilor s-au romanizat” ne-a spus Radu Furman .
Lui Fueman i-a pl\cut s\ studieze [i s\ adune istoria `n curtea casei. “Am adunat peste 1.000 de piese, toate foarte interesante. De exemplu o piatra neagr\ care reprezint\  un meteorit, unul din cele [ase din ]ar\, c\zut chiar pe teritoriul comunei Dorne[ti.  Aceasta  mi-a dat-o `nv\]\torul Gheorghe Aga. Apoi, am un album cu fotografii ale armatei de pe vremea regelui Carol. Pute]i vedea un aparat de fotografiat Kodak, de la `nceputul secolului trecut [i o cutie de gaz Zyklon cu care erau extermina]i prizonierii din lag\rele de concentrare naziste”, ne-a mai dest\inuit   Radu Furman. Din colec]ia sa mai fac parte  o râ[ni]\  veche de aproape 200 de ani care ar fi salvat de  la foamete mult\ lume pentru c\ puteai s\ râ[ne[ti numai o mân\ de porumb pentru o m\m\lig\ precum [i un cuf\r de zestre pictat. Nu trebuie omise [i mai multe obiecte  gospod\re[ti, din  care amintim: mieli]e, fiare de c\lcat cu c\rbuni, l\mpi de iluminat, ro]i de tors, cântare de stân\, felinare de toate felurile, calapoade de cizm\rie.  Ferit\ de intemperiile vremii, acoperit\ de o `nvelitaore, se afl\ [i o hart\ cadastral\ a comunei Dorne[ti  din 1912, câteva câ[ti militare cu `nsemnul coroanei regale, m\[ti de gaze de diverse modele, Imortalizate pe hârtie sunt locomotivele cu abur  [i  vechea gar\ din  localitate, sau  cea mai b\trân\ femeie din Dorne[ti, Domnica Nastasiuc, care a tr\it 101 ani.

C\r]i de tarot ale lui Manole Bodn\ra[
B\rbatului `i place s\ povesteasc\ despre Bucovina, despre trecutul istoric al localit\]ii, chiar dac\ pe jum\tate este evreu. “Am `n colec]ie c\r]ile de tarot ale lui Manole Bodn\ra[, jocul este pu]in cunoscut la noi, fiind de origine austro-ungar\. Din c=te [tiu, la C=mplung Moldovenesc exista un club/asociatie de taroki[ti”, ne-a spus Radu Furman. La loc de frunte se afl\ [i un  portret fotografic al celei care a fost `n 1930 “Miss Bucovina” la Cern\u]i, Filofteia Livescu. Aceasta a fost m\tu[a scriitorului Lorin Fortuna, care, `n anul 1965, fiind casier\ la Coopera]ie, i-a dat  primul salariu de librar. Multe alte obiecte sunt achizi]ioate  [i de fiul s\u Corneliu  `n deplas\rile f\cute  la Paris, Londra sau Ierusalim.  Radu Furman sus]ine c\ fiii `i vor prelua colec]ia [I sper\ ca micul s\u muzeu s\ devin\ `ntr-o bun\ zi mult mai  cunoscut.
“Copiii sunt cei care `mi vor prelua colec]ia, eu doar am `nceput. Sper ca ei s\ aprecieze ca [i mine valoarea fiec\rui obiect `n parte” ne-a spusdorne[teanul.
El de]ine 13 ha de teren `n extravilan din care pe 3 ha le-a plantat cu  15.000 de copaci,  dat fiind faptul c\ nu mai f\cea fa]\ lucr\rilor agricole.  “ Am plantat un hectar de trandafiri [i altul de zmeur\, iar alte trei hectare sunt plantate cu salc=m, brad [i mesteac\n.  Nu pot l\sa p\m=ntul de izbeli[te s\ creasc\ b\l\ri”,a spus dorne[teanul. Un loc mai `nalt al terenului  care dispune de captare de ap\ a fost transformat un hele[teau cu pe[te. ~n mijlocul parcelei de pam=nt a ridicat o capel\ unde merge zilnic s\ se roage.

Radu Furman, alaturi de florile sale
O via]\ dedicat\ florilor
De mai bine de patruzeci de ani, Radu Furman s-a apucat de horticultur\. Pasiunea sa are leg\tur\ cu femeia pe care a ales-o s\-i fie so]ie.  Atunci, la nunt\, Radu Furman i-a  d\ruit miresei un buchet de flori artificiale. Maria  [i-a exprimat dezam\girea, iar atunci iubitul ei so] i-a jurat ca `i va d\rui flori toat\ via]a. ~n timp, so]ii Furman [i-au  ridicat o ser\, unde cu mult\ r\bdare [i pasiune planteaz\, cresc [i `ntre]in zeci de specii de flori. Lalelele [i  zambilele  `n zeci de culori, plantate `n ghivece, atrag privirile oricui. Ei [i-au transformat `n timp  pasiunea pentru flor\rit `ntr-un mod de a-[i câ[tiga existen]a. “Cu toate c\ mul]i comercian]i aduc flori din str\in\tate, ideea de a cultiva `n ghivece sau l\di]e nu a fost abandonat\ de mine. Personal am adus bulbi de lalele [i zambile din Olanda [i deja am comenzi pentru flori. C=[tigul nu este foarte mare pentru, c\ le v=nd la jum\tate din pre]ul pie]ei, dar nu pot s\ renun] la pasiune. Dup\ data de 8 Martie, spun c\ renun] la cultivarea florilor, dar dup\ alte dou\ luni c=nd v\d sera goal\ m\ doare sufletul [i pun din nou flori”, ne-a spus Radu Furman. De  când se ocup\ de flor\rit, un milion de femei au primit m\car un fir de lalea, zambil\, narcis\ sau crizantem\ din sera sa, se m=ndre[te dorne[teanul Furman. (Cristina SCOR}ARIU)

Vezi si

Ziua Veteranilor Unității – o sărbătoare a consolidării spiritului de camaraderie la Inspectoratul de Jandarmi Județean Suceava

În fiecare an, în preajma manifestărilor dedicate Zilei Armei, Inspectoratul de Jandarmi Județean Suceava sărbătorește …