Un cetățean din Moldovița a asigurat “suportul financiar” pentru reinstalarea inscripției „Palatul Național” pe vechea Casă Națională a Românilor din Cernăuți

O inscripție istorică a fost restaurată pe fațada Casei Naționale Române din centrul Cernăuților. S-a întâmplat pe 25 septembrie, în jurul orelor 12.00, când trompetistul de pe turnul Primăriei anunța urbea despre scurgerea neîncetată a timpului, iar pe clădirea fostei Case Naționale a Românilor se așezau la locul lor ultimele litere din inscripția istorică de cândva „Palatul Național”, cu sprijinul financiar al unui bucovinean din Moldovița, Dan Filimon.

Știrea care a fost relatată, inițial, de media cernăuțeană de limbă română precum BucPress, a fost ulterior preluată și de media cernăuțeană de limbă ucraineană, ca de exemplu Bukovynska Pravda. La Cernăuți, inscripția istorică de pe fațada Casei Naționale Române a fost restaurată pe Piața Centrală – cea care până în 1940 a purtat numele Piața Unirii. Inscripția „Palatul Național” cu caractere latine a apărut pe fațada clădirii din Piața Centrală, 6. Anterior, aceasta a fost sediul Hotelului Weiss din Cernăuți, renumit pentru acea vreme. Membri de vază ai comunității românești cernăuțene, mai exact Societatea de Cultură și Literatură Română din Bucovina, au cumpărat această clădire în 1897 prin valorificarea unei ipoteci, iar în jurul anului 1900 se mută aici societăți culturale și caritabile ale comunității românești din Bucovina – istoricul și arhivistul cernăuțean Dragoș Olaru face trimitere expresă la „Junimea”, „România ortodoxă”, „Armonia”, „Moldova” (mai târziu „Dacia”) – și astfel imobilul se transformă în Casa Națională a Românilor, iar pe frontispiciu se va scrie „Palatul Național”.

Nu întâmplătoare a fost și alegerea hotelului respectiv, Dragoș Olaru amintind că aici a cântat nu o dată marele muzician și violonist Grigore Vindereu, la unele din concertele sale participând și tânărul student Ciprian Porumbescu; Titu Maiorescu, fiind implicat într-un proces cu moșiile mănăstirești din Bucovina, de nenumărate ori în acest hotel.

De la 1897 până în 1944 (cu întreruperea dintre 28 iunie 1940 și 5 iulie 1941) toată mișcarea românească bucovineană va fi strâns legată de Palatul Național. Casa Națională a Românilor va fi vizitată de-a lungul anilor de personalități precum: Regii României – Ferdinand, Carol al II-lea, Mihai I -, întreaga familie regală, scriitorii M. Sadoveanu, Cincinat Pavelescu, Ionel Teodoreanu, Octavian Goga, Camil Petrescu, Cezar Petrescu, actorii Petre Liciu, Aristizza Romanescu, Cezar Belcot, Constantin Tănase, compozitorul George Enescu, aviatorul Aurel Vlaicu, istoricul Vasile Pârvan și atâția alții. În 1909, după ce Nicolae Iorga a ținut o conferință în sala Teatrului orășenesc, va fi adus pe brațe de către studenții români în Palatul Național.

Ocupanții sovietici și succesorul acestora, statul ucrainean, au naționalizat edificiul respectiv și a fost dat ca sediu Judecătoriei regionale, iar inscripția de pe frontispiciu a fost dată jos.

Actualmente, în acest imobil se află Curtea de Apel, iar Societății „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (în 1993 a fost înregistrată ca succesoare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina) revenindu-i sub formă de comodat câteva camere la parter, în partea stângă a clădirii. „Mulțumirile noastre ar trebui să le îndreptăm în primul rând conducerii Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Eugen Patraș și Vasile Tărâțeanu, care au întreprins toate demersurile necesare către oficialități timp de aproape 2 ani, pentru a reinstala inscripția istorică legal la locul său firesc. Recunoștința noastră se îndreaptă și către doamna Elena Pușcova, (ex) șefă a secției Patrimoniu cultural din cadrul municipalității și lui Ilie Suceavan, specialist în domeniu. Mulțumirile noastre se îndreaptă, nu în ultimul rând, și către inimosul bucovinean Dan Filimon, din Moldovița Sucevei, care a asigurat suportul financiar”, a mai precizat, în final, Dragoș Olaru, citat de BucPress. (D.P.)