Friday , March 29 2024

Un an de travaliu pentru noua guvernare, cu rezultate minuscule în judeţul Suceava

lungu si nichifor

Astăzi se împlineşte un an de la ultimele alegeri locale. Pe 10 iunie 2012 preşedinţia Consiliului Judeţean a fost preluată de USL, prin Cătălin Nechifor, iar Primăria Sucevei a rămas sub conducerea primarului Ion Lungu. In tot acest interval, zbaterile şi fandoselile politice precum şi lipsa banilor şi criza generalizată au făcut ca multe proiecte importante pentru Suceava să fie îngheţate, uitate, amânate sau pur şi simplu anulate. Soseaua de centură a rămas blocată în proiect, la noul depozit de gunoi se lucrează, dar nimeni nu poate oferi un termen clar de finalizare, iar de modernizarea aeroportului pare că se preocupă doar presa. Nici prin localităţile din judeţ situaţia nu este “roz”, investiţiile fiind blocate aproape în totalitate, bugetele sunt pe minus şi se trimit asistenţii sociali în şomaj  

Exact acum un an de zile au fost organizate alegeri locale – pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean, cea de primar în cele 114 unităţi teritorial administrative ale judeţului, consilieri judeţeni şi consilieri locali. In general, se poate spune că majoritatea sucevenilor care au participat la vot şi-au dorit o schimbare, iar acest lucru s-a produs atât la nivel judeţean, cât şi la multe dintre localităţile judeţului.
Numai că la un an de zile de la acestea alegeri situaţia nu s-a îmbunătăţit, investiţii majore derulate în sectorul public nu s-au finalizat şi nici cele pentru care s-a obţinut finanţarea în mandatul precedent nu au demarat, o parte din acestea nici nu au continuat. In schimb, câteva aspecte negative ale fostei guvernări au fost scoase la iveală, lucru devenit aproape banal la fiecare rotaţie la putere.
Nechifor a spus că nu se va face centrala celor de la Adrem, dar autorizaţia a fost dată de CJ Suceava
Printre primele declaraţii ale preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, la câteva zile după câştigarea alegerilor au fost legate de două aspecte: realizarea unui nou site al Consiliului Judeţean pentru că pagina era învechită şi acela că proiectul celor de la ADREM nu va fi pus în funcţiune, iar soluţia pe care o vedea era aceea de a crea un operator judeţean al serviciilor de termoficare. Pagina nouă de internet a apărut la câteva luni, are un aspect diferit de ce era până atunci, deşi nu se poate spune că „rupe gura târgului”, fiind un exemplu cras de amatorism, furnizând doar informaţii învechite sau inutile.
In ceea ce priveşte proiectul noii centrale termice construită de ADREM la Suceava, ironia face ca tocmai Consiliul Judeţean condus de Cătălin Nechifor să dea autorizaţia, câteva luni după ce şeful administraţiei judeţene spunea că nu se mai face proiectul. De menţionat că oricum este un proiect privat unde Consiliul Judeţean nu contribuie cu nimic, iar Primăria Suceava doar cu terenul. De asemenea, autorizaţia a fost semnată de vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Rădulescu pentru că la aceea dată Cătălin Nechifor era plecat într-una din numeroasele sale delegaţii peste hotare.
Drumuri şi Poduri SA rămâne patru ani pe tuşă în ce priveşte reparaţiile la drumurile judeţene
Eforturi lăudabile s-au făcut de către Consiliul Judeţean în direcţia salvării SC Drumuri şi Poduri SA Suceava care a intrat în insolvenţă în mandatul precedent. Incă nu s-a reuşit în totalitate, au fost chiar recente încercări de a forţa legea în sensul de a atribui societăţii unele lucrări prin încredinţare directă care nu au avut succes, însă societatea pare a fi pe calea cea bună. Cu toate acestea, încă nu are suficiente lucrări, nu poate participa încă la licitaţie şi au fost înstrăinate unele active, iar numărul de angajaţi nu este nici la jumătate din cel care era în anii de vârf. In final, cu toate încercările care s-au făcut, societatea Drumuri şi Poduri SA nu a putut să participe la licitaţia de întreţinere şi reparaţie a drumurilor judeţene din Suceava. Asta însemnă că şi dacă trece cu bine de faza insolvenţei, firma va trebui trei – patru ani să îşi caute de lucru pe plan local, la diverse primării care au proiecte pentru reabilitarea vreunui drum sau a vreunui pod, ori fac licitaţii pentru întreţinere şi reparaţii stradale. Asta în cazul în care nu va fi privatizată cum s-a dorit cu câţiva ani în urmă.
Gestionarea deşeurilor a rămas deficitară, Cetatea de Scaun stă bine ca şi alte proiecte culturale din mandatul trecut
Nici în ceea ce priveşte proiectul de gestionare a deşeurilor la nivel jdueţean lucrurile nu au mers foarte strălucit. Nici în mandatul precedent nu s-a putut face mare lucru ba din cauza contestaţiilor, ba din cauza procedurilor şi a finanţării. De aproape jumătate de an a fost o luptă acerbă între două firme de pe plan local: SUCT şi ACI – AG în ceea ce priveşte licitaţia pentru închiderea tuturor gropilor de gunoi din judeţ. Lucrarea este pe fonduri europene, face parte din proiectul la nivel judeţean de gestionare a deşeurilor, iar lucrurile s-au complicat tot mai mult în condiţiile în care uneia dintre firme îi expirase scrisoarea de confort bancar şi a reînoit-o la câteva zile după ce a depus contestaţia.
Un alt proiect care însă merge destul de bine este cel cu privire la reabilitarea şi consolidarea Cetăţii de Scaun a Sucevei. Si în cazul acestui proiect lucrările au fost întârziate aproape un an de zile de o firmă din Buzău care depusese mai multe contestaţii. Totuşi, în prezent lucrările decurg cu bine şi nu sunt probleme majore, fiind şanse să se finalizeze spre finele anului viitor, adică la câteva luni înainte de termenul convenit în contract.
Proiecte europene în plan cultural şi de promovare turistică de genul „Crăciun în Bucovina”, „Paşte în Bucovina” sau, de altfel cel mai recent, „Hora Bucovinei” sunt în continuare derulate de administraţia judeţeană. Pe de o parte, există obligaţia de a continua timp de cinci ani un proiect cultural care a primit finanţare europeană, dar pe de altă parte, autorităţile judeţene nu pierd prilejul de a da semnale în presă despre realizări legate de acestea proiecte.
Unul dintre proiectele iniţiate, în mandatul trecut, dar pentru care nu s-a găsit finanţare europeană a fost legat de reabilitarea şi extinderea Muzeului Bucovinei. Documentaţia era pentru lucrări estimate în jur de 14 milioane de euro. Sunt unele semnale pozitive cum că proiectul respectiv ar putea beneficia de o finanţare de 11 milioane de euro în baza unui proiect european, dar deocamdată nu este nimic oficial în acest sens, ci doar discuţii cu privire la mutarea, timp de 18 – 24 de luni, din Muzeul de Istorie fie la Centrul Economic Bucovina, fie la Centrul Militar Judeţean, în eventualitatea în care s-ar da drumul la acest proiect de mare anvergură.
Investiţiile în sănătate au continuat, cele la aeroport s-au oprit
In domeniul sanitar s-a văzut o preocupare mai mare pentru partea de investiţii din 2004 încoace. Totuşi, în ultimul an, cea mai mare realizare din puncul de vedere al investiţiilor este inaugurarea lucrărilor de modernizare, în luna februarie, la cinci secţii de la Spitalul Judeţean „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava. Este vorba despre secţiile de Pediatrie, Oftalmologie, Reumatologie, Obstetrică şi Neonatologie. Finanţarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a fost asigurată de Ministerul Sănătăţii, de Consiliul Judeţean Suceava şi de Primăria Suceava.
Modernizarea aeroportului Sucevei a fost unul din proiectele politice despre care s-a vorbit ani în şir ca despre o altă himeră: autostrada care să treacă prin judeţul Suceava. S-au făcut studii, dar niciodată nu s-a avansat clar, concret cu un act în care să se menţioneze ceva despre vreo finanţare clară. Asta până în 2011 când s-a reuşit ca Suceava să fie singura administraţie judeţeană care să obţină bani europeni pentru modernizarea pistei şi a altor zone ale aeroportului. In prima parte a anului 2012 s-a făcut şi licitaţia pentru proiectul tehnic, lucrare care a fost finalizată în a doua jumătate a anului trecut şi, într-un final, după demersuri pe la mai multe instituţii centrale, s-a avizat proiectul destul de târziu, iar licitaţia a avut loc în decembrie. De atunci şi până acum nu s-a luat nicio decizie din cauza unor probleme de ordin birocratic. Există semnale că o decizie s-ar putea lua în aceste săptămâni, dar asta nu însemnă că nu vor fi şi contestaţii care să prelungească iar încheierea unui contract. In tot acest timp, Iaşiul s-a resemnat în privinţa unor fonduri europene nerambursabile şi a demarat o licitaţie de proiectare şi execuţie a lucrărilor de modernizare la aeroport, cu finanţare de la bugetul judeţean. Este o competiţie care, în plan teoretic, poate fi interpretată ca fiind benefică, dar dacă Iaşiul începe şi termină lucrările propriu – zise la pistă înaintea Sucevei, atunci s-ar ajunge la situaţia în care despre Suceava se poate spune că a alergat singură în cursa pentru fonduri europene şi a ieşit pe locul doi.
Centura Sucevei nu se termină anul acesta, alte centuri şi drumuri naţionale din judeţ nici măcar nu încep
Intr-un an de zile nu a mai început măcar modernizarea unui tronson de drum naţional, deşi arată cel puţin deplorabil DN 29 între Suceava şi Botoşani şi DN 29 A între Suceava şi Dorohoi. Asta pentru că DN 17 B între Iacobeni şi Borşa şi DN 18 între Vatra Dornei şi Piatra Neamţ arată de parcă s-ar fi jucat nişte puştani teribilişti cu grenade. Nu este datoria CJ ca să investească bani, dar în anii precendenţi, când pe DN 17 lucrările fie nu începeau, fie păreau că nu se mai finalizează, foştii şefi de administraţie judeţeană trăgeau tot felul de semnale, încercau să cheme la ordin constructorii şi uneori chiar reuşeau. Acum, bătălia s-a mutat în zona păstrării a ceea ce s-a făcut până acum, fiind doar încercări de a limita fenomenul transportului ilegal de mărfuri, adică peste masa maximă admisă. Soseaua de centură I a Sucevei – ruta care trece prin comunele Pătrăuţi, Scheia şi Moara – trebuia terminată de anul trecut, dar anul acesta abia dacă sunt speranţe că se inaugurează unul din cele trei tronsoane. Teoretic, bani în buget s-au prevăzut, dar practic rămâne de văzut cât se va aloca efectiv şi când se va termina. Nici bani pentru tronsoane de la şoseaua de centură a municipiului Rădăuţi nu mai sunt, iar proiectul pentru Fălticeni a fost lăsat în con de umbră. Cât despre Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc, unde de asemenea, se avea în vedere realizarea unor şosele de centură, discuţiile sunt blocate ba în detalii privind importanţa unor tunele sau a unor viaducte, ba în lipsă de fonduri. La fel, nici despre centrul de transfer inter-modular nu se mai pune problema, deşi exista o variantă clară în zona comunei Dărmăneşti.
Primăria Suceava a dus la bun sfârşit nişte proiecte europene, dar aşteptările sunt mai mari
In ce priveşte municipalitatea suceveană, investiţiile recepţionate în ultimul an sunt din cele demarate în mandatul trecut sau spre sfârşitul mandatului 2004 – 2008. După ce vreo trei ani de zile centrul Sucevei a arătat ca un imens şantier, la începutul lunii decembrie au fost inaugurate lucrările parcărilor subterane şi de reabilitare a centrului Sucevei. Cu puţin timp înainte de Paşte, a fost inaugurat şi Centrul Tradiţiilor Populare – o altă lucrare în care meritele au revenit îndesebi celor din mandatul precedent. Cele două proiecte sunt cu finanţare europeană, dar în ceea ce priveşte un alt proiect european privind montarea a peste o sută de camere video în municipiul Suceava există unele suspiciuni că nu toate camerele ar fi funcţionale. Un al patrulea proiect – referitor la reabilitarea reţelei de iluminat public stradal pe toate arterele de circulaţie care cuprind axul rutier principal al Sucevei – a avut două mici sincope, în ultimele săptămâni, când de două ori nu a fost iluminat la timp deşi începuse să se întunece.
Proiectul privind reabilitarea străzilor care compun principalul ax rutier a fost dus la capăt, dar numai parţial pentru că acest proiect mai avea în vedere trei străzi din Burdujeni – sat şi trei din Iţcani. Cele din Burdujeni – sat au fost reabilitate în cursul anului trecut, iar cele din Iţcani abia în acest an ar putea fi finalizate. Nici bine nu s-a terminat programul ISPA privind reabilitarea reţelelor de canalizare, apă potabilă şi la staţia de epurare, că un alt proiect despre care se spera că va începe chiar spre finele lui 2011 a început abia în 2013, tot pentru canalizare şi apă potabilă. De aceea şi cele trei străzi din Iţcani nu au fost asfaltate complet.
Intre timp, au fost demarate şi lucrările de la un proiect de reabilitare şi extindere cu câteva zeci de kilometri a reţelelor de apă şi de canalizare, dar care deocamdată a produs mai degrabă şanţuri în străzi cum ar fi Petru Rareş şi Zamca, decât conducte noi.
Neînţelegerile din USL au întârziat adoptarea bugetului şi organizarea unora din licitaţiile importante pentru: salubrizare stradală, întreţinere străzi, cinema Modern
Anul trecut, au fost sistate lucrările de realizare a Centrului Cultural Bucovina pe locului fostului cinematograf Modern. Bugetul s-a adoptat târziu şi nu s-a putut încă accesa un credit cu care să poată fi finanţate lucrările de 4,6 milioane de lei necesare finalizării acestui obiectiv cultural. Licitaţia s-a ţinut în cursul lunii mai şi încă nu a fost desemnat un câştigător.
Tot din cauza adoptării tardive a unui proiect de buget, nu s-a putut organiza mai repede şi nici nu s-a desemnat un câştigător pentru licitaţia de reparaţii întreţinere străzi. Din fericire, în ultimele 365 de zile şi cu precădere spre finele anului trecut s-a reuşit printr-un efort guvernamental să se diminueze arieratele la zeci de primării. Primarul Ion Lungu a ţinut să aprecieze, în mod public, acest efort de a ajuta la diminuările restanţelor pe care le are Primăria către diverşi furnizori, inclusiv Termica.
Intre timp, societatea de termoficare a Sucevei a ajuns cu un picior în groapă, iar faptul că în 2012 s-a ajuns la situaţia asta este doar rezultatul unui lung şir de tergiversări politice de care se fac vinovate toate partidele, dacă nu in – corpore, măcar prin câţiva reprezentanţi care nu au fost de acord cu închiderea societăţii în 2008, când încă se mai putea face o privatizare în condiţii avantajoase. S-a ajuns la un compromis în care, indiferent cine ar fi devenit primar după alegerile din 2012, nu ar fi avut altceva de făcut decât să tragă cu dinţii de continuarea unui proiect privind construirea unei noi centrale termice, cu toate riscurile care sunt în astfel de cazuri. Aproape trei sute de oameni daţi afară şi un preţ pentru gigacalorie cu peste 30% mai scump la populaţie decât cel actual vor fi costurile pe care le plăteşte întreaga Suceavă pentru tergiversarea privatizării Termica. In schimb, partea bună a lucrurilor este că peste milioanele de lei care trebuiau să fie date pe subvenţii în anii trecuţi vor putea fi investite în alte lucrări: străzi, şcoli, parcuri etc. De asemenea, unul din proiectele la care puţini au crezut că vor fi duse la capăt din cauza complexităţii, va fi demarat şi finalizat de ADREM Invest la data de 9 noiembrie. Este vorba de cel mai mare proiect privat din Suceava ultimilor ani: circa 80 de milioane de euro valoare de investiţie.
Efectul negativ este acela că şi ACET are mari probleme deoarece Termica era principalul client. Salariaţii de la Termica, cele peste două sute care au rămas, îşi iau lefurile cu întârziere de două săptămâni cel puţin, iar cei de la ACET sunt cel puţin îngrijoraţi pentru că nu pot recupera nici întârzierile la plată, darămite plăţile la zi ale consumului de apă.
Trebuie menţionat că unele orgolii foarte mari din cadrul USL au accentuat foarte mult criza salubrizării stradale din municipiul Suceava. De jumătate de an sunt o serie de probleme pentru că licitaţia de salubrizare stradală nu s-a putut ţine la timp şi să fie desemnat un nou câştigător. Cei din USL nu s-au înţeles decât tare târziu privind o soluţie referitoare la salubrizarea stradală. Asta a condus automat la prelungirea contractului cu Rosal şi la ambiguităţi privind licitaţia, acum fiind în judecată tot felul de contestaţii.
Tot din cauza tergiversării adoptării bugetului în ultimul an, Primăria nu a reuşit să demareze nici lucrările la bulevardul Sofia Vicoveanca şi nici să iniţieze devreme licitaţia de reabilitare şi reparaţii stradale. In schimb, sunt semnale bune cu privire la un nou proiect cu fonduri europene referitor la alte străzi importante din oraş, inclusiv podul de la Iţcani, pasarele de la Iţcani şi podurile de pe strada Plevnei şi Cuza Vodă. Acest proiect are o valoare de peste şapte milioane de euro şi are o importanţă deosebită în privinţa fluidizării traficului.
Câmpulung Moldovenesc – arbuşti printre blocuri şi probleme cu apa şi canalul
Primarul USL al municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură raportează realizări puţine în primul an de mandat. Vina, în opinia sa aparţine vechii conduceri a primăriei localităţii. “Am preluat de la începutul mandatului un proiect de reabilitare urbană, cu fonduri europene, dar modul în care s-a gestionat acesta în mandatul trecut se resimte şi în mandatul meu. Monitorizarea este foarte atentă. Este vorba despre covor asflatic, trotuare, spaţii verzi. In primul rând, ne-am axat pe spaţiile verzi din interiorul condominiilor. Am realizat aranjamente florale specifice zonei de munte, florei montane, arbuşti pereni. Am decis să nu mai plantăm lalele sau alte plante cu durată de viaţă scurtă, care să ne aducă cheltuieli suplimentare”, a explicat primarul Negură. El a mai arătat că în municipiul pe care îl diriguieşte, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru prima dată Câmpulungul a avut printre cele mai frumoase ornamente, la fel ca şi cu prilejul Sărbătorilor Pascale, cel puţin aşa reiese de pe site-urile de socializare. Mâine va avea loc deschiderea ofertelor privind adăpostul pentru câinii comunitari pentru care s-a acordat din bugetul local, suma de 1,3 miliarde de lei vechi, sperându-se ca până în toamnă această problemă va fi rezolvată.
Fălticeni – “am avut în primul an de mandat cel mai mare buget de la Revoluţie încoace”
Cătălin Coman, primarul USL al municipiului Fălticeni are un raport mai concret – în primul său an de mandat a semnat contracte de execuţie pentru staţia de eupurare şi pentru reabilitarea reţelei de apă şi canalizare, în valoare totală de 700 de miliarde de lei vechi. La staţia de epurare lucrările au început deja în vreme ce la apă – canalizare, acestea vor începe în maxim două săptămâni. Coman a mai adăugat la realizări investiţii la parcări ecologice şi la spitalul municipal. El consideră că Fălticeniul a avut în primul său an de mandat cel mai mare buget “de la Revoluţie încoace” şi vor fi făcute cele mai importante lucrări de asfaltare din interiorul oraşului, desigur, după ce vor fi finalizate lucrările la reţelele de apă şi canalizare.
Vatra Dornei – “Am reuşit în primul an să plătesc arieratele, chiar dacă m-am împrumutat la Trezorerie, cu 120 de miliarde de lei vechi”
Primarul municipiului Vatra Dornei – Ilie Boncheş, de la PDL, nu este la fel de entuziast. “Lupta a fost pentru supravieţuire şi am reuşit în primul an să plătesc arieratele, chiar dacă m-am împrumutat la Trezorerie, cu 120 de miliarde de lei vechi” a declarat primarul Boncheş. Trecând peste problemele financiare, primarul municipiului Vatra Dornei consideră că cea mai importantă realizare a sa în primul an de mandat a fost coagularea unei echipe bune, atât în zona executivului cât şi a personalului din primărie.
Gura Humorului – “Am nevoie anul acesta de 91 de miliarde de lei vechi cofinanţare”
Primarul oraşului Gura Humorului, PNL-istul Marius Ursaciuc mizează pe continuitate. “Nu există un proiect inventat anul acesta. Unele abia au intrat în derulare, altele se finalizează. Nu ne bazăm neapărat pe bani europeni ci pe o strategie rea-lizată încă de acum opt ani. Este o perioadă delicată din punct de vedere financiar, avem acum problema cofinanţării. Am nevoie anul acesta de 91 de miliarde de lei vechi cofinanţare pentru proiectele de 700 de miliarde de lei vechi deja aplicate”, a explicat primarul Ursaciuc.
Rădăuţi – “Nu ni s-a dat nimic nici la şoseaua de centură şi nici pentru alte investiţii pe care le avem”
Aurel Olărean, primarul PDL al municipiului Rădăuţi nu este deloc mulţumit de anul ce a trecut de la obţinerea unui nou mandat. “Nu am atras niciun ban. Nu ni s-a dat nimic nici la şoseaua de centură şi nici pentru alte investiţii pe care le avem. Ne-am descurcat cu fonduri proprii. Consiliul Judeţean ne-a alocat doar un sfert din sumele pe care le primeam în anii anteriori”, a arătat Aurel Olărean. Edilul şef al Rădăuţiului a arătat că deocamdată primăria funcţionează promovând doar investiţii care să asigure buna funcţionare a urbei. “Vizăm întreţinerea străzilor, a parcărilor de cartier şi a trotuarelor, din fonduri locale. Avem, pe de altă parte, foarte multe licitaţii depuse pe SEAP care însă nu au fost validate pentru asfaltări în municipiu, din motive necunoscute”, a arătat primarul municipiului Rădăuţi.
Broşteni – “Vom asfalta centrul, vom pune pavele şi schimba iluminatul public. Sperăm ca măcar această porţiune a localităţii Broşteni să semene a oraş“
Nicolae Chiriac, primar PNL al oraşului Broşteni este relativ optimist la capătul unui an de mandat. El a explicat că a preluat Primăria cu 3,7 miliarde de lei datorii iar la sfârşitul anului trecut instituţia mai avea datorii de 300 de milioane de lei vechi. Dar nu numai asta. “Gunoiul era cărat anul trecut de o firmă privată pentru care fosta administraţie achita 54 de milioane de lei vechi pe cursă. Era un efort foarte mare pentru noi. Am cumpărat o autoutilitară din Germania şi am făcut economii de două miliarde de lei vechi într-un singur an. Cu banii economisiţi am acoperit un bloc şi acum îl acoperim pe cel de-al doilea”. A explicat primarul Chiriac. Dar în opinia sa, cea mai mare realizare o reprezintă amenajarea Centrului Civic, în centrul Broşteniului. “Vom asfalta acest spaţiu, vom pune pavele şi schimba iluminatul public. Sperăm ca măcar această porţiune a localităţii Broşteni să semene a oraş. Multă lume ar dori să ne întoarcem la stadiul de comună însă în perspectivă, după 2014, oraşele mici ar putea prinde proiecte europene pentru apă, canal, staţie de epurare şi nu ne putem permite să ratăm această oportunitate”, a concluzionat Nicolae Chiriac, arătând că la Broşteni, atâte cât există, reţelele de apă şi canalizare sunt vechi – din 1972 şi deteriorate.
Solca – Mai căutăm să vindem un teren, să facem ceva, fiindcă pur şi simplu nu putem asigura finanţarea activităţii primăriei
Oraşul Solca pare a fi de-a dreptul uitat de lume. Primarul PDL al localităţii, Valeruţ Tăranu Hofner, a făcut o descriere nu prea încurajatoare a bugetului instituţiei pe care o conduce: “Am primit din cote de la TVA, la stabilirea bugetului, 1,6 miliarde de lei vechi. In timp ce Liceul din localitate – <<Tomşa Vodă>>, a obţinut, conform bugetului pe elev, 3,1 miliarde de lei vechi. Nu avem bani pentru salarii. Am trimis în şomaj 18 persoane, însoţitori ale persoanelor cu handicap. Mai căutăm să vindem un teren, să facem ceva, fiindcă pur şi simplu nu putem să asigurăm finanţarea activităţii primăriei”, a arătat primarul din Solca. (Dan PRICOPE, Neculai ROSCA)

Vezi si

Puștan de 12 ani, filmat conducând un BMW prin Verești (VIDEO)

Miercuri dimineață, pe rețeaua  Facebook, pe pagina ”Suceava Fail”, a fost postată o înregistrare video …