Uimire la Campulung Moldovenesc, dupa ce Spitalul de Psihiatrie a ajuns pe lista neagra a Directiei de Sanatate Publica

N directorul spitalului, Alexandru Paziuc, consider\ c\ “cei care au propus desfiin]area unit\]ii spitalice[ti [i fuzionarea cu Spitalul Or\[enesc nu au fost bine informa]i ori este o decizie luat\ cu rea-voin]\” n destinat pacien]ilor cu tulbur\ri psihice, spitalul nu are gratii la u[i [i geamuri [i nici paznici n `n ultimul an, num\rul persoanelor cu probleme psihice a crescut îngrijor\tor, lunar fiind interna]i 160-170 de pacien]i, iar num\rul consulta]iilor s-a dublat n

Conducerea Spitalului de Psihiatrie C=mpulung Moldovenesc se declar\ nemul]umit\ de solu]ia propus\ de DSP, f\r\ consultarea Consiliului Local, a managerului [i a liderului de sindicat local, de desfiin]are a Spitalului de Psihiatrie, prin transformarea acestuia `n sec]ie a spitalului municipal. ~n opinia directorului spitalului, Alexandru Paziuc, aceast\ schimbare nu  va permite [i nu `ncurajeaz\ reforma `nceput\ `n s\n\tate mintal\. Medicul Paziuc a spus c\ odat\ cu punerea `n practic\ a acestei hot\r=ri a Direc]iei de S\n\tate Public\, dup\ ce aceasta va primi, cel mai probabil, avizul deliberativului local pe plan politic, “serviciile oferite vor fi diminuate [i vor pierde din calitate [i adresabilitate,  pentru c\ nu vor mai fi specifice nevoilor individuale ale persoanelor cu probleme de s\n\tate mintal\ [i pentru c\ parteneriatele la nivel na]ional [i interna]ional `n domeniul profesional se realizeaz\ numai `ntre unit\]i de acela[i profil”. Conducerea unit\]ii spitalice[ti crede c\, cel mai probabil,  se urm\re[te `nl\turarea sa din func]ie, dup\ ce a renun]at la mandatul de consilier jude]ean PDL, iar decizia DSP a avut “fie un caracter politic, fie persoanele care au luat aceast\ hot\r=re nu au fost suficient de informate asupra  spitalelor din jude]”.
Spitalul  de Psihiatrie din C=mpulung Moldovenesc func]ioneaz\ ca spital de monospecialitate din ordinul Ministerului S\n\t\]ii Publice, `nc\ din 1999, `n contract cu Casa Na]ional\ a Asigur\rilor de S\n\tate. Mai exact, salariile personalului medical sunt asigurate de CJAS, prin Centrul Na]ional de S\n\tate Mintal\, iar utilit\]ile, energia eletric\, asigurarea alimentelor ar trebui s\ fie asigurate de Prim\ria local\. Numai c\ `n toat\ aceast\ perioad\  unitatea spitaliceasc\ nu a primit niciun leu de la administra]ia c=mpulungean\. “~n toat\ aceast\ perioad\, `ns\, rezultatele ob]inute au fost realizate prin eforturi proprii financiare [i resurse umane proprii, f\r\ solicit\ri de implicare financiar\ a autorit\]ii publice locale, care ar trebui s\ fie ordonator de credite ierarhic superior `n acest moment. ~n acest sens, nu exist\ o pl=ngere din partea Consiliului Local sau a Prim\riei c\ nu ar putea sus]ine financiar cele dou\ spitale din localitate”, a spus directorul Alexandru Paziuc.
~n opinia conducerii unit\]ii, transformarea sec]iei de psihiatrie `n spital, `n 1999, a permis crearea [i aplicarea unei politici proprii de s\n\tate mintal\, precum [i crearea de parteneriate [i organizarea de ac]iuni `n domeniul psihiatriei cu organiza]ii de acela[i profil, at=t din ]ar\, c=t [i din str\in\tate. Astfel, `ncep=nd din anul 2003, unitatea spitaliceasc\ a fost implicat\ prin personalul s\u `n programul “C\i c\tre politici”, finan]at de Community Fund (loteria Na]ional\ a Regatului Unit) [i s-a desf\[urat `n Bosnia, Estonia, India, Kyrguzstan [i Rom=nia, pe baz\ de parteneriat `ntre Hamlet Trust [i organiza]ii de s\n\tate mintal\ din aceste ]\ri.
Atelierele de ergoterapie [i terapie ocupa]ional\, folosite pentru recuperarea capacit\]ii de munc\
~n perioada 2007-2008, spitalul a beneficiat de o finan]are de la bugetul de stat de aproximativ dou\ milioane de lei, care, `mpreun\ cu veniturile proprii, a permis aducerea spitalului la standarde europene, respectiv supraveghere video, aer condi]ionat, aparatur\ audio /video [i aparatur\ medical\.  Chiar dac\ imobilul nu are gratii la u[i [i ferestre, pacien]ii nu sunt l\sa]i de capul lor, ci sunt monitoriza]i pe holuri [i `n saloane prin intermediul camerelor video. Totodat\, unitatea spitaliceasc\ este dotat\ cu electrocardiograf portabil, electroencefalograf [i o trus\ de interven]ie `n urgen]\.  Unul din obiectivele spitalului, dincolo de tratamentul medicamentos, este reabilitarea psihiatric\  prin recupearea capacit\]ii de munc\. ~n acest sens, au fost organizate training-uri `n atelierele de ergoterapie [i terapie ocupa]ional\ de ceramic\, ]es\torie, pictur\, iconografie, artizanat, gastronomie, croitorie, sp\l\torie, informatic\ [i calculatoare.
Nu trebuie omis faptul c\  boala nu alege, iar printre cei care cad victime sunt profesori, doctori, ingineri, studen]i, ofi]eri, dar [i oameni simpli. Pentru to]i cei care ajung `n acest spital, au fost c\utate solu]ii de recuperare a lor [i reintegrarea lor `n familie [i societate. Aici sunt internate persoane cu c\deri psihice, inclusiv din alte ora[e, cum ar fi Boto[ani, Neam] [i Bucure[ti. “Pacien]ii se plimb\ liber, nu `i ]inem lega]i de paturi, noi `ncerc\m s\ mergem, pe l=ng\ tratamentul medicamentos, [i pe [edin]e de consiliere, psihoterapie [i psiho-educa]ie. Acestora le al\tur\m atelierele de ergoterapie, foarte importante `n reinser]ia social\, reintegrarea  în comunitate, `n familie, prin crea]ie. Mai nou, vom `nfiin]a o <<`ntreprindere>> social\ . Am preluat `n concesionare serele ora[ului care erau `n faliment  [i vrem s\ producem flori [i legume. Cei care vor lucra aici vor fi pacien]ii, `i vom angaja [i astfel vor c=[tiga un ban `n plus. Vor fi doi-trei angaja]i pe un post, pentru c\, av=nd probleme psihice, nu vor putea lucra mai mult de dou\ ore pe zi, `ns\ vor lucra colectiv, `n comunitate. Este un proiect pe care `l derul\m cu regiunea italian\ Trieste”,  ne-a mai spus directorul Alexandru Paziuc.
Proiectul atelierelor de ergoterapie, `nfiin]ate `n mansarda spitalului,  a demarat în 2002-2003, iar conceptul, preluat de la  Spitalul Socola din Ia[i, a fost  îmbun\t\]it cu idei de la spitale din Germania. “Aceste ateliere au fost `nfiin]ate la sugestia pacien]ilor, am c\utat s\ le umplem timpul cu ceva util, ceva practic [i care s\ `i atrag\. Avem pacien]i care picteaz\ inclusiv icoane care au fost v=ndute. Avem ]es\turi [i obiecte de `mbr\c\minte `mpletite. Avem ateliere me[te[ug\re[ti [i omul se simte util. Pacien]ii interna]i desf\[oar\ zilnic activit\]i specifice acestui mod prin atelierele de consiliere/relaxare, pictur\, artizanat, sport sau diferite jocuri. Prin toate aceste activit\]i desf\[urate urm\rim  îmbun\t\]irea calit\]ii vie]ii persoanelor internate aici”, a mai spus Paziuc. Tot `n cadrul spitalului func]ioneaz\ grupul alcoolicilor anonimi, preluat dup\ model occidental, la care particip\ [i c=mpulungeni c\zu]i `n patima alcoolului. “Discut\m despre efectele alcoolului, consumul exagerat al acestuia, dar [i alte teme de consiliere familial\”, ne-a spus Alina Cinpercovici, asistent\ `n cadrul spitalului.


Echipe mobile `n cadrul Centrului de S\n\tate Mintal\
Un alt proiect al Spitalului de Psihiatrie, realizat `n parteneriat cu Funda]ia ,,Orizonturi”, finan]at din fonduri europene  [i realizat `n anul 2009, a fost dezvoltarea unor alternative de asisten]\ psihiatric\, respectiv constituirea unei echipe mobile. Proiectul a folosit resursele umane din spital [i baza de date referitoare la pacien]ii care ar putea beneficia de sprijin medico-social, pentru prevenirea reintern\rilor cauzate de lipsa serviciilor [i nu de gravitate bolii. Activit\]ile sunt continuate `n prezent cu sprijinul Funda]iei [i cu aport propriu, iar munca prestat\ este voluntariatul. Trebuie amintit c\ minim 100 de persoane primesc `ngrijiri la domiciliu `n baza unui plan individualizat. Conducerea unit\]ii spitalice[ti, al\turi de personalul angajat, a c\utat s\ implementeze un model de `ngrijire psihiatric\ `n spital [i `n comunitate aliniat standardelor europene, `n care profesioni[tii, beneficiarii serviciilor de psihiatrie, familiile acesora [i voluntarii lucreaz\ `mpreun\ pentru a dep\[i obstacolele [i a g\si solu]iile necesare reformei.


Bisericu]a din interiorul spitalului
~n spital a fost  `nfiin]at\,  `n urm\ cu mai mul]i ani, o bisericu]\. De atunci, mii de bolnavi, dar [i localnici [i-au t\m\duit mintea cu ajutorul credin]ei. De c=nd a “ap\rut” bisericu]a, peste spital a cobor=t mult mai mult\ lini[te. P\rintele  Gabriel Grosu este, din 1997, preot misionar de caritate. “Desf\[ur\m activit\]i religioase ca la orice l\ca[ de cult, nu avem restric]ii [i suntem deschi[i dialogului cu pacien]ii. Ne implic\m `n solu]ionarea problemelor [i vrem s\ `[i g\seasc\ c=t mai repede vindecarea”, a spus preotul Gabriel Grosu.
Personalul medical, instruit `n Germania
O parte din personalul medical a fost inclus `n proiectul “Leonardo da Vinci” al Consiliului Jude]ean Suceava, `n perioada 2005-2006, av=nd ca scop instruirea [i `mbun\t\]irea serviciilor de s\n\tate mintal\. Prin acest proiect, psihologi, asisten]i sociali, asisten]i medicali, ergoterapeu]i au participat la un stagiu de instruire de dou\ luni la Kaufben, `n Germania. Spitalul de Psihiatrie continu\ [i `n prezent acest proiect de parteneriat cu Institutul Bucovina, anual realiz=ndu-se schimburi de experien]\ pentru doi profesioni[ti din spital. Deoarece prevalen]a bolilor somatice [i rata de deces `n r`ndul persoanelor cu dizabilit\]i psihice a crescut alarmant, fa]\ de popula]ia general\, Spitalul de Psihiatrie a acceptat parteneriatul, `n cadrul programului european HELPS, al\turi de alte 15 ]\ri, cu scopul elabor\rii unui ghid de lucru pentru preven]ia, diagnosticul precoce [i tratamentul acestor afec]iuni. Programul a `nceput `n anul 2008 [i este `n curs de desf\[urare. ~n ultimul an, num\rul  persoanelor cu probleme psihice a crescut îngrijor\tor, lunar fiind interna]i 160-170 de pacien]i  iar num\rul consulta]iilor s-a dublat. “Avem c=te 60-70 de persoane zilnic la consulta]ie, ceea ce este alarmant”, ne-a mai spus directorul spitalului. Av=nd `n vedere rezultatele ob]inute [i disponibilitatea pentru procesul de reform\ `n psihiatrie, Ministerul S\n\t\]ii, prin Centrul Na]ional de S\n\tate Mintal\, a selectat spitalul ca model de bun\ practic\, implic=ndu-l `n mai multe activit\]i de reform\. (Cristina SCOR}ARIU)