Ucraina vrea să includă malanca în patrimoniul cultural imaterial UNESCO

reportersite
18 ianuarie 2021, 5:00

Administrația Regională de Stat Cernăuți a început pregătirea documentelor relevante pentru includerea malancei în patrimoniul cultural imaterial UNESCO. Malanca este o formă de teatru popular, îndeosebi practicat în perioada sărbătorilor de iarnă, inclusiv în comunitățile românești din țara vecină. De asemenea, mălăncarii sunt prezenți în diverse localități românești din sudul Bucovinei, adică județul Suceava.

Deoarece sărbătorile de iarnă (pe stil vechi) din anul curent au coincis cu perioada de carantină severă (lockdown) s-a pus problema inte­r­zicerii acestui obicei. Întrucât regula în cazul Malăncii de la Crasna (una din localitățile cu cea mai numeroasă populație de etnie română din regiunea Cernăuți) impune ca toți participanții să poarte măști, primarul Ştefan Dragun a explicat că a fost argumentul principal ca „această feerie de Sfântul Vasile că nu fie interzisă”, citat de publicația cernăuțeană de limbă română Libertatea cuvântului.

În prezent, după cum precizează media românească din regiunea Cernăuți – agenția de presă BucPress și publicația „Libertatea cuvântului” – Malanca este inclusă în lista regională a elementelor patrimoniului cultural imaterial. Ar trebui apoi inclusă într-un registru național similar și abia atunci documentele vor putea fi transmise mai departe la UNESCO. Termenul „tradiția de Anul Nou a malăncii cernăuțene” se referă la mai multe tipuri ale acestui obicei care există în regiunea Cernăuți, care sunt uniți de o idee comună – de a începe Anul Nou, scăpând de tot răul. Cu toate acestea, în diferite părți ale regiunii acțiunea are o realizare excelentă, diferită de la sat la sat. Acestea sunt, în special, Malanca de la Vașcăuți, Malanca urșilor de la Crasna, Malanca de la Suhoverca (sat din raionul Cozmeni), Malanca de la Horbova, Malanca de la Costiceni, Malanca din Chelmenți.

Malanca de la Crasna a devenit legendară: des­pre ea se știe departe peste hotarele țării și, de regulă, crăsnenii întotdeauna se numără printre premiații Concursului regional „Malanka-fest”. Românii din Crasna, chiar și în perioada sovietică, au demonstrat că datina străbună înseamnă pentru ei mai mult decât un simplu joc al personajelor Malăncii. În această privință participanții la Malancă dau dovadă de o bogată fantezie și iscusință deosebită. Măștile și costumele „urșilor” de la Crasna nu au asemănare, sunt unice în felul lor. La fel și măștile altor personaje folclorice: Evreul, Baba, Moșneagul,  Împăratul și Împărăteasa. Crăsnenii confecționează măști și costume pentru personaje „contemporane”, care într-un fel sau altul s-au întipărit în memoria localnicilor.  Este o satiră fină la adresa viciilor din societate.

Pe lista siturilor patrimoniului cultural imaterial UNESCO din Ucraina sunt incluse: tradiția picturii Petrikivka, cântecele cazacilor din regiunea Dnipropetrovsk și ceramica pictată din Cosău. (D.P.)