Tanara imobilizata la pat de 34 de ani

Imobilizat\ în pat, dar îi place s\ nu se îndep\rteze de realil\]ile lumii în care tr\ie[te. A[a s-ar putea descrie în linii mari via]a unei sucevence. Cornelia M\c\rescu, de 34 de ani, din comuna  P\ltinoasa, tr\ie[te de cînd s-a n\scut imobilizat\ în pat. Ea a  fost diagnosticat\ cu tetraparez\ spastic\ sechelar\ imediat dup\ ce a v\zut lumina zilei. Boala care  face ca oasele ei s\ fie moi nu are leac. De aceea, picioarele nu i s-au dezvoltat corect [i le ]ine încol\cite în jurul taliei. Are doar 30 de kilograme, iar trupul ei fragil pare a fi al unei p\pu[i. Tot de la na[tere , mama a p\r\sit-o într-un spital, iar tat\l [i bunicii au avut grij\ de ea. Mul]i ani a fost dependent\ de oameni pentru a se mi[ca dintr-un loc în altul. Atunci rudele o purtau pe bra]e sau într-un c\rucior de butelii. “Nu mi-am întins niciodat\ picioarele. Uneori îmi venea s\ plâng c\ trebuia s\ rog pe cineva s\ m\ ajute s\ m\ deplasez sau s\ m\ scoat\ la plimbare. Pe de alt\ parte, [tiu sigur c\ prietenii [i rudele mele vin cu drag la mine, pentru c\ m\ iubesc”, ne-a spus  Cornelia.  Abia de vreo doi ani a primit cadou un c\rucior care o ajut\ s\ se deplaseze. În rest, Cornelia se spal\ [i se îmbrac\ singur\, cu îndemânare. Numai picioarele nu [i le-a putut folosi niciodat\. “Ne descurcăm, eu [i tata, din pensia mea de 270 de lei [i cea de înso]itor care îi revine lui. Este destul de greu, dar încerc\m s\ ne dr\muim banii. Cel mai mult m\ bucur când reu[esc s\ îmi mai cump\r câte o crem\. ~mi place s\ fiu m\ `ngrijesc chiar dac\ deplasarea mea este mai dificil\. ~mi place s\ fiu o persoane care s\ nu fiu desp\r]it\ de ceea ce se `nt=mpl\ `n afara case, de restul vie]ii. Dac\ nu pot merge pe picioare consider c\ nu este un handicap. Nu m-am considerat o povar\ pentru nimeni”, ne-a spus Cornelia zâmbind. Cel mai mare regret e c\ nu a reu[it s\ mearg\ la [coal\. Cu toate acestea, Cornelia a înv\]at singur\ s\ citeasc\ [i s\ calculeze, iar acum î[i dore[te din tot sufletul un computer. “ Citesc c\r]i [i `mi place s\ am o bibliotec\ a mea de[i nu `mi permit s\ cump\r dar am prietene care `mi m\ `mprumut\. Timpul ar trece mai u[or `ns\ dac\ a[ avea un calculator , dar nou\ abia ne ajung banii de mâncare”, ne-a dest\inuit t\n\ra. Cornelia este doar una dintre miile de persoane cu dizabilit\]i care `ncearc\ s\ nu sufere din cauza imobiliz\rii la pat [i a izol\rii de via]a de dincolo de pere]ii casei. (Cristina SCOR}ARIU)