Sute de proprietari de teren din localităţi de graniţă ale judeţului nu pot primi subvenţii de la APIA

Aproape 1.500 de hectare de terenuri agricole ale proprietarilor de la Drăguşeni, din judeţul Neamţ, peste apa Moldovei, alte peste 200 de hectare ale celor de la Hînţeşti, din judeţul Botoşani, peste apa Siretului, sunt “neomologate” la subvenţii europene. Rezolvarea problemei ar fi simplă – să se plătească impozitul pe teren în localitatea unde se află pământul, cam 50 de lei pe hectar şi să se ceară ulterior subvenţia cu actele în mână, la centrele APIA unde sunt arondate domiciliile proprietarilor. Chiar şi cu penalităţi, subvenţia la hectar poate depăşi 100 de euro pentru cei care se grăbesc

Ieri, la  Dăguşeni s-au întâlnit reprezentanţi ai prefecturii Suceava cu cei de la prefectura judeţului Neamţ pentru a identifica o soluţie care ar putea să clarifice modul în care  vor fi gestionate proprietăţile oamenilor de la Drăguşeni care au aproape 1.500 de hectare de teren pe raza comunei Reuseşti din judeţul Neamţ şi nu au tehnic vorbind, în acest moment nicio soluţie pentru a ca subvenţiile asigurate prin fondurile europene vor fi ajunge la cei care îşi merită cu adevărat efortul.Ultimele date relevă faptul că, faţă de 57 de mii de solicitanţi pentru subvenţii agricole oferite de Uniunea Europeană în anul 2014, anul acesta, numărul solicitărilor a scăzut la 43.000, un semnal bun, cel puţin aparent, care ar putea să releve faptul că nu se cer subvenţii decât atunci când este într-adevăr nevoie de acestea. Din păcate însă această logică nu funcţionează pe deplin.
Cel puţin în două localităţi din judeţul Suceava, oferta europeană de subvenţii pe suprafaţa de teren aflată în discuţii, a devenit subiect de dispută, greu de clarificat chiar din punct de vedere politic.
Peste 100 de proprietari de la Drăguşeni care deţin împreună cam 1500 de hectare în comunele Răuceşti şi Brusturi din judeţul Neamţ, cer subvenţii la hectar
Subvenţiile acordate de Uniunea Europeaă pentru terenurile agricole cultivate – acel sprijin pe suprafaţă, cum a fost denumit – a produs atât de multe încurcături în localităţile de granită ale judeţelor sau ale unităţilor administrativ – teritoriale încât o bună parte dintre proprietarii de teren din zonă au prefe-rat să îi lase pe alţii să se “îmbogăţească” cu bani europeni, decât să facă demersuri complicate care doar în anumite situaţii le-a aduce un câştig.
In zona de munte, unde terenurile agricole sunt mici ca suprafaţă, iar păşunile sunt pe creste, bătaia pe subvenţii nu este foarte mare. Nici către deal în judeţul Suceava, competiţia pentru subvenţiile europene nu este  la fel de mare ca cea din zona agricolă a judeţului. Este vorba în principal despre comunele în care proprietarii de teren deţin suprafeţe mari de pământ, care sunt bune pentru agricultură dar, cel puţin în două astfel de unităţi admi-nistriv teritoriale, aflate la graniţa cu comune diin judeţele vecine, subvenţia europeană a dar peste ca mica înţelegere agrară de până acum un an. La Drăguşeni, circa 1.500 de hectare aparţinând oamenilor din localitatea suceveană,  sunt amplasate peste apa Moldovei, în localităţile Greuceşti şi Brusturi din judeţul Neamţ. N-au fost probleme până acum în ceea ce priveşte exploatarea terenurilor, s-au constituit şi asociaţii agricole, sute de hectare au fost preluate în arendă de  fermieri care vor să facă agricultură ca afacere. Au rămas însă alţi peste o sută de proprietari de teren din comuna Drăguşeni a judeţului Suceava, care deţin pământuri în localităţile Greuceşti şi Brusturi din judeţul Neamţ şi care nu şi-au dat terenul în arendă. Concret, spune primarul comunei Drăguşeni, Vasile Cepoi, dintr-o suprafaţă totală de teren agricol aferent oamenilor din comună, de 3.300 de hectare, 40%, adică până în 1.500 de hectare sunt pe raza comunelor Greuceşti şi Brusturi din judeţul Neamţ. Fermieri care au preluat în arendă terenuri şi de pe raza judeţului Suceava, şi de la Neamţ, au ştiut să se orienteze şi au cerut documente  pentru obţinerea suvenţiilor acolo unde noua legislaţie în domeniu le-a recomandat – acolo unde sunt înregistrate susprafeţele agicole. Alţi deţinători de teren, mergând pe mâna administraţiilor locale, au depus cereri de subvenţii la primăriile de domiciliu. Demers greşit iar primarul Vasile Cepoi de la Drăguşeni recunoaşte acest lucru. El a transmis oamenilor din Drăguşeni care au terenuri în Greuceşti şi Brusturi în judeţul Neamţ să depună foarte repede solicitări pentru obţinerea de subvenţii la primăriile din judeţul vecin, acolo li se vor pune la dispoziţie documentele necesare pentru întocmirea actelor pentru obţinerea de subvenţii. Este drept că pentru a se eli-bera documentele necesare, trebuie certificată plata impozitului pentru terenul agricol ce va beneficia de subvenţie. Se ştie că această subvenţie este de la o zi la alta mai mică cu 1%, dar chiar şi până la data ultimă când va fi acordată – 10 iulie a.c., poate însemna o sumă consistentă, chiart diminuată cu 40%. Asta pentru că valoarea subvenţiei pentru un hectar de teren  cultivat este de 130 de euro, iar impozitul ce trebuie pătit statului este de 55 de lei pentru hectarul de teren agricol şi de 30 de lei pentru păşuni.
O situaţie cel puţin la fel de complicată o regăsim la Hînţeşti, unde locuitorii cu domiciulul în comuna suceveană deţin terenuri peste apa Siretului, în judeţul vecin Botoşani pe raza comunei Vîrfu Câmpului. Dacă între locuitorii  din Drăguşeni şi cei din  Greuceşti sau Brusturi din Neamţ, par să fie identificate căi de înţelegere, între Hînţeşti şi comuna vecină, Vîrfu Cîmpului de peste apa Siretului, în judeţul Botoşani,  se aşteaptă o decizie a judecătorilor care să clarifice care au dreptul la teren, dar, mai aproape ca grad de interes, cine are dreptul legal de a încasa subvenţiile europene care nu sunt de ici-colea, în condiţiile în care ajung şi la 150 de euro la hectar.
Delimitarea terenurilor între judeţele Suceava şi Botoşani constituie  în continuare prilej de discuţie între  prefecturile din cele două judeţe, în condiţiile, cel mai important măr al discordiei reprezentându-l cele peste 200 de hectare deţinute de locuitori ai comunei sucevene Hînţeşti peste apa Siretului, pe raza comunei botoşănene Vîrfu Câmpului.
In mai multe ocazii s-a arătat că din cauza succesiunii legilor de fond funciar de după 1990, aproximativ 208 hectare înregistrate acum pe  comuna Vîrfu Cîmpului, judeţul Botoşani, au fost obiectul emiterii a două serii de titluri de proprietate, emise pe rând de comisiile judeţene din cele două judeţe. Astfel, s-a ajuns la situaţia în care chiar dacă suprafeţele de teren sunt în posesia unor locuitori ai comunei Hînţeşti cu titluri emise de către comisia judeţeană Suceava în anii 1991-1992 în baza Legii 18/1990 pe aceiaşi suprafaţă comisia judeţeană Botoşani a emis  titluri de proprietate în anii 2000 – 2001 in baza Legii  1/2000.
„O posibilă soluţie ar putea veni din  identificarea unui teren aflat în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului care să fie pus la dispoziţia proprietarilor din Botoşani, însă trebuie ca echipele de specialişti din cele două judeţe să se deplaseze la faţa locului şi să identifice în detaliu parcelele şi suprafeţele pentru care există dublă  reconstituire. Acţiunea de stabilire a delimitării dintre cele două judeţe nu rezolvă problema proprietăţii, în acea zonă există un litigiu între proprietarii din judeţul Suceava şi firma care a cumpărat terenul de la cei care au primit titluri în judeţul Botoşani. Pentru a evita noi conflicte şi perspectiva unui lung proces se caută o soluţie administrativă legală care să mulţumească pe toată lumea”,  a explicat primarul  comunei Hînţeşti, Daniel Olariu.
Cert este că şi în acest caz, până când prefecturile de la Suceava şi Botoşani se vor pune de acord asupra cadrului legal în care să rezolve diferendul, proprietarii de teren din comuna Hînţeşti – Suceava au pe rol acţiuni la Judecătoria Dorohoi – Botoşani, în care se judecă pentru un drept de prorietate pe care ei îl consideră mai presus de orice politică funciară. După războiul mondial, cei care au luptat pe front, vii sau morţi, au fost împroprietăriţi cu suprafeţe de teren pe raza judeţului de atunci, suprafeţe rezultate din exproprierea unui boier din zonă. Hînţeşti era atunci pe teritoriul administrativ al judeţului Dorohoi şi de aceea, chiar şi după noile organizări administrativ teritoriale făcute în vremea comuniştilor, cea din anii 50, când s-a înfiinţat regiunea Suceava ori din anii 60, când regiunea s-a desfiinţat şi s-au constituit judeţele Suceava şi Botoşani, chiar dacă mai vechea comună Hânţeşti a fost lipită de Adâncata, din punct de vedere administrativ – teritorial, terenurile cu care băştinaşii din Hânţeşti, veterani de război au fost împrorietăriţi dincolo de apa Siretului au fost păstrate pe teritoriul localităţii cu sediu administrativ în judeţul Suceava. Aceste terenuri au fost incluse la început într-un CAP de la Vârfu Câmpuluni iar spre sfârşitul anilor 80, într-un CUASC (Consiliu Unic Agroindustrial de Stat şi Cooperatist), cu capitala tot în judeţul vecin.
Problema locuitorilor din Hânţeşti cu terenurile de peste apa Siretului au devenit pregnantă abia acum trei ani, când au aflat că pământurile moştenite de la înaintaşii lor ce luptaseră pe front, redobândite după 1990 au fost preluate de primăria din Vârfu Câmpulului şi oferite altor persoane, care au decis, in corpore să le vândă unei firme cu capital austriac – Agrar Com SRL. In toamna anului 2012, firma austriacă a pus tractoarele în brazdă pe terenurile nou cumpărate, ceea ce a produs proteste mari din parte celor din hânţeşti care ştiau că sunt proprietari pe terenurile vândute între timp de cei din Vârfu Câmpului. S-a ajuns la procese în instanţă, în majoritate câştigate de cei din Hânţeşti – Suceava, altele pe rol, cun sunt cele de la judecătoria Dorohoi unde Agrar Com SRL a cerut mai multe expertize, care care încă nu au fost finalizate. (Neculai ROSCA)