Sute de plângeri împotriva procurorilor suceveni

Sute de suceveni nu sunt mulţumiţi de modul în care îşi fac treaba procurorii şi poliţiştii, atunci când sunt depuse plângeri penale. Aceştia au dat soluţii de neîncepere a urmăririi penale, iar justiţiabilii le-au contestat pe acestea în instanţă iar la toate instanţele din judeţ, s-au adunat de la punerea în aplicare a noului cod de procedură penală, la 1 februarie 2014, 552 de cauze.
Punerea în aplicare a noilor coduri pe baza cărora s-a reconfigurat activitatea de cercetare, urmărire şi judecare a speţelor în domeniul penal, în luna februarie a acestui an, oferă inclusiv oportunităţi de analiză statistică. Inainte de intrarea în vigoare a noilor acte normative, ziarul Obiectiv de Suceava a efectuat o analiză din care rezulta că sute de suceveni nu sunt mulţumiţi de soluţiile date de procurori în dosarele penale pe care le instrumentează şi se adresează cu plângeri la instanţe în acest sens. Mii de asemenea plângeri nu mai sunt evidenţiate pe la instanţe sau în arhivele parchetelor pentru simplul motiv că, după intrarea în vigoare a noului cod de procedură penală, în data de 1 februarie 2014, au fost şterse cu buretele vechile contestaţii în baza fostei legislaţii în materie penală.
In aceste condiţii din evidenţa făcută publică pe portalul instanţelor de judecată, rezultă că în total, de la punerea în aplicare a noului Cod de procedură penală şi până în prezent pe rolul instanţelor sucevene, judecătorii, Tribunal şi Curtea de Apel s-au înregistrat în total 552 de cauze ce vizează punerea în discuţie a a plângerilor împotriva măsurilor şi actelor de umărire penală. 88 dintre acestea au fost înregistrate la Curtea de Apel Suceava, majoritatea în fază de contestaţie. La Tribunalul Suceava s-au înregistrat 61 de astfel de dosare, o bună parte fiind preluate de la instanţele inferioare. Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a trebuit să judece 59 de cauze de acest gen, cea de la Suceava 82 de asemenea dosare în vreme ce Judecătoria din Cămpulung Moldovenesc a trebuit să judece 59 asemenea cauze, Judecătoria de la Fălticeni 57. Gura Humorului- 41, Vatra Dornei doar 18. Majoritatea dosarelor de primă instanţă au vizat plângeri depuse la Judecătoria Rădăuţi, 146 la număr, până ieri.
Cum se poate depune o plângere împotriva procurorilor care nu şi-au făcut treaba
Conform articolelor 339 şi 340 din noul Cod de procedură penală, plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă Curtea de Apel ori de procurorul şef de secţie al parchetului. În cazul când măsurile şi actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului şef de secţie al parchetului ori au fost luate sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de către aceştia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior. Persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de clasare sau renunţare la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă. Lucian Stănescu, prim – procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava a explicat că faza de urmărire penală are un caracter reversibil, pentru a fi redeschisă în condiţiile prevăzute de procedura penală, dar în măsura în care trebuie să avem grijă să ne pronunţăm în virtutea principiului “Non bis in idem”, să nu ne pronunţăm în feluri diferite în aceeaşi cauză. El a arătat că cele câteva zeci de procese iniţiate de justiţiabili nemulţumiţi de soluţiile date de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nu sunt multe în comparaţie cu cele peste 600 de dosare înregistrate de la 1 februarie 2014 care au avut ca promotori procurorii. Aceştia au explicat faptul că plângerile înaintate la instanţe sunt rezolvate maxim în proporţie de 1% în favoarea celor care le depun. Pe acest considerent, procurorii, poliţiştii, notarii şi alte entităţi ale căror decizii pot fi contestate în cadrul prevederilor din noul Cod de procedură penală amintite deja, pot fi consideraţi ca făcând parte în proporţie covârşitoare din tabăra câştigătoare în disputa purtată în faţa judecătorilor. (Neculai ROSCA)