Wednesday , February 1 2023

Sucevenii fug de creditele în valută, dar preferă să îşi păstreze economiile în monedă străină

CREDITE_BANI_ [800x600]

In şase luni, volumul creditelor în lei pentru locuinţe a crescut cu 20 de milioane de lei în vreme ce cele în valută au scăzut cu aproape 19 milioane de lei. Concomitent, economiile în lei au scăzut cu 23 de milioane, cele în valută crescând cu 11 milioane echivalent în lei. Cu restanţe mai mici dar şi cu credite mai puţine, agenţii economici şi populaţia din judeţ nu reuşeşte decât în mică măsură să iasă de pe podiumul marilor datornici la nivel naţional. Foarte puţini suceveni se mai împrumută în valută, dar a crescut volumul celor care iau credite în lei, mai ales pentru construcţia de locuinţe. In continuare, Suceava este pe al doilea loc în topul naţional în ceea ce priveşte ponderea restanţelor în creditele angajate, cu o medie de 21,1% după deja cunoscutul Sălaj, care însumează restanţe de 26.1% din total împrumuturi  

La jumătatea acestui an, conform datelor făcute publice de Banca Naţională a României, sucevenilor care au contracte de împrumut cu băncile comerciale le-a mai scăzut ponderea împrumuturilor restante în totalul creditelor angajate, atât în lei cât şi în valută însă aceasta rămâne în continuare printre cele mai mari din ţară. Astfel, la data de 30 iunie a.c., la un volum total de credite în lei de 1633 de milioane, creditele restante însemnau 380 de milioane, ceea ce înseamnă o pondere de 23,2%. Spre comparaţie, la începutul anului, volumul total al creditelor în lei era de 1611 milioane iar restanţele de 393 de milioane de lei, ponderea restanţelor în total împrumuturi fiind de 24,3%. De remarcat în acest interval o creştere de 22 de milioane a volumului creditelor în lei luate de suceveni de la bănci şi o scădere cu 13 milioane de lei a restanţelor la creditele angajate anterior.
In ceea ce priveşte creditele în valută, se poate constata că la data de 30 iunie, volumul total al acestora a fost de 1391 de milioane în echivalent lei în vreme ce restanţele s-au cifrat la 260 de milioane în echivalent lei, ponderea restanţelor în total împrumuturi fiind de 19,6%. Comparativ, la începutul anului se înregistrau, la începutul anului credite în valută reprezentând 1492 milioane echivalent lei din care 283 milioane credite restante, ponderea restanţelor la acest capitol fiind de 18,9%. Cu alte cuvinte, restanţele la creditele în valută au crescut oarecum, pe fondul scăderii nivelului acestora dar asta în condiţiile în care rata de scădere a volumului total al împrumuturilor a scăzut şi mai mult – 101 milioane echivalent lei în vreme ce restanţele au scăzut cu doar 23 de milioane în echivalent lei.
In total, la sfârşitul lunii iunie a acestui an, împrumuturile totale ale sucevenilor la băncile comerciale, în lei şi valută însumau 3024 milioane de lei, restanţele repezentând 640 de milioane de lei, adică 21,1% din totalul creditelor acordate. O scădere de 0,6% de la începutul anului când un procent de 21,7% erau restanţe în totalul creditelor acordate de bănci sucevenilor. La începutul anului 2014 volumul total al împrumuturilor restante ajunsese la 676 de milioane de lei , 36 de milioane mai puţin decât în 30 iunie a.c. şi cu cu 71 milioane de lei mai mult faţă de 1 ianuarie 2013.
datornici in lei [800x600]
Firmele sucevene, principalii datornici în lei, populaţia, principalul datornic în valută
Dacă analizăm pe categorii de creditori, putem observa că cele mai multe credite angajate în lei le au agenţii economici – 1019 milioane la 1 ianuarie, 1027 milioane de lei la 30 iunie 2014. Dacă împrumuturile firmelor în lei au crescut cu 8 milioane în prima jumătate a anului, cele ale populaţiei au crescut de asemenea, dar aproape de două ori mai mult, de la 591 la 605 milioane de lei.Populaţia este datoare în principal la credite de consum – 417 milioane de lei, în scădere cu 4 milioane de lei faţă de 1 ianuarie dar a prins totodată curaj să angajeze credite pentru locuinţe, volumul acestora crescând în prima jumătate a anului cu peste 20 de milioane de lei, de la 34,5, la 54,7 milioane, la creditele în lei.
O analiză similară la creditele în valută relevă faptul că la acest capitol, ponderea o deţin împrumuturile angajate de populaţie, agenţii economici fiind pe poziţia secundă. Este drept că valoarea acestora a scăzut pe parcursul primelor şase luni, destul de mult şi la populaţie, şi la firme. Astfel, la 1 ia-nuarie a.c., totalul cre-ditelor în valută, echivalent în lei, erau la populaţie de 965 de milioane de lei şi au scăzut la 909 milioane de lei. Au scăzut concomitent şi cele luate pentru consum, de la 560 la 524 milioane echivalent lei dar şi cele pentru locuinţe, de la 388 la 369 milioane de lei. In ceea ce priveşte creditele în valută pentru agenţi economici, volumul acestora a scăzut de la 527 la 480 de milioane în echivalent lei. Ca o concluzie, în domeniul creditării, sucevenii, fie aceştia patroni de firme sau persoane private, au optat pentru împrumuturile în lei, dacă le-au făcut, poate şi după experienţa nefastă din anii trecuţi cu francul elveţian, cel care s-a apreciat atât de mult într-un timp foarte scurt încât mulţi dintre sucevenii care angajaseră credite în această monedă au ajuns la sapă de lemn. datornici in valuta [800x600]
Agenţii economici, şi populaţia din judeţ, au tendinţa de a renunţa la depozitele în lei, optând pentru cele în valută
Pe lângă stabilizarea pozitivă a relaţiei sucevenilor cu băncile comerciale pe linie de împrumuturi luate şi restanţe, se poate constata aceeaşi stabilizare şi în domeniul depozitele în bănci pe care populaţia sau agenţii economici le deţin în vistieriile acestora.
Un fenomen invers faţă de predispoziţia pentru angajare de împrumuturi, se manifestă în ceea ce priveşte preferinţa la păstrarea valorilor. Se dovedeşte, la jumătatea anului 2014, că şi agenţii economici, şi populaţia din judeţ, au tendinţa de a renunţa la depozitele în lei, optând pentru cele în valută. Astfel, dacă la început de an valoarea totală a depozitelor în lei însuma 1.486 de milioane de lei, aceasta a scăzut în şase luni cu 23 de milioane, la 1.463 de milioane. Economiile în lei ale agenţilor economici au scăzut cu 11 milioane, de la 116 la 105 iar ale populaţiei cu 12 milioane, 1.352 la1.340 milioane de lei.
Cât priveşte depozitele în valută, acestea au crescut în acelaşi interval de la 843 la 854 milioane în echivalent lei. O creştere mai mică, dar deloc neglijabilă, de 11 milioane de lei. La economiile în valută se constată astfel, în aceeaşi linie ascendentă, o creştere de 8 milioane de lei în echivalent, de la 28 la 36 de milioane la depozitele agenţilor economici şi de 3 milioane de lei, de la 28 la 36 milioane echivalent, la cele depuse de populaţie.
Ca o concluzie, şi economiile totale ale sucevenilor au scăzut în primele şase lui ale anului 2014, la fel ca împrumuturile şi restanţele, dar fără a afecta în mod semnificativ poziţia numărul 2 în clasamentul naţional care ne indică şi la 30 iunie 2014, ca şi la 1 ianuarie 2014, la fel ca pe 1 ia-nuarie 2013, pe locul doi la nivel naţional privind ponderea restanţelor în total credite acordate. In tabelele alăturată arătăm cum ne plasăm în clasamentele naţionale la restanţe în lei şi valută dar şi la nivelul depozitelor în lei şi valută, la băncile comerciale. In continuare, Suceava este pe al doilea loc în topul naţional în ceea ce priveşte ponderea restanţelor în creditele angajate, cu o medie de 21,1% după deja cunoscutul judeţ Sălaj, care însumează restanţe de 26.1% din total împrumuturi, la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Este drept că totalul împrumuturilor în lei şi valută sunt în judeţul din nord-vestul ţării de 1.504 milioane de lei, cam jumătate din cele angajate în Suceava iar valoarea totală a restanţelor este de 394 mi-lioane de lei, faţă de 640 de milioane în judeţul nostru, ceva mai mult de jumătate. Mai trebuie ţinut cont că judeţul Sălaj are, conform ultimului recensământ, 217.800 de locuitori, iar judeţul Suceava, 614.400 de locuitori.
Precum rezultă din tabelele alăturate, Suceava se află în top 10, pe locul 8 mai precis în ceea ce priveşte restanţele în lei, pe locul 14 la creditele restante în valută, în vreme ce la volumul depozitelor în lei se plasează pe locul 15, iar la economiile în valută pe locul 13. Cu alte cuvinte, în partea de sus a plutonului, la toate categoriile.(Neculai ROSCA)

Vezi si

Sindicaliști din învățământul sucevean vor protesta azi în fața Guvernului pentru salarii decente

Azi, începând cu ora 12.00, circa 1.000 de sindicaliști din sistemul de învățământ vor picheta …