Sucevenii fără niciun venit, obligaţi şi ei, de la 1 ianuarie 2016, să plătească cotizaţii la sistemul de sănătate

Potrivit noului Cod Fiscal, promulgat săptămâna aceasta, de la 1 ianuarie 2016 şi persoanele fără venituri trebuie să plătească contribuţii pentru sistemul de sănătate. Aceasta este de 5,5%, procent aplicat la valoarea salariului minim brut pe economie din luna respectivă. Pornind de la ipoteza că salariul minim pe economie din anul 2016 va fi în sumă de 1.200 lei, valoarea lunară a contribuţiei este de 66 lei, ceea ce reprezintă o plata anuală de 792 lei. Conform unor estimări preliminare, la nivel naţional de această nouă reglementare vor fi afectate aproximativ două milioane de persoane. CAS va deconta în continuare serviciile medicale ale persoanelor care fac excepţie de la aceste reglementări (minori, gravide, persoane cu handicap etc.)  fără ca acestea să aibă vreo taxă de plătit 

 

Sucevenii fără venituri vor fi obligaţi, cu câteva excepţii, să depună de anul viitor, mai exact începând cu 1 ianuarie 2016, la ANAF o declaraţie prin care Fiscul le va stabili ce sumă au de plătit pentru contribuţia pentru sănătate, potrivit noului Cod Fiscal. Până acum persoanele care nu realizau venituri nu erau obligate să depună la fisc o declaraţie, iar pentru a beneficia de servicii medicale în sistemul public, acestea plateau CASS-ul pe şase luni în urmă. Contribuţia la sănătate pentru persoanele fără venituri va fi calculată luându-se ca bază salariul minim pe economie, acestea urmând să plătească 792 de lei pe an. În principiu, obligativitatea depunerii declaraţiei va atrage după sine şi sancţiuni, nefiind exclus ca Fiscul să ajungă chiar la executări silite.
Noul Cod Fiscal, promulgat în această săptămână de preşedintele Klaus Iohannis, scoate la iveală o faţă mai puţin cunoscută şi mai puţin agreabilă a taxării, respectiv o majorare a contribuţiilor sociale plătite de persoanele fizice atât sub forma contribuţiei obligatorii la pensii datorată de PFA, cât şi sub forma contribuţiei obligatorii la sănătate introdusă mai nou de art. 180 – 182 din noul Cod Fiscal, din care portalul ziare.com a analizat câteva prevederi:
Art. 180. – (1) Persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor menţionate la art. 155 şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau în categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse, datorează lunar contribuţie de asigurări sociale de sănătate şi au obligaţia să solicite înregistrarea la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la dată la care se încadrează în această categorie.
(2) Contribuţia prevăzută la alin. (1) se calculează prin aplicarea cotei individuale de contribuţie asupra bazei de calcul reprezentând valoarea salariului minim brut pe ţară şi se datorează pe toată perioada în care sunt încadrate în această categorie. Art. 181. – (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1) au obligaţia să depună la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadrează în această categorie, o declaraţie în vederea stabilirii obligaţiilor de plata.
Art. 182. – (2) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1), plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită potrivit alin. (1) se efectuează trimestrial, până la dată de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Aşa cum reiese din declaraţiile directorului Anda Sălăgean, purtător de cuvânt în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Suceava, sunt şi categorii de persoane care fac excepţie de la aceste noi reglementări care nu trebuie să se adreseze ANAF-ului pentru completarea acestor declaraţii. “Casa de Asigurări de Sănătate nu este organ fiscal din data de 1 iulie 2012, de când, conform Ordonaţei de Urgenţă 125 pe 2011, colectarea contribuţiilor la Fondul Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate este de competenţa Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Noi vom deconta în continuare serviciile medicale persoanelor care se încadrează în reglementările Legii 96 din 2006, persoane care beneficiază de asigurare, fără plată. Aici se încadrează toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar,  dar  nu  mai  mult  de trei luni, ucenici  sau studenţi şi  dacă  nu realizează venituri din muncă, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri din muncă sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat în temeiul Legii nr.  416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate, persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse, cu excepţia  celor  obţinute în baza  Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de  Ministerul  Sănătăţii,  până  la vindecarea  respectivei  afecţiuni,  dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse. Tot aici se încadrează şi femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut pe ţară dar şi persoanele persecutate politic care intră sub incidenţa legii 118 din 1990”, a explicat Anda Sălăgean, director în cadrul CAS Suceava.
Situaţia persoanelor fără venituri
Cine sunt persoanele fără venituri, ce nu sunt asigurate prin efectul legii cu scutire la plata contribuţiei de sănătate, ce au obligaţia să depună declaraţie la ANAF pentru plata acestei contribuţii.
Cine se încadrează, mai exact, în această categorie?
Fac obiectul plăţii contribuţiei persoanele ce muncesc la negru, nu realizează în mod oficial venituri. Desigur, pornim de la prezumţia că celălalt soţ, dacă există, nu are calitate de asigurat.
Regăsim, de asemenea, agricultorii ce nu au calitate de persoană fizică obligată la plata impozitului pe venitul stabilit prin tranşe de venit, respectiv persoanele ce deţin până la două vaci sau cultivă mai puţin de două hectare de cereale.
În general, în această categorie regăsim persoanele ce practică agricultura de subzistenţă, fără a fi pensionari şi fără a primi ajutor social, ai căror descendenţi nu sunt asiguraţi. Mai regăsim şi persoanele apte de muncă ce lucrează în străinătate, când aceştia realizează venituri, dar în alte state membre însă apelează la servicii medicale din România.
Tot aici regăsim şi elevii şi studenţii ce nu mai sunt în sistemul de învăţământ, au beneficiat de indemnizaţie de şomaj iar ulterior finalizării acestui ajutor caută un loc de muncă.
Categoriile acestea de persoane se află într-o zona de populaţie inactivă, pentru care datele statistice de la ultimul recensământ nu sunt foarte concludente. În acest sens, putem doar să aproximăm că în sfera acestei contribuţii s-ar putea regăsi între 1,5 şi 2 milioane de persoane, potrivit celui mai recent recensământ.
Cât este valoarea lunară a contribuţiei?
Contribuţia este de 5,5%, procent aplicat la valoarea salariului minim brut pe economie din luna respectivă. Pornind de la ipoteza că salariul minim pe economie din anul 2016 va fi în sumă de 1.200 lei, valoarea lunară a contribuţiei este de 66 lei, ceea ce reprezintă o plata anuală de 792 lei.
Ce se întâmplă dacă o persoană nu cunoaşte această reglementare şi nu îşi achita contribuţia? Probabil în această situaţie se va regăsi marea majoritate a persoanelor ce ar fi trebuit să plătească contribuţia. Cazurile în care pot fi identificate astfel de persoane sunt relativ puţine, respectiv momentul în care această persoană solicită servicii medicale din sistemul public. Trebuie să avem în vedere că această situaţie este mult mai uşor de pus în practică prin aplicarea efectivă a cardului de sănătate.
Conform ziare.com, pentru aceste persoane fizice care nu au realizat venituri pe o perioada mai mare de 6 luni şi nu au efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă, persoana obligată la plata contribuţiei va achita suma aferentă contribuţiei pentru 7 luni anterioare.
S-ar datora penalităţi de întârziere?
Având în vedere că scadenţa lunară a contribuţiei este 25 a ultimei luni din fiecare trimestru şi faptul că nu regăsim o scutire expresă de la plată acestor penalităţi, putem considera că se vor calcula şi astfel de penalităţi. O să vedem însă mai exact modul de abordare al autorităţilor în legătură cu aceste situaţii.
Posibile explicaţii
Bugetul statului este alimentat din banii contribuabililor, iar cine doreşte servicii publice are obligaţia să contribuie la acestea. Prin urmare, existenţa taxei poate fi înţeleasă pe principiul plăţii serviciului primit.
În altă ordine de idei, taxa se adresează persoanelor ce nu au venituri, adică mai bine spus, celor care (cel puţin teoretic) nu au bani pentru plata contribuţiei. Prin urmare, eficienţa impunerii ne aşteptăm să fie scăzută.
Mai mult, ne aflăm în situaţia de majorare a bazei de impozitare la salariul minim pe economie, situaţie ce a mai dus la mai multe dispute constituţionale şi chiar la apariţia legii privind amnistia fiscală.
Portalul ziare.com consideră că normalitatea taxei se justifică prin faptul că orice persoană ce beneficiază de servicii publice trebuie să participe la finanţarea acestora, iar, ca orice taxă, sumele strânse trebuie să fie utilizate doar în favoarea cetăţeanului. (O.S.)