Sucevenii care dețin fose septice și nu le-au declarat până pe 31 octombrie riscă amenzi între 5 și 10 mii de lei

Conform hotărârii de Guvern nr. 714, toți proprietarii de fosă septică, persoane fizice și juridice, au obligația de a se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Legea a intrat în vigoare în luna mai a acestui an, iar data limită a fost până pe 31 octombrie 2022. 

Astfel, cei care dețin o fosă septică au trebuit să facă acest lucru în termen de maxim 120 de zile de la conectarea locuinței la sistemul de colectare și/sau epurare a apelor uzate. În cazul în care fosa septică exista cu mult înainte ca legea să intre în vigoare, atunci românii au avut la dispoziție 180 de zile pentru a se înscrie în registrul electronic, dată care se calculează de la momentul intrării legii în vigoare. Acest termen a expirat, așadar, la finele lunii trecute, iar cei care nu au declarat la primărie fosa sunt acum pasibili de amendă, relateaza Ziarul de Iasi.

Cea mai mare parte dintre cetățenii din comunele din județul Suceava nu au respectat însă această dată. Situația este la fel în mai toată țara, astfel că unele primării au decis să prelungească acest termen cu câteva zile sau săptămâni, în funcție de cum au apreciat primarii localităților respective.

În cazul în care cetățenii nu declară fosele septice aceștia riscă penalizări. În baza hotărârii de Guvern menționate, fosele septice vor fi verificate de Garda Națională de Mediu, pe baza unei planificări anuale. La controale vor fi prezenți și reprezentanți ai unităților administrativ-teritoriale. În cazul în care se vor depista persoane fizice sau juridice care dețin și utilizează fosă septică, însă nu s-au înscris în registrul de evidență, Garda de Mediu va putea aplica amenzi cu valori cuprinse între 5 și 10 mii de lei. Primăriile care nu întocmesc acest registru riscă, de asemenea, amenzi de la 10.000 de lei la 15.000 de lei 

Legea spune că fiecare administrație locală are obligația întocmirii acestui registru. Iată, concret, prevederile legale:

“La nivelul unităților administrativ-teritoriale, după caz, a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară se realizează și se aprobă o analiză a situației la nivel local, în vederea elaborării Planului urbanistic zonal, cu respectarea prevederilor art.47 alin.(2) lit.d) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește zonele:

1. a) unde se prestează serviciul public de canalizare, cu respectarea Strategiei locale a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare;
2. b) unde se prestează serviciul public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate urbane, cu respectarea Strategiei locale de înființare, organizare, gestiune și funcționare a serviciului public inteligent alternativ pentru procesarea apelor uzate din cadrul unității administrativ-teritoriale;
3. c) în care vor fi autorizate sistemele individuale adecvat”.

Un alt articol al legii, articolul 3, spune: “Sistemele individuale adecvate, indiferent de modul de epurare a apelor uzate, vor fi autorizate prin autorizația de construire emisă de autoritatea competentă, cu respectarea prevederilor art.3 alin.(1) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare.”

Conform datelor Eurostat, la începutul anului 2021, în România erau aproape 9 milioane de locuințe, din care doar aproximativ 4 milioane erau situate în mediul rural. Dintre acestea, sub 3 milioane au acces la rețele de canalizare, însă doar 2,2 milioane sunt și racordate la rețelele disponibile. Din datele Eurostat reiese că aproape 2 milioane de gospodării au, în continuare, WC-ul în curte, lucru ce contravine normelor de mediu de la nivel european.