Friday , March 29 2024

Suceava – rețeta perfectă a sărăciei: angajați puțini, salarii foarte mici, bugetari foarte mulți, șomaj mare, investiții aproape de zero

Mai multe date conținute în diverse studii privind situația salariaților și veniturilor din România făcute publice în ultimele zile, arată că, din punct de vedere economic situația județului Suceava este dintre cele mai proaste din țară. Îndelungata lipsă a oricăror investiții, guvernamentale sau private, în zonă își arată efectele, Suceava plasându-se constant în coada tuturor statisticilor economice din ultima perioadă. Astfel, un studiu realizat de SYNDEX pe baza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, arată că în județul nostru erau în 2018 doar 104.700 de salariați. Deși în creștere cu 4,7% față de 2017, numărul acestora reprezintă doar 16,7% din totalul populației județului. Acești angajați sunt plătiți foarte prost, având aproape cel mai mic salariu mediu net din România: 2.137 lei. Situația proastă de pe piața muncii este reflectată și de numărul de șomeri. Conform aceluiași studiu SYNDEX, în martie 2019, 4,9% din totalul populației județului figurând în scriptele oficiului de șomaj. Spre comparație, la vecinii din Botoșani rata e de doar 3%, la Iași de 2,9%, Suceava fiind depășită însă de Vaslui, cu o rată a șomajului de 8,1%. Stăm “bine” însă la numărul de angajați din administrația publică locală.  Avem nu mai puțin de 14,6 de asemenea functionari la mia de locuitori. Despre investiții în zona noastră nu vă putem spune însă nimic, pentru că acestea practic nu există.

 

La nivelul țării la finele lui 2018 existau 5,138 milioane angajați, care reprezintă 26,3% dintre locuitori. La Suceava, numarul acestora e de doar 16%

Deși toate județele au înregistrat creșteri ale numărului de salariați în 2018, din punct de vedere geografic, decalajele se mențin sau chiar cresc, județe cu puțini salariați precum Vaslui, Caraș-Severin, Botoșani, Vâlcea sau Gorj înregistrând rate de creștere a numărului de salariați sub media națională de 3,9%, notează autorii studiului.

În București mai mult de 50% din locuitori sunt salariați, în Giurgiu doar 12%, în Vaslui 14,3% iar în Botoșani doar 14,5%, arată un studiu privind situația salariaților din România realizat de Syndex.

Diferențele dintre județele din Sud, Sud-Est, Sud-Vest și Nord-Est pe de o parte și restul țării pe de altă parte rămân foarte pronunțate, în multe dintre primele salariații reprezentând sub 20% din totalul populației, în timp ce în capitală numărul salariaților depășește 50% din numărul de locuitori. Desigur, navetismul distorsionează aceste cifre într-o oarecare măsură — spre exemplu, mulți locuitori din Giurgiu lucrează în Ilfov sau București — însă diferențele sunt enorme și situația rămâne foarte proastă în multe părți ale țării.

Județe unde ponderea angajaților este sub 20% mai sunt Bacău (18%), Suceava (16%), Neamț (18%), Dâmbovița (16%), Olt (17%), Vrancea (17%), Teleorman (16%), Ialomița (17%), Mehedinți (18%), Călărași (15%).

Ponderi de peste 30% ale numărului de angajați se întâlnesc în Timiș – 34%, Cluj – 33%, Brașov _ 32%, Ilfov – 31%, Sibiu – 34%, Arad – 32%.

2.137 lei – salariul mediu net în Suceava

București, cu un salariu mediu net lunar de 3.684 de lei și Cluj, cu 3.115 lei, conduc topul celor mai bine plătite județe din țară, iar Vrancea este singurul județ unde salariul mediu este sub 2.000 de lei, adică 1.999 lei, arată un studiu privind piața muncii în 2018 realizat de Syndex.

Decalajele geografice se mențin foarte mari: salariul mediu din București este cu 84% mai mare decât cel din Vrancea; mai mult, salariul mediu din București a crescut cu 12,6% în 2018, în timp ce cel din Vrancea a crescut cu 11,1%.

Observația are o validitate generală: regiunile cu salarii reduse (sud, sud-est și nord-est, precum și unele județe din sud-vest) înregistrează rate de creștere salarială mai mici decât județele unde salariile sunt deja mult peste medie. Convergența nu se vede decât la vârf, capitala înregistrând o rată de creștere ceva mai mică decât județele Cluj, Timiș, Brașov sau Sibiu. Dacă diferențele de creștere se mențin, în următorii cinci ani Clujul ar putea ajunge și chiar depăși Bucureștiul din punct de vedere al remunerării medii.

Sursa: SYNDEX

Salarii de peste 2.600 de lei mai sunt în Iași (2.650 lei), Sibiu (2.676 lei), Brașov (2.680 lei), Timiș (2.945 lei), Ilfov (2.913 lei).

La polul opus, cu salarii între 2.000 și 2.200 de lei sunt 19 județe: Maramureș, Suceava (2.137 lei), Botoșani (2.172 lei), Neamț (2.078 lei), Vaslui (2.137 lei), Brăila, Buzău, Călărași, Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Bihor sau Sălaj.

La nivel sectorial, angajații din IT și din intermedieri financiare și asigurări au în continuare cele mai mari salarii medii, creșterea de 9,4% înregistrată de aceste două sectoare între ianuarie 2019 și ianuarie 2018 fiind însă sub media națională de 16,8%. Creșteri salariale consistente au fost înregistrate în sectorul construcții, care se confruntă cu presiuni importante pe piața muncii, și în activitățile de servicii administrative și suport, care cuprinde în mare parte activități de outsourcing.

Chiar dacă salariile au crescut în toate sectoarele mari de activitate, creșterile din sectorul public (administrație si apărare, învățământ, sănătate și asistență socială) sunt deosebit de ridicate, guvernul având în acest sens o politică explicită de eficientizare a activității (retenția personalului și atragerea de candidați performanți) și de impulsionare a creșterii economice generale. În această ultimă privință, ecuația are cel puțin două necunoscute: în primul rând, măsura în care creșterile salariale din sectorul public vor împinge indirect, prin mecanismul pieței muncii, salariile în sus și în sectorul privat; în al doilea rând, măsura în care creșterile salariale impulsionează producția internă și nu alimentează creșterea accelerată a importurilor de bunuri de consum, notează realizatorii studiului.

Continuarea strategiei de creștere actuale trebuind să fie însoțită de o stimulare suplimentară a producției interne. În plus, pentru a asigura sustenabilitatea strategiei actuale, guvernul trebuie să se concentreze pe creșterea veniturilor bugetare, care rămân extrem de reduse în comparație cu celelalte țări europene.

La nivelul industriei prelucrătoare, remunerarea medie a crescut în 2018 mai ales în sectorul fabricării mijloacelor de transport (cu excepția automobilelor) și în sectorul fabricării produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucratea țițeiului. General vorbind, decalajele între sectoarele industriei prelucrătoare se măresc în mod evident, creșterile din sectoarele cu salariile cele mai mici (mobilă, îmbrăcăminte, pielărie) fiind sub medie.

Stăm “bine” la numărul de hârțogari din administrația locală

La sfârșitul lunii aprilie 2019, la nivelul administrației publice locale erau înregistrate 271.315 posturi ocupate, în cadrul instituțiilor publice finanțate integral din bugetele locale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice (MFP), prezentatre de HotNews.ro. Bineînțeles, cei mai mulți angajați sunt în administrația publică centrală, în jur de 800.000, din care aproape 600.000 în instituțiile finanțate integral din bugetul de stat. Pe total, aparat de stat, avem circa 63 de bugetari la mia de locuitori, dacă luăm datele publice cele mai recente.

Top 5 județe cu cei mai mulți bugetari în administrație:

1. Vâlcea – 19,2 la 1000 locuitori; 2. Tulcea – 19; 3. Sălaj – 19; 4. Gorj – 18,6; 5. Caraș – Severin – 18,4.

Top 5 cu cei mai puțini:

Bihor – 10,9; Brașov – 11; București – 11; Ilfov – 11,1; Brăila – 11,3 (la egalitate cu Dolj).

În județul Suceava avem nu mai puțin de 14,6 bugetari în administrația locală la mia de locuitori. În Moldova “ne bat” Vasluiul (17,7), Vrancea (16,5), dar trebuie să remarcăm că vecinii de la Iași au doar 12 asemenea functionari  la mia de locuitori, Botoșaniul 13,8, iar Neamțul – 14,5.

 

Vezi si

 Bărbat din Dornișoara, amendat cu 5.000 de lei pentru că a fost prins transportând fără acte lemn de foc de  1.300 de lei

Miercuri, la ora 18:00, lucrătorii de poliție din cadrul SPR 15 Vatra Dornei, împreună cu …

5 comments

  1. multumiti mediului privat care aproape nu exista! asta e problema, daca ai facut efortul sa interpretezi datele din articol! mediul privat asigura incasarile la buget, nu administratia stufoasa si foarte bine si nemeritat platita!

  2. Un articol foarte bun! Felicitări!

  3. Mulțumiți MEDIULUI PRIVAT pentru salariile de mizerie,sclavagism curat!

  4. Nume este public

    Nota 10 ptr articol!

  5. Mandrii ca suntem bucovineni! Rad moldovenii de noi!