Suceava rămâne în plutonul judeţelor asistate social

Cu o populaţie de aproape 635 de mii de locuitori, numărul salariaţilor din judeţ  este puţin peste 85 de mii. Chiar dacă sunt în continuare şi judeţe mai slab situate decât noi, conform unei analize a Ziarului Financiar,  Suceava este încă departe de judeţele dezvoltate economic, iar acest lucru se reflectă în decalajele sociale

Judeţul Suceava rămâne în plutonul judeţelor asistate social, potrivit unei analize la nivel naţional realizată de Ziarul Financiar. Au fost analizate mai multe date cu privire la numărul de locuitori, salariaţi, pensionari şi someri, dar şi cu privire la salariul mediu net iar din aceste puncte de vedere, Suceava este sub media la nivel naţional.
Dacă doar în Bucureşti, Timiş, Sibiu sau Braşov rata de ocupare a populaţiei depăşeşte 30%, în judeţe precum Giurgiu, Botoşani sau Vaslui, doar unu din zece locuitori are un loc de muncă, susţin cei de la Ziarul Financiar. Chiar dacă nu este într-o situaţie atât de rea ca aceste judeţe, Suceava se află în continuare în zona acelora unde sub 20% din populaţie are un loc de muncă. Potrivit analizei celor de la ZF, judeţul nostru ar avea o populaţie de aproape 635 de mii de locuitori, iar numărul de salariaţi este puţin peste 85 de mii.
Din punctul de vedere al raportului dintre salariaţi şi pensionari, cea mai dramatică situaţie se întâlneşte în judeţul Teleorman, unde un salariat susţine, din taxe şi contribuţii, câte 2,3 pensionari. La distanţă imediată se află Giurgiu, unde raportul este de un salariat la 2,2 pensionari, Botoşani (un salariat la 1,99 pensionari) şi Vaslui (un salariat la 1,93 pensio-nari). Totuşi, nici Suceava nu este departe de acest clasament, în judeţ fiind în jur de 161 de mii de persio-nari, ceea ce înseamnă că raportul ar de un salariat la 1,89 de persionari. Dacă în 2013 s-a ajuns la un raport aproximativ egal între numărul salariaţilor şi cel al pensionarilor la nivel naţional (un salariat la 1,08 pensionari), situaţii mai bune din acest punct de vedere s-au înregistrat în Bucureşti (un salariat la 0,53 pensionari), Ilfov (1 la 0,66), Timiş (1 la 0,71), Sibiu (1 la 0,79), Constanţa (1 la 0,8) sau Braşov (1 la 0,8).
In completarea acestor date vine şi situaţia privind rata şomajului, aproape dublă faţă de cea înregistrată la nivel naţional în judeţe precum Teleorman, Vaslui, Mehedinţi, Alba sau Dolj. La nivel naţional, rata şomajului este de 5,7% iar la Suceava este de 6,5%, conform celor de la ZF care citează ca sursă date de la Institutul Naţional de Statistică. In Timiş, Ilfov şi Bucureşti s-au înregistrat şi rate scăzute ale şomajului, de sub 2%.
Sărăcia populaţiei este reflectată şi prin nivelul scăzut al salariilor pri-mite de cei care încă au un loc de muncă în judeţele ocolite de investitori. Astfel, în Harghita salariul mediu este de 1.130 de lei pe lună, iar pe următoarele locuri în clasamentul celor mai mici salarii medii din ţară se mai află Bihor (1.155 lei), Maramureş (1.165 lei), Vaslui (1.172 lei) şi Covasna (1.179 lei). Cu 1.256 de lei salariul mediu net pe lună, judeţul Suceava se situează sub media pe ţară şi la acest capitol, ca de altfel mai toate judeţele Moldovei. La polul opus se află municipiul Bucureşti (unde salariul mediu a ajuns la 2.304 lei net pe lună), Ilfov (1.960 lei), Timiş (1.704 lei), Cluj (1.672 lei) şi Argeş (1.649), adică zonele în care s-au făcut investiţii în ultimii ani, în domenii precum IT, servicii de externalizare sau automotive.
In materie de venituri salariale, analiza hărţii pe judeţe a salariilor medii arată că, la şapte ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România este departe de a avea salarii comparabile cu cele din statele membre. Astfel, salariul mediu net a ajuns anul trecut la 1.579 de lei net (cca. 360 de euro net pe lună) la nivel naţional, fiind de aproape trei ori mai scăzut faţă de nivelul salarial mediu din statele UE, care este de circa 1.000 de euro net pe lună, concluzionează cei de la ZF.
Menţionăm că din cei aproximativ 20 de milioane de locuitori cât are ţara noastră, doar 4,8 milioane sunt salariaţi (iar un sfert lucrează la stat), comparativ cu Cehia sau Ungaria unde rata de ocupare a populaţiei este de 40 – 50%, procentul pe care îl are România rămâne unul modest, de doar 23% din populaţie şi cu peste 400.000 de pensionari mai mulţi decât salariaţi. (Dan PRICOPE)