Thursday , March 28 2024

Suceava de altadata, scoasa la iveala de sapaturile de la parcarile subterane

N ruinele Casei Na]ionale, unul dintre cele mai importante edificii culturale laice din perioada interbelic\, au fost descoperite de muncitori n directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, Ion Mare[, este de p\rere c\ `n perioada urm\toare vom mai putea asista [i la alte descoperiri

Lucr\rile de consolidare a zonei din centrul Sucevei `n vederea amenaj\rii a dou\ parc\ri subterane sunt, pe l=ng\ disconfortul vizual [i auditiv produs de utilaje, grilaje [i gardurile puse, benefice pentru c\ vor duce la clarificarea mai multor aspecte ce ]in de „folclorul urban”. Astfel, s\p\turile care se fac aici vor scoate la iveal\, treptat, treptat, toate cl\dirile care au fost, de-a lungul vremii, `n zona respectiv\. Se va putea analiza `n ce m\sur\ sunt adev\rate pove[tile ce se spun despre a[a zisele beciurile care fac leg\tura `ntre ele prin tuneluri, se vor putea trage concluzii cu privire la istoria nescris\ a acestor locuri.
Deocamdat\, s\p\turile f\cute au scos la iveal\ doar ruine ale unor construc]ii relativ recente. Este vorba de funda]iile unor construc]ii a c\ror vechime nu era mai mare de un secol, dar care au f\cut parte din centrul vechi al Sucevei de alt\dat\. Majoritatea cl\dirilor ridicate `n perioada interbelic\ sau a celei care a precedat primul r\zboi mondial au fost distruse `n baza unor planuri din perioada comunist\. Printre ruinele scoase la iveal\ de s\p\turi este [i a unei cl\diri de o mare importan]\ pentru Suceava – Casa Na]ional\.
Este una dintre valoroasele cl\diri `n stil clasic, amplasat\ pe strada principal\, a apar]inut Societ\]ii rom=ne[ti Casa Na]ional\. Edificiul a fost construit `n dou\ etape, un corp de cl\dire a fost ridicat la `nceputul secolului al XX-lea, al doilea, adosat primului, fiind construit `ntre 1929-1931, dup\ proiectul arhitectului Konrad Bittner. Ini]iatorul acestui proiect edilitar a fost dr. Eusebie Popovici, un mare om de cultur\, pre[edinte al Societ\]ii Casa Na]ional\.
Cl\direa se dorea [i a reu[it, de altfel, s\ fie un edificiu reprezentativ pentru comunitatea rom=neasc\ din Suceava, dat fiind c\ alte comunit\]i aveau c=te o cl\dire reprezentativ\ cum ar fi Dom Polski pentru polonezii din Suceava. Ceea ce s-a dorit, s-a [i ob]inut prin efortul conjugat al oamenilor care se aflau la aceea vreme `n fruntea ora[ului.
Pe de alt\ parte, infrastructura cultural\ a ora[ului Suceava nu era din cele mai bune la aceea vreme. Astfel, ora[ul Suceava era lipsit de un sediu potrivit pentru bibliotec\ [i de un muzeu. Actuala Bibliotec\ a Bucovinei era, la aceea vreme, liceu de fete iar actualul Muzeu de Istorie era sediul Prefecturii. Astfel, at=t fondul de carte al bibliotecii centrale a ora[ului era de aproape 8.000 de volume, c=t [i colec]iile arheologice [i istorice, de o mare valoare patrimonial\, dar [i Muzeul Ciprian Porumbescu, `nfiin]at de Leca Morariu, erau ad\postite `n spa]ii neadecvate la Prim\rie, adic\ `n cl\direa care este ast\zi sediul Prefecturii. De asemenea, ora[ul nu avea o cl\dire special\ destinat\ spectacolelor de teatru, pentru conferin]e, concerte sau alte manifest\ri culturale.
~n aceste condi]ii, Casa Na]ional\ a fost un proiect ambi]ios care a fost pus `n aplicare cu succes. ~n 1930, biblioteca central\ se mut\ `n acest nou sediu, av=nd un spa]iu generos l=ng\ sala de conferin]e de la etajul cl\dirii iar anul urm\tor au fost aduse colec]iile Societ\]ii Muzeul, acestea fiind instalate `n dou\ camere.
B\tr=nii care au trecut recent prin preajma ruinelor acestei cl\diri `[i aminteau cum `n zon\ erau, odinioar\, cr=[me, dar [i pr\v\lii iar ambian]a era cu totul [i cu totul alta dec=t cea din zilele noastre. ~n cl\direa Casei Na]ionale func]ionau, de asemenea, pr\v\lii, o sal\ de conferin]e [i de concerte iar `n sala de conferin]e a Societ\]ii Casa Na]ional\ au ]inut prelegeri `nalte personalit\]i din domeniul culturii, artei, literaturii, [tiin]ei, au fost deschise expozi]ii, au avut loc concerte.
Av=nd o structur\ solid\, Casa Na]ional\ a rezistat celui de-al doilea r\zboi mondial, dar nu [i proletcultismului de joas\ spe]\. Edificiile medievale [i moderne din vechiul centru a Sucevei nu au rezistat elanului comunist care voia [i `n bun\ m\sur\ a reu[it s\ treac\ cu buldozerul peste m\rturiile trecutului istoric al zonei. La nici 40 de ani de la ridicarea celui de-al doilea corp de cl\dire, adosat primului, vechiul regim hot\r\[te c\ nu mai are nevoie de o Cas\ Na]ional\. Sunt sterse urmele a tot ceea ce a fost istorie, sunt rase f\r\ mil\ at=t case vechi, unele poate ne`ngrijite corespunz\tor, c=t [i Casa Na]ional\ [i se ridic\ blocuri `n mijlocul c\rora este pus\ Cas\ de Cultur\, ce-i drept poate una din pu]inele cl\diri frumoase realizate `nainte de 1989 `n Suceava [i a c\rei importan]\ a fost [i este semnificativ\.
~n vara anului 1969, colec]iile muzeului au fost mutate din cl\direa Casei Na]ionale la sediul actual al Muzeului Bucovinei, iar `ntre 1969 [i 1970, Casa Na]ional\ a fost demolat\. Abia acum, dup\ patru decenii, s\p\turile au dezvelit subsolul Societ\]ii Casei Na]ionale din Suceava. Ieri, un utilaj a f\cut praf [i ultimele r\m\[i]e din ceea ce a fost Casa Na]ional\, pere]ii subsolului fiind distru[i pentru ca s\ fie amenajat\ parcarea subetarn\ – o construc]ie care de[i nu are o importan]\ cultural\, este o m\rturie cu privire la gradul de civiliza]ie al unui ora[.
„Fiecare metru p\trat din ora[ul Suceava conserv\ valoroase vestigii arheologice, istoria locului reg\sindu-se f\r\ `ntrerupere din cele mai vechi timpuri (neolitic) [i p=n\ ast\zi. P=n\ acum nu a fost redactat\ o monografie istoric\ ampl\ a Sucevei. Lucrarea ar presupune o munc\ temeinic\ [i ar putea fi realizat\ de un colectiv de speciali[ti, put=nd fi astfel valorificat\ imensa baz\ de date arheologice [i istorice referitoare la Suceava”, este de p\rere directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, Ion Mare[, ad\ug=nd c\ nu are cuno[tin]\ ca ini]iativa unei monografii ample a Sucevei s\ fi fost luat\ [i asumat\. (Dan PRICOPE)

Vezi si

Sediul Filialei Surzilor Suceava riscă să rămână fără acoperiș după ce vijeliile au afectat serios clădirea, care se afla deja într-o stare precară

Vijelia de miercuri a stârnit mari probleme pentru unele structuri din municipiul Suceava, printre care …

No comments

  1. O presa vigilenta ar veghea de aproape lucrarile din centrul Sucevei pentru ca in mod sigur vor fi descoperite si alte elemente arheologice care apartin istoriei orasului. In Iasi, la pasajul de la Hala Centrala, din dreptul Judecatoriei Sectia Penala, s-au facut descoperiri similare si acest aspect a schimbat proiectul initial, cautandu-se solutii pentru a fi protejate vestigiile. Acelasi lucru se intampla in Bucuresti la santierul de la Universitate, amenajat tot pentru o parcare subterana. Ma tem ca nivelul de cultura al celor care au putere de decizie in Suceava nu le permite sa inteleaga ca asemenea descoperiri sunt importante si ca necesita studiu din partea unor arheologi competenti care sa ofere solutii fie pentru conservare, fie pentru mutare. Mi-as dori ca macar presa sa verifice periodic ce se mai intampla prin acest santier, pentru ca probabil nu intamplator a fost totul inconjurat cu garduri, fiind posibil oricand ca in cateva ore un buldozer sa elimine orice piedica din calea realizarii acestui proiect inutil Sucevei. Daca tot se doreste a se adapta infrastructura pentru viitor, e de bun simt sa nu stergem cu buretele trecutul, ori eu nu am auzit pe nimeni care sa ia vreo pozitie ferma fata de alte asemenea proiecte, gen kitsch-ul Oul de Paste, fata de costisitoarea si fragila Bucovina Inaripata, fata de Poarta Bucovinei de la Draguseni. Statuia lui Petru I Musat zace aruncata in curtea depozitului Muzeului Satului de la intrarea in cimitirul Pacea. Ce e si mai tragic e ca nu a fost nici macar indreptata spre cetate si nu sta pe vreun piedestal, ci priveste in gol, inconjurata de caini, spre o cladire parasita.

  2. Niste arhitecti de doi bani de atunci si de acu au uratit si uratesc Suceava in cat din cladirile vechi nu au mai ramas mai nimic. Nu Ceausescu a proiectat noul centru ci arhitectii nostrii nepriceputi, au facut ca Suceava sa arate ca un oras miner. Mai grav este ca si in prezent se proiecteaza niste cladiri de te ingrozesti. Trimite-ti domnilor pe minunatii nostrii arhitecti sa vada si alte orase construite chiar pe vremea lui Ceausescu si care arata ca orase(vezi Alba-Iulia, Deva) si nu ca Saivane (vezi Obcini). In plin centru nu ai o cladire impunatoare in afara de casa de cultura in schimb s-a construit procuratura care arata ca o cladire neterminata cu schelele in jurul zidurilor. Cine proiecteaza si cine aproba asemenea proiecte?