Suceava ar putea deveni capitala unui nou judet care ar include Neamtul si Botosaniul

Jude]ul Suceava are mari [anse s\ nu mai r\m=n\ `n cadrul configura]iei actuale, care exist\ de peste patru decenii, ci `[i va putea extinde limitele teritorial – administrative `nglob=nd dou\ jude]e vecine – Neam] [i Boto[ani. Acesta este scenariul cel mai des vehiculat `n ultimele dou\ s\pt\m=ni `n mediile politice din jude]ul Suceava, dar [i din jude]ele `nvecinate, ca urmare a reactiv\rii discu]iilor cu privire la reorganizarea teritorial – administrativ\ a Rom=niei.
Pentru c\ varianta vehiculat\ cu aproape jum\tate de an `n urm\ [i anume cea legat\ de `nfiin]area unor super – jude]e sau a[a numite voievodate dup\ modelul polonez, pe structura actualelor regiuni de dezvoltare a picat, partidul de guvern\m=nt a fost nevoit s\ identifice [i alte oportunit\]i sau solu]ii de compromis pentru a se face mult discutata reorganizare teritorial – administrativ\ a ]\rii. Discu]iile cu al]i parteneri de coali]ie, `ndeosebi cu maghiarii din UDMR s-au dovedit a fi dificile pentru PDL, `ns\ surse din mediul politic au f\cut tot mai des vorbire despre un alt poriect care s\ nu urm\reasc\ `nfiin]area a doar opt super – jude]e, ci a unui num\r de 12 noi entit\]i teritorial – administrative. O astfel de variant\ p\rea a avea ceva mai mari [anse de succes la discu]iile cu UDMR nu doar din cauz\ c\ partenerilor maghiari din coali]ia de guvern\m=nt li s-ar fi oferit o alt\ variant\ de a-[i conserva bazinul electoral din unele jude]e actuale ale Transilvaniei, ci [i din cauz\ c\ reu[ea s\ `mpace `ntr-o mai mare m\sur\ orgoliile unor lideri politici din provincie [i care aveau o mare influen]\ la nivel central.
~n noua configura]ie cu 12 super – jude]e `n loc de opt, Suceava nu mai era parte din structura creat\ pe scheletul regiunii de dezvoltare Nord – Est [i, prin urmare, `n loc de comasarea a [ase jude]e care urmau s\ aib\, cel mai probabil, capitala la Ia[i, se are `n vedere dou\ comas\ri a c=te trei jude]e. Astfel, jude]ul Ia[i ar fi `n continuare jude] dominant `n cadrul unei noi structuri teritorial – administrative care s\ includ\ jude]ele Vaslui [i Bac\u, capitala urm=nd s\ fie, cel mai probabil, tot la Ia[i. ~n presa local\ din jude]ul Ia[i au ap\rut articole pe aceast\ tem\ [i `n care, dup\ cum era de altfel de a[teptat, punctele de vedere erau destul de diferite. Ie[enii r\m=neau cu orgoliul pansat de faptul c\ r\m=n `n continuare capital\ de jude], `n vreme ce, la polul opus, vasluienii s-au considerat cei mai oprima]i [i nedrept\]i]i. La mijloc, Bac\ul a considerat c\ reorganizarea este necesar\, dar nu neap\rat `n varianta propus\ de PDL. O alt\ variant\ ar fi [i includerea jude]ului Vrancea – care face parte din Moldova istoric\, dar nu [i din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est – `n cadrul noului super – jude].
De cealalt\ parte, un alt jude] dominant va fi Suceava iar prin comasare va fi inclus `n noua sa componen]\ at=t actualul jude] Neam], c=t [i Boto[aniul. Din moment ce jude]ul `n jurul c\ruia se va realiza noua comasare va fi Suceava, [i noua capital\ a entit\]ii teritorial – administrative nou `nfiin]ate va fi municipiul Suceava. Totu[i, este posibil ca denumirea noii entit\]i administrative s\ fie alta dec=t „Suceava”.
Nem]enii sunt preocupa]i de fonduri europene, boto[\nenii sunt optimi[ti cu privire la banii de la UE
La nivelul conducerii administrative a jude]ului Neam] s-a auzit despre aceast\ nou\ versiune privind regionalizarea, dar discutiile nu sunt oficiale, rezultatele nu au fost `nc\ parafate, deciziile nefiind definitive. {eful administra]iei jude]ene nem]ene, Vasile Pruteanu, nu consider\ c\ prin noua variant\ ar avea Neam]ul de pierdut, ba chiar potrivit colegilor din presa nem]ean\ ar fi mai bine, „`ntruc`t Suceava este un jude] mai puternic dec`t al nostru, iar Boto[aniul este putin mai `n spate, deci nu ar avea cine s\ ne trag\ `n urm\”. Deja cei de la Neam] [i-au f\cut [i ni[te calcule cu privire la fondurile europene pe care le vor primi dac\ se vom grupa cu jude]ele Suceava [i Boto[ani, spun=nd c\ popula]ia va fi de circa 1,5 milioane de locuitori iar conform normativelor Uniunii Europene, alocatia financiar\ va fi de circa cinci sute de milioane de euro pe an, „ceea ce `nseamn\ c\ jude]ului Neam] `i vor reveni cam dou\ sute de milioane”.
~n ceea ce prive[te stabilirea unei noi conduceri care s\ aib\ `n frunte tot pe cei de la dministra]ia jude]ean\ sucevean\, Vasile Pruteanu a spus c\ nu [tie c=te argumente exist\ pentru ca liderul acestei regiuni nou `nfiin]ate s\ fie pre[edintele Consiliului Jude]ean (CJ) Suceava, Gheorghe Flutur. Totu[i, prioritatea pentru cei de la Neam] ar r\m=ne asigurarea condi]iilor pentru a primi c=t mai multe fonduri europene.
Stelic\ Iacob Strugaru, deputat PDL de Botoa[ni, este politicianul din jude]ul vecin care a avut, `n ultima perioad\, preciz\ri de f\cut cu privire la cum va ar\ta Moldova, dup\ noul proiect de regionalizare. El a spus c\ Moldova istoric\ va fi alc\tuit\ din trei jude]e, `n loc de opt, iar `n ]ar\ vor fi 12 jude]e, `n loc de 41 c=te ar fi acum. „O s\ se fac\, e pus `n plan”, a declarat parlamentarul, citat de mai multe publica]ii din jude]ul vecin. El a spus c\ jude]ele Neam], Boto[ani [i Suceava se vor comasa `n cadrul unei regiuni care va avea un guvernator, iar `n aceast\ privin]\ se va lua o decizie c=t mai rapid posibil. Din punctul s\u de vedere, nu este sigur dac\, `n cazul `n care procesul de regionalizare se accelereaz\, va mai fi func]ia de pre[edinte de Consiliu Jude]ean. „Va fi foarte bine, pentru ca fondurile vor fi accesate de guvernator. Se va verifica fiecare regiune `n parte, se vor modifica [i colegiile electorale. Exist\ un proiect de lege”, a spus Stelica Iacob Strugaru.
Denumirea noului super – jude], o problem\ ce nu i s-a dat de cap\t
Regionalizarea va duce la unirea jude]ului Boto[ani cu Neam] [i Suceava [i va rezulta regiunea ce s-ar putea numi Bucovina de Nord. O astfel de denumire nu ar fi inspirat\ pentru c\ nu respect\ adev\rul istoric – provincia Bucovina rezult=nd `n urma includerii `n Imperiul Habsburgic a unei p\r]i din }ara de Sus a Moldovei. La ora actual\, din ceea ce a fost provincia Bucovina `n perioada 1775 – 1918 doar o parte exist\ `n Rom=nia [i care reprezint\ zona de sud a Bucovinei `n care este inclus\ cam 60% din actualul jude] Suceava [i vreo c=teva sate din nord vestul jude]ului Boto[ani. Partea de nord a Bucovinei se afl\ pe teritoriul Ucrainei, inclus\ `n cadrul regiunii Cern\u]i. Prin urmare, denumirea de Bucovina de Nord dat\ noii entit\]i teritorial administrativ\ ce ar rezulta `n cazul comas\rii actualelor jude]e Suceava, Neam] [i Boto[ani nu ar fi deloc adecvat\. Ceva mai plauzibil\ ar fi varianta denumirii „Bucovina – Nord”, `n sensul c\ se ]ine cont de o veche denumire istoric\ a unei provincii, dar se are `n vedere [i o component\ mai larg\, ce ]ine cu prec\dere de geografie, nu de istoria propriu – zis\. Totu[i, nici cu privire la aceast\ denumire – „Bucovina – Nord” – nu s-a luat o decizie clar\, ca de altfel asupra `ntregului proiect de regionalizare. De asemenea, `n ultimele zile s-a luat `n discu]ie [i denumirea de “Moldova-Nord” pentru structura care va cuprinde jude]ele Suceava, Boto[ani [i Neam].
Politicienii suceveni nu au vrut s\ comenteze `n niciun fel astfel de scenarii, de team\ c\ se vor inflama spiritele mai mult `n contextul `n care Suceava pare a fi `n c\r]i pentru a fi noul centru al jude]ului nou `nfiin]at. Pre[edintele Consiliului Jude]ean Suceava, Gheorghe Flutur, a invocat faptul c\ nu s-a luat `nc\ niciun fel de decizie clar\ [i, prin urmare, orice declara]ie de-a sa f\cut\ `nainte de a se ajunge la un consens politic ar putea s\ complice lucrurile, dar fiind faptul c\ el e cel care de]ine func]ia de prim – vicepre[edinte al PDL la nivel na]ional [i cele spuse de el ar putea fi interpretate gre[it, cu sau f\r\ rea – inten]ie. Prin urmare, nu a dorit s\ fac\ niciun comentariu cu privire la cele vehiculate `n mediile politice din jude]ele `nvecinate, dar nici din presa central\ sau local\, referitor la proiectul de reorganizare teritorial – administrativ\. De asemenea, Gheorghe Flutur nu a vrut s\ fac\ afirma]ii cu privire la procesul electoral ce va avea loc la anul viitor, `ncep=nd de la votul uninominal [i cel prin coresponden]\, p=n\ la reconfigurarea colegiilor uninominale [i nici cu privire la reorganizea altor institu]ii, probabil pentru c\ aceste aspecte ]in tot de regionalizare.
Pe de alt\ parte, prefectul Sorin Popescu sus]ine c\ o decizie cu privire la reorganizare nu s-a luat, cel pu]in nu la nivelul Guvernului `ntruc=t nu s-a comunicat nimic oficial `n sensul acesta, nici direct de la Executivul de la Bucure[ti [i nici de la Ministerul Administra]iei [i Internelor. „Deocamdat\, tot ceea ce se discut\ este la un nivel politic, la centru [i `n ceea ne ce prive[te nu s-a luat nicio decizie care s\ conduc\ la ideea c\ `n perioada urm\toare se va face o reorganizare teritorial – administrativ\”, a declarat prefectul Sorin Popescu.
Neam] [i Boto[ani au o popula]ie pu]in mai mare dec=t a jude]ului Suceava
Jude]ul Neam] are o popula]ie `n jur de 550.000 de locuitori, din care pu]in peste o treime `n mediul urban adic\ `n cele dou\ municipii [i trei ora[e. Organizarea administrativ-teritorial\ `nsumeaz\ 421 localit\]i, cuprinz=nd dou\ municipii (Piatra-Neam], care este [i re[edin]\ de jude] [i Roman), trei ora[e (Bicaz, Roznov [i T=rgu Neam]), 78 de comune care au 339 de sate. Potrivit www.neamt.ro, suprafa]a este de 5.896,16 km2, reprezent=nd 2,5% din suprafa]a Rom=niei. Popula]ia activ\ a jude]ului: 227.106 persoane, din care masculin\ 126.044 [i feminin\ 101.062. Popula]ia inactiv\ a jude]ului: 327.410 persoane, din care masculin\ 146.298 [i feminin\ 181.112. Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 [i feminin 69.801. Persoane aflate `n [omaj: 35.656. Ramuri economice preponderente: industria chimic\, industria metalurgic\, industria prelucr\rii lemnului, industria u[oar\, industria materialelor de construc]ii [i industria alimentar\.
Suprafa]a total\ a jude]ului Boto[ani este de 4986 kmp, ceea ce reprezint\ 2‚1% din teritoriul na]ional, conform paginii de internet a Consiliului Jude]ean Boto[ani. Exist\ o re]ea dens\ de ape. Popula]ia este se cifreaz\, conform estim\rilor Institutului Na]ional de Statistic\, la 1.07.2008, la 451.199 de locuitori, cu o densitate de 91 persoane pe kilometru p\trat. 63% din popula]ie locuie[te `n mediul rural [i 37% `n mediul urban. Majoritatea popula]iei (99%) este de na]ionalitate rom=n\, exist=nd mici grup\ri de rromi, armeni, evrei, lipoveni. Ca grupe de v=rst\, 20 % au v=rsta p=n\ la 14 ani, 59% au `ntre 15 [i 59 ani, iar 21% peste 60 ani. ude]ul Boto[ani cuprinde dou\ municipii, cinci ora[e [i 71 comune. Municipii sunt Boto[ani ca re[edin]\ de jude] [i Dorohoi – declarat municipiu `n anul 1994. Ora[ele sunt: Darabani, S\veni, Bucecea, Fl\m=nzi, [tef\ne[ti (ultimele trei fiind ridicate la rangul de ora[ `n anul  2004.  (Dan PRICOPE)