Subfinantata crunt, Banca de Gene se zbate sa pastreze semintele agriculturii rom=nesti

“Aici se afl\ colec]ia strategic\, stocul de siguran]\ pentru ]ara noastr\, mai bine zis poli]a de asigurare a agriculturii viitorului”, a declarat Silvia Str\jeru, directorul B\ncii de Gene Suceava  n singura institu]ie din Rom=nia care p\streaz\ materialul genetic semincer face deplas\ri `n teren cu Dacie donat\ de FAO, `n urm\ cu 10 ani N
Banca de Gene din Suceava este singura institu]ie din ]ar\ care poate salva tradi]ia semincer\ rom=neasc\.  ~n prezent colec]ia b\ncii `nsumeaz\ peste 17.000 de probe, de la 350 de specii vegetale, fiind  surse de diversitate genetică destinate programelor de ameliorare actuale sau viitoare. Totodat\,  unitatea furnizeaz\ material biologic pentru a fi reintrodus în cultur\, în caz de dispariţie a acestuia, ca urmare a fenomenului de erodare genetic\.
Dureros este c\ singura institu]ie din Rom=nia care p\streaz\ materialul genetic semincer face deplas\ri `n teren cu  Dacie donat\ de FAO, `n urm\ cu 10 ani. Autoturismul ar trebui casat `ns\ pentru acest an la capitolul investi]ii nici vorb\ de achizi]ii. Unitatea este finan]at\ de Ministerul Agriculturii `ns\ sumele acordate acestei unit\]i sunt infime. Au fost perioade c=nd institu]ia era pe punctul de a fi deconectat\ de la re]eaua electric din cauz\ c\ nu erau bani pentru achitarea facturii la EON. Ma[ina este folosit\ pentru deplas\ri `n toat\ ]ara, indiferent de zone.  “Avem o dotare improprie pentru zonele `n care ajungem, `n special `n cele de munte. Nu certific\m soiuri, doar popula]ii locale, adic\ semin]e ]\r\ne[ti. Am oferit gratuit semin]e oamenilor din jude]ul Suceava [i din `ntreaga ]ar\ pentru a fi reintroduse `n cultur\ [i o vom face [i `n continuare, dac\ vom avea cereri. Din p\cate, nu putem s\ oferim oamenilor mai mult de 24 semin]e, pentru c\ toate colec]iile noastre sunt destinate studiilor [tiin]ifice sau pentru reintroducerea `n cultur\, `n caz de r\zboaie sau calamit\]i”, a  declarat Silvia Str\jeru, directorul B\ncii de Gene Suceava. Tot printr-un proiect s-a reu[it dotarea unit\]ii cu un  tractora[ folosit  pentru lucr\rile agricole din câmpul experimental [i pentru care conducerea unit\]ii a dat de mai multe ori cu subsemnatul la oficialii din ministerul Agriculturii. Cele mai mari probleme au ap\rut la Banca de Gene din 2009, atunci când aceasta [i-a pierdut personalitatea juridic\, fiind subordonat\ Laboratorului central pentru calitatea semin]elor [i materialului s\ditor.
“Am propus, `n diverse ocazii, crearea unei structuri na]ionale care s\ administreze patrimoniul genetic al Romaniei. Acest lucru se `ntâmpl\ `n multe ]\ri din vestul Europei, unde reorganizarea activit\]ilor aferente domeniului conservarii biodiversit\]ii `mbrac\ forma unor programe na]ionale de resurse genetice vegetale, `n care sunt implicate toate institu]iile din domeniu. Ideal ar fi s\ ia fiin]\, [i `n România, un asemenea program oficial, finan]at de la bugetul de stat, dar `nainte de toate se impune elaborarea unei legi care s\ protejeze variet\]ile tradi]ionale ]\r\ne[ti [i care din c\te am `n]eles este pe punctul de a fi elaborat\ “, a spus directorul Silvia Str\jeru.
Semin]e adunate din poart\ `n poart\ de la ]\rani
Banca de Gene din Suceava nu vinde semin]e fermierilor sau ]\ranilor `ns\  ofer\ gratuit popula]ii locale pentru a fi reintroduse `n cultur\. Institu]ia nu este acreditat\ s\ certifice semin]e ]\r\ne[ti. “Oferta noastr\  c\tre fermieri este `n cantit\]i mici, respectiv 25 semin]e. Aceasta, deoarece probele din colec]ii cuprind numai 10.000 de semin]e [i sunt destinate studiilor [tiin]ifice sau pentru reintroducere `n cultura, `n caz de calamit\]i, r\zboaie `nc\ de la `nfiin]are”, a spus directorul  Silvia Str\jeru.  Cu doar 20 de angaja]i, din care 10 sunt cercetatori, [i un hectar de câmp experimental, banca reu[e[te s\ fac\ fa]\ tuturor cerin]elor de colectare, evaluare [i p\strare a resurselor genetice din România. Angaja]ii b\ncii colec]ioneaz\ semin]e atât de la ]\rani cât [i de la institute [i sta]iuni agricole care fac ameliorarea culturilor. “Avem o echip\ de speciali[ti care se deplaseaz\ `n teren `n fiecare an `n sate, la ]\rani, fermieri, prim\rii `n vederea con[tientiz\rii comunit\]ilor rurale privind importan]a cultivarii [i utiliz\rii culturilor  locale de gr\u, cartof, fasole, porumb. }\ranul are un rol hot\r=tor `n p\stratrea [i promovarea tradi]iilor [i obiceiurilor mo[tenite de la bunici [i str\bunici.  Informatiile culese sunt la fel de importante ca  probele adunate [i sunt incluse `ntr-o baz\ de date a b\ncii.  Dac\ ministerul de resort nu ne sprijin\ atunci am luat decizia de a organiza activit\]i de colectare cu parteneri str\ini care s-au ar\tat dispu[i s\ suporte cheltuiala”, a mai spus Silvia Str\jeru.  Cert este c\ dac\ autorit\]ile rom=ne nu dau   prea mare aten]ie agriculturii ecologice, str\inii sunt mai dispu[i [i scoat\ din buzunar sume importante pentru a promova tradi]ia local\.
Banca de Gene Suceava, institu]ie ce a fost `nfiin]at\ `n 1990, a fost marcat\ de o subfinan]are cronic\ `n ultimii ani. Ca mai toate institu]iile de cercetare din ]ar\ , ea nu a constituit o prioritate pentru  Ministerul Agriculturii.  Datorit\ recunoa[terii interna]ionale de care se bucur\ `ns\ , la Banca de Gene Suceava se organizeaz\ periodic cursuri de instruire având ca subiect tehnici de conservare genetic\ a plantelo. Cea mai important\ tehnic\ de conservare a semin]ei este cea de lung\ durat\ unde materialul se poate p\stra pân\ la 100 de ani, fiind vorba de  colec]ia  strategic\ a României, din care nu se folose[te material genetic  pentru distribu]ie ci pentru genera]iile viitoare. “Este un stoc de siguran]\ pentru ]ara noastr\ mai bine zis poli]a de asigurare a agriculturii viitorului’, a conchis directorul Silvia Str\jeru. (Cristina SCOR}ARIU)