Structura etnică și religioasă a județului Suceava: 85,5% – români, 76,6% creștini ortodocși

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 dezvăluie că în județul Suceava, din totalul populației rezidente de 642.551 de persoane, 549.813 (85,56%) au declarat că sunt de etnie română, 13.568 (2,11%) sunt de etnie romă, 7.916 (1,23%) ucraineni, 1.667 (0,25%) polonezi, 1.265 (0,19%) ruși lipoveni, 475 (0,07%) germani. În ce privește structura religioasă, 492.603 (76,66%) persoane au declarat că sunt de religie ortodoxă. 54.583 (8,49%) au spus că sunt penticostali (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 5.304 (0,82%) romano catolici, 3.477 (0,54%) Creștini de Rit Vechi, 3.051 (0,47%) s-au declarat Creștini după Evanghelie, 2.837 (0,44%) sunt Adventiști de Ziua a Șaptea, 2.323 (0,36%) aparțin Cultului Creștin Baptist, 1.337 (0,20%) Martori ai lui Iehova.

Conform Institutului Naţional de Statistică (INS), la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor runda 2021 (RPL2021), înregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia, şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei rezidente.

Informaţia privind etnia a fost disponibilă pentru 16,568 milioane de persoane (din totalul celor 19,053 milioane de persoane care formează populaţia rezidentă a României). S-au declarat români 14,801 milioane de persoane (89,3%). Populaţia de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1,002 milioane de persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569.500 persoane (3,4%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucraineni (45.800 persoane), germani (22.900 persoane) şi turci (20.900 persoane).

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (98,0%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,4% la Neamţ şi 54,4,% la Mureş), iar în 31 dintre acestea ponderea românilor depăşeşte 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (85,7%) şi Covasna (71,8%); de asemenea, ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (35,6%), Satu Mare (31,4%), Bihor (22,3%) şi Sălaj (20,8%).

Persoanele de etnie romă sunt repartizate relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 0,8% în şi 9,7% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia rezidentă care şi-au declarat etnia şi în judeţele Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%).

Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (25.700 persoane), Suceava (7.900 persoane) şi Timiş (4.100 persoane), reprezentând 82,3% din numărul total al persoanelor aparţinând acestei etnii, pe ansamblul ţării.

Peste 70% dintre persoanele de etnie germană (71,3%) se regăsesc în judeţele Timiş (4.700 persoane), Satu Mare (3.700 persoane), Sibiu (2.700 persoane), Arad (2.000 persoane), Braşov (1.900 persoane) şi Caraş-Severin (1.400 persoane). Aproape 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (16.100 persoane) şi Tulcea (1.000 persoane) şi în municipiul Bucureşti (1.300 persoane).

În cazul județului Suceava, din totalul populației rezidente de 642.551 de persoane, 549.813 (85,56%) au declarat că sunt de etnie română, 13.568 (2,11%) sunt de etnie romă, 7.916 (1,23%) ucraineni, 1.667 (0,25%) polonezi, 1.265 (0,19%) ruși lipoveni, 475 (0,07%) germani. De asemenea,  s-au mai declarat de etnie maghiară 91 de persoane, 28 de etnie turcă, 4 tătari, 7 sârbi, 14 greci, 62 italieni, 36 evrei, 182 ruteni, 35 armeni, 11 albanezi, 168 de alte etnii. Trebuie precizat  că pentru 67.205 de suceveni nu sunt date disponibile privind etnia și, din nou, faptul că procentele indică numărul celor care au declarat etnia de care aparțin raportat la numărul total al populației județului.

Potrivit liberei declaraţii a celor 16.551 milioane persoane care au declarat limba maternă, structura populaţiei după limba maternă se prezintă astfel: pentru 91,6% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obişnuit în familie în perioada copilăriei, iar în cazul a 6,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă; limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,2%, iar limba ucraineană pentru 0,2% din totalul populaţiei rezidente pentru care această informaţie a fost disponibilă.

În Capitală şi în 32 dintre judeţele ţării, limba română a reprezentat limba maternă pentru peste 90% dintre locuitori (cu o pondere variind între 99,7% în judeţul Vâlcea şi 91,8 % în judeţul Timiş, iar în alte şapte judeţe ponderea a fost majoritară, dar sub 90%, cu variaţii de la 58,4% în judeţul Mureş până la 89,5% în judeţul Arad. În cazul județului Suceava, 87,77% dintre care au răspuns la această întrebare din cadrul RPL au spus că limba română reprezintă limba lor maternă.

Limba maghiară reprezintă limba maternă pentru 87,2% dintre locuitorii judeţului Harghita şi pentru 73,2% dintre cei ai judeţului Covasna. Peste o treime dintre locuitorii din judeţele Mureş şi Satu Mare au declarat limba maghiară ca limbă maternă (37,2%, respectiv 36,9%).
Limba romani a fost declarată limbă maternă de 4,8% dintre locuitorii judeţului Ialomiţa, 4,2% dintre locuitorii din Sălaj şi de 4,1% dintre locuitorii din Mureş. S-au înregistrat ponderi de peste 3,0% în judeţele Bihor (3,8%) şi Mehedinţi (3,1%).

Structura confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente şi arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică, 3,0% de religie reformată.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei rezidente după religie arată că ponderea celor de religie ortodoxă depăşeşte 90,0% în Municipiul Bucureşti şi 22 dintre judeţele ţării, variind de la 90,6% în judeţul Sibiu, până la 99,2% în judeţul Olt, În alte 18 judeţe, religia ortodoxă este majoritară (de la 89,9% în judeţul Constanţa la 51,5% în judeţul Satu Mare).

Populaţia de religie romano-catolică este majoritară în judeţul Harghita (66,2%) şi reprezintă peste o treime în judeţul Covasna (34,7%). Ponderi de peste 10% s-au înregistrat şi în judeţele Neamţ (11,1%), Satu Mare (16,9%) şi Bacău (17,3%).

În judeţul Covasna se concentrează aproape o treime (32,8%), iar în judeţul Mureş aproape un sfert (24,9%) dintre persoanele care au declarat că sunt de religie reformată. În încă alte patru judeţe, peste 10% din populaţia rezidentă locală a făcut această declaraţie: judeţul Sălaj – 17,8%, judeţul Satu Mare – 17,2%, judeţul Bihor – 16,0% şi judeţul Harghita – 12,1%.

În județul Suceava, 492.603 (76,66%, raportat la populația totală a județului) persoane au declarat că sunt de religie ortodoxă. 54.583 (8,49%) au spus că sunt penticostali (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 5.304 (0,82%) romano catolici, 3.477 (0,54%) Creștini de Rit Vechi, 3.051 (0,47%) s-au declarat Creștini după Evanghelie, 2.837 (0,44%) sunt Adventiști de Ziua a Șaptea, 2.323 (0,36%) aparțin Cultului Creștin Baptist, 1.337 (0,20%) Martori ai lui Iehova. De asemenea, în județul Suceava, 58 de persoane au declarat că aparțin de Biserica Reformată, 818 de religie Greco-Catolică (Biserica Romana Unita cu Roma), 93 de persoane de rit musulman, 4 unitarieni (Biserica Unitariană Maghiară), 68 de persoane care aparțin de Biserica Evanghelică Lutherană din România, 291 ortodocși sârbi, 97 de persoane aparținând de Biserica Evanghelică Română, 27 de persoane aparținând de Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, 57 de persoane de religie mozaică (Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic), 29 de armeni, 3.021 de persoane aparținând altor culte religioase, 928 de persoane care s-au declarat fără religie, 544 de atei, 292 agnostici, iar pentru 70.781 de persoane din județul Suceava nu sunt informații disponibile privind o religie de care aparțin.

Ca și în cazul cifrelor privind etnia populației, facem precizarea că și cele referitoare la structura confesională se referă doar la persoanele care au răspuns la această întrebare din chestionar, procentele indicate fiind o raportare la numărul total al locuitorilor județului. (O.S.)