Thursday , February 9 2023

STAPANUL TUNELELOR: Urmasul unor evrei din Horodniceni coordoneaza lucrarile de constructie la metroul newyorkez

N un specialist `n construc]ii originar din Rom=nia este coordonatorul celor mai mari lucr\ri de infrastructur\ ale metroului newyorkez n locul de care `i este legat numele este Horodniceni, comun\ din jude]ul Suceava, unde bunicii [i str\bunicii s\i au locuit, urma[i ai unei familii de evrei care s-au stabilit acolo la `nceputul secolului al XIX-lea n de[i este un nume adoptat de str\mo[ii s\i – “probabil `n perioada Emancip\rii”, nu s-a g=ndit niciodat\ s\ renun]e la el, nici m\car dup\ c\s\torie n Mihai Horodniceanu vorbe[te cu pasiune despre proiectele de construc]ii ale metroului newyorkez pe care le supervizeaz\ [i despre amintiri din Rom=nia

A[ezat confortabil pe un fotoliu `n biroul s\u situat la etajul [ase al cl\dirii de la cap\tul bulevardului Broadway, `ntr-o pauz\ la jum\tatea unei zile de lucru `nc\rcate, Mihai Horodniceanu vorbe[te cu pasiune despre proiectele de construc]ii ale metroului newyorkez pe care le supervizeaz\ [i despre amintiri din Rom=nia. “Ziua mea e `nc\ abia la `nceput, `nc\ nu am verificat coresponden]a”, spune el. Secretara tocmai i-a f\cut un sumar al programului din ziua urm\toare.
Al\turi de diplome, pe unul din pere]ii biroului s\u sunt dou\ tablouri de pictur\ abstract\. “Sunt de Francisc Bartok, un nepot al lui Bela Bartok. L-am cunoscut aici la New York [i am devenit prieteni”, explic\ Horodniceanu. Acas\ mai are un num\r semnificativ de lucr\ri ale pictorului rom=n stabilit `n Fran]a [i decedat la sf=r[itul anilor ‘80.
`n func]ia de director al MTA Capital Construction Company, proiectantul cu doctorat `n inginerie Mihai (Michael) Horodniceanu este coordonatorul celor mai mari proiecte publice de infrastructur\ din New York `n ultimii 70 de ani, al c\ror cost se ridic\ la 17.5 miliarde de dolari. Extinderi ale liniilor de metrou existente, modificarea rutelor actuale pentru o mai bun\ fluidizare a traficului, tunele adiacente pe sub zone reziden]iale [i un nou terminal feroviar situat la zeci de metri sub p\m=nt `n chiar inima Manhattanului.
Specialist `n domeniul arterelor rutiere [i feroviare din metropola american\, Horodniceanu rememoreaz\ un moment din timpul vizitei sale `n comuna natal\ a bunicilor s\i din nordul Moldovei, al c\rei nume `l poart\: “Am fost acolo `n 2005, la o reuniune de familie, iar c=nd am ajuns, spre uimirea mea am constatat c\ exist\ un singur drum, iar localitatea era la cap\tul drumului”.
A emigrat la 17 ani
S-a n\scut la Bucure[ti `n 1944, dar locul de care `i este legat numele este Horodniceni, comun\ din jude]ul Suceava, unde bunicii [i str\bunicii s\i au locuit, urma[i ai unei familii de evrei care s-au stabilit acolo la `nceputul al secolului XIX-lea. “`n anul 2005 am organizat o reuniune acolo, cu mai mul]i reprezentan]i care poart\ acest nume veni]i din mai multe col]uri ale lumii. Am vizitat `mpreun\ cimitire evreie[ti din mai multe localit\]i din nordul Moldovei [i am reu[it s\ reconstuim `mpreun\ un arbore genealogic al familiei noastre, care duce la doi fra]i evrei care au emigrat `n Moldova din Gali]ia, dup\ anexarea de c\tre Imperiul Austro-Ungar”, poveste[te el.
De[i este un nume adoptat de str\mo[ii s\i – “probabil `n perioada Emancip\rii”, nu s-a g=ndit niciodat\ s\ renun]e la el, nici m\car dup\ c\s\torie. “Am avut mari probleme cu pronun]area numelui meu `n Israel, dar aici `n America oamenii sunt foarte `n]eleg\tori”, poveste[te Horodniceanu. Mai mult, so]ia Batsheba a `mbr\]i[at numele [i chiar limba rom=n\. “C=nd am venit la New York la `nceputul anilor ‘70, so]ia mea, care nu este de origine rom=n\ dar `nv\]ase limba de la p\rin]ii mei, a aplicat pentru o pozi]ie de traduc\tor la o judec\torie aici [i, spre surprinderea mea, a fost angajat\”, `[i aminte[te el.
Mihai Horodniceanu a emigrat din Rom=nia `mpreun\ cu familia `n anul 1961, la v=rsta de 17 ani. “Terminasem clasa a X-a, la Liceul Caragiale [i probabil c\ am avut profesori buni, pentru c\ limba rom=n\ mi-a r\mas”, spune el z=mbind, vorbind rom=ne[te aproape la perfec]ie.
`n Israel a terminat studiile liceale [i a f\cut armata, trei ani, iar apoi a absolvit facultatea de Inginerie la Universitatea “Technion” din Haifa, `n 1971. “Dup\ care am venit aici `n Statele Unite `n idea c\ o s\ stau aici 2-3 ani, iar ace[ti 3 ani s-au transformat `n 40”, spune el. [i-a continuat studiile la Columbia University, unde a ob]inut un Master degree `n Management [i ulterior un doctorat `n Transporturi, Inginerie [i Planificarea Transporturilor la NYU Politechnic University, `n 1977.
`n acela[i timp [i-a `nceput cariera profesional\. `n primii cinci ani a lucrat la Berger Lehman – o filial\ a Louis Berger, una dintre ceel mai mari companii din lume `n domeniiul consultan]ei pe infrastructur\, dup\ care `n 1975 a devenit conferen]iar la Institutul politehnic din cadrul NYU, unde [i-a luat doctoratul. Acolo a lucrat pe cercetare, iar `n 1978 a devenit asistent de professor universitar, pozi]ie ocupat\ p=n\ `n 1980, pe profilul Transporturi, Planificare [i Ingineria Transporturilor. “Practic specializarea mea a fost `n Siguran]a Transporturilor”, explic\ Horodniceanu, men]ion=nd c\ `n acela[i domeniu [i-a luat [i doctoratul.
De perioada academic\ se leag\ [i primul proiect antreprenorial. “Am `nfiin]at o companie, care se chem\ Urbitran, `mpreun\ cu un grup de colegi”, care a devenit p=n\ la `nceputul anilor ‘90 unul dintre cei mai importan]i furnizori de servicii pe proiecte tehnice de transporturi, cu peste 200 de angaja]i [i filiale regionale `n New York, New Jersey Connecticut [i Pennsylvania, poveste[te el.
A renun]at la firm\ `n anul 1986, c=nd a fost numit Directorul Departamentului Trafic din cadrul Prim\riei New Yorkului, pozi]ie pe care a de]inut-o p=n\ `n anul 1990 [i totodat\ prima sa experien]\ `n sectorul public. A revenit la conducerea firmei `n anul 1990, la `ncheierea mandatului, p=n\ `n vara anului 2008, c=nd a fost numit `n func]ia de pre[edinte al MTA Capital, o divizie a Metropolitan Transportation Authority (MTA), care se ocup\ de toate proiectele de extindere a infrastructurii metroului newyorkez [i liniei de tren locale Long Island Railroad (LIRR) .

Primarul New-York-ului, Michael R. Bloomberg (centru), inspectand alaturi de Mihai Horodniceanu (dreapta) santierul metroului
Cu o lungime de peste 1000 de kilometri de linii opera]ionale [i un num\r de 468 de sta]ii, metroul newyorkez este unul dintre cele mai complexe din lume, deservind zilnic un num\r de peste 5 milioane de c\l\tori, pe o `ncreng\tur\ de 24 de linii, 24 de ore din 24. De[i renumit pentru eficien]\, este totodat\ [i unul dintre cele mai vechi metrouri – primele linii dat=nd din secolul trecut, iar nevoia de adaptare la condi]iile moderne de urbanistic\ [i trafic solicit\ inventivitatea proiectan]ilor [i spiritul ingineresc, `n special `ntr-o aglomerare urban\ ca Manhattan, unde fiecare palm\ de p\m=nt conteaz\.
Cinci proiecte de mare anvergur\ e[alonate pe urm\torii 20 de ani au fost stabilite pentru divizia MTA Capital Construction a fost `nfiin]at\ `n 2003 Companiei de Metrouri (MTA). Extinderea terminalului South Ferry, la extremitatea sudic\ a Manhattanului – unde trenurile de metrou nu puteau s\ `ncap\ `n `ntregime din cauza spa]iului `ngust [i a curvaturii tunelului, renovarea Sta]iei Fulton `n vederea cre\rii unui punct nodal `n partea sudic\ a Manhattanului care s\ asigure conexiuni rapide `n toate direc]iile, construirea unui nou terminal-gar\ subteran, l=ng\ gar\ [i sta]ia de metrou deja existent\ Grand Central, `n partea de mijloc a ora[ului, care s\ preia liniile de tren local de la est dinspre Long Island, extinderea liniei Nr 7 de tren care face leg\tura la est `ntre Manhattan [i Queens [i construirea unei linii de metrou noi, de la nord la sud, de-a lungul Second Avenue, `n Manhattan.
Singurul proiect `ncheiat p=n\ `n prezent este terminalul de la South Ferry, [i acesta cu o `nt=rziere de aproape un an, la jum\tatea anului trecut, iar proiectul liniei adiacente de pe Second Avenue a ajuns `ntr-o faz\ critic\, construc]ia liniei subterane ajung=nd `n zona reziden]ial\ [i comercial\ de la sud de strada 96. Actuala faz\ a lucr\rilor, care va fi de fapt mo[tenirea l\sat\ urma[ilor de Dr. Horodniceanu include forarea pe sub bulevardul Second Avenue a unui tronson de doi kilometri `ntre str\zile 96 [i 87, sau zece str\zi dis]an]\ pe harta de str\zi perpendiculare a New Yorkului, proiect e[alonat pe o perioad\ de 6 ani. De[i abia la `nceputul lucr\rilor, proiectul provoac\ deja reac]ii negative din partea locuitorilor [i a proprietarilor de businessuri, exaspera]i numai de idea de a avea un utilaj gigant care foreaz\ pe sub casele [i magazinele lor zi [i noapte. De aceea Dr. Horodniceanu este nevoit s\-[i dubleze calitatea de inginer constructor cu aceea de specialist `n rela]ii publice, d=nd explica]ii s\pt\m=nal `n conferin]e de pres\ [i interviuri, av=nd int=lniri cu locuitorii din zon\ [i oferind promisiuni de reabilitare a zonei [i eforturi de a men]ine mersul normal al vie]ii de zi cu zi.
`ntre o [edin]\ la prim\rie [i o vizit\ pe [antier, constructorul-[ef Horodniceanu mai are `n programul s\pt\m=nii o filmare pentru Canalul Discovery, care face un documentar despre proiect, [i o vizit\ la o gr\dini]\ din zona [antierului, unde `ncearc\ s\ le explice copiilor, `n limbaj profan de ce construc]ia dureaz\ a[a de mult, arat=ndu-le cum se fabric\ mortarul `ntr-un castron.
Nelipsit `n toate apari]iile sale papionul, pe care `l poart\ cu religiozitate, indiferent de situa]ie. “Orice om are idiosincraziile sale. Am `nceput s\ port papion dintr-un motiv destul de prozaic: `mi murd\ream mereu cravata `n timpul lucrului. Ca profesor universitar, am considerat c\ mi se potrive[te oarecum. Astfel, `n prezent a ajuns un fel de marc\ a identit\]ii mele, fiind unul din pu]inii membri al breslei inginerilor [i arhitec]ilor care poart\ papion. [i cu siguran]\ singurul official pe care `l ve]i `nt=lni purt=nd a[a ceva”, adaug\ el.

“Mai bine muncesc aici [i merg `n vizit\ acolo”
`n Rom=nia spune c\ se `ntoarce `ntotdeauna cu placere. A avut dou\ tentative de a deschide afaceri `n Rom=nia, de dou\ ori, o dat\ `n 1992, printr-un parteneriat local cu un prieten din copil\rie, iar ulterior `ncerc=nd s\ ob]in\ un contract cu Administra]ia Na]ional\ a Drumurilor, finan]at de Banca Mondial\. `n ambele nu a reu[it. “Am realizat c\ `n unele locuri e mai bine s\ mergi doar `n vizit\, a[a c\ mai bine muncesc aici [i merg `n vizit\ acolo”, spune el. R\m=ne `ns\ `ntotdeauna deschis, dac\ i s-ar solicita sprijinul sau experien]a.
“`n Rom=nia sunt foarte mul]i ingineri buni, ceea ce este important. Dar ce am `nv\]at eu aici este c\ foarte important este managementul ingineriei”, subliniaz\ Horodniceanu, ad\ug=nd: “Pentru mine Rom=nia este foarte important\, deoarece toat\ baza educa]iei mele vine din Rom=nia. Acest lucru nu se poate uita [i nu po]i renun]a la el”.
Cea mai mare realizare a sa r\m=ne `ns\ familia: so]ia Batsheva – [i cei doi fii Oded [i Eran, `n v=rst\ de 37 [i 34 de ani, ambii realiza]i professional [i familial. Chiar dac\ este bunic, nu se g=nde[te la pensionare. “Consider c\ am trecut de v=rsta pension\rii, c=nd aveam 40 de ani”, glume[te el.
“Motiva]ia mea personal\ a fost totdeauna de a face lucrurile mai bine [i de a `mpinge limitele profesionale. De fiecare dat\ c=nd am schimbat un loc de munc\ – [i l-am schimbat de trei ori, am c=[tigat mai pu]in. Finan]ele nu au fost motiva]ia principal\”, conchide inginerul Horodniceanu. (MEDIAFAX)

Vezi si

ISU Suceava: 10 incendii provocate de coșurile de fum necurățate sau neizolate în doar 24 de ore

Încă de la debutul sezonului rece, dar și pe toată perioada acestuia, Inspectoratul pentru Situații …