Seceta a înjumătăţit producţia agricolă din judeţ. Preţurile deja s-au dublat în pieţe

6/08/15 ora:6:45am

Nu s-au obţinut mai mult de 3.000 de kilograme de grâu la hectar, nici mai mult de 2.000 de kilograme de rapiţă, producţia de porumb şi floarea soarelui va fi la jumătate faţă de anul trecut. Preţul cartofilor, al castraveţilor şi al cepei este deja dublu în pieţele sucevene, faţă de anul trecut. Eventuale despăgubiri pentru calamităţi cauzate de secetă în agricultura României şi a Sucevei  sunt pe agenda Ministrului Agriculturii, care a recunoscut evidenţa  dar nu a identificat încă sursele de compensare a fermierilor afectaţi  

popusoi [800x600]Până în aceste zile, când se trag primele concluzii la nivelul ministerelor de resort care au anunţat că există posibilitatea acordării de despăgubiri pentru fermierii a căror culturi au fost afectate de secetă, avertismentele lucrătorilor din agricultură privind seceta din acest an şi consecinţele acesteia pentru producţia agricolă au fost trecute de cele mai multe ori în partea din spate ale dosarelor înaintate la factorii guvernamentali  şi pe coloană în  publicaţii, iar pentru televiziuni nu au făcut obiectul unor desfăşurări de forţe logistice importante.  Pentru că ţăranul nu are palsmă şi  “e pe câmp”, iar orăşeanul ştie mai degrabă că hipermarketul are porumb pentru fiert, mere, pere, barabule,  varză, harbuji şi avocado pe tot parcursul anului, la preţuri mai mari sau mai mici, funcţie de capriciile comercianţilor, agricultura a devenit un domeniu despre care se vorbeşte tot mai puţin în ultimii ani.   Sunt mai vizibile dereglarile ce sunt produse în unii ani la bursele de valori provenite  din industria informatică, auto, cea petrolieră  ori cea a spe-culaţiilor bancare şi imobiliare.

O concluzie publicată zilele trecute privind efectele secetei din acest an în România, formulată de către preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, Laurenţiu Baciu, este deja îngrijorătoare: Seceta a afectat grav culturile agricole din acest an şi a determinat pierderi de peste două miliarde de euro, reprezentând investiţii nerecuperabile, fapt care va duce la majorarea preţurilor produselor româneşti, în perioada următoare, a declarat Baciu, care a spus că cele mai mari scăderi de recoltă vor fi în acest an la porumb în primul rând dar şi la soia, grâu, rapiţă,  floarea soarelui dar şi la legume. Laurenţiu Baciu a arătat că cea mai afectată zonă agricolă a fost cea a Moldovei, unde în multe părţi nu a plouat din luna aprilie, încă de atunci instalându-se seceta.

In judeţul Suceava, efectele secetei sunt descrise nu de funcţionari, ci de fermieri. Unul dintre aceştia este Stefan Indianu, inginer agronom care a fost la un moment dat şi director al Direcţiei Agricole judeţene, acum fermier care exploatează circa 1.500 de hectare de teren agricol, în proprietate, în chirie ori în arendă în partea de sud a judeţului. “Producţia pe hectar la majoritatea culturilor, va fi mai mică cu mult faţă de anul trecut şi nici nu credem că vom atinge măcar nivelul din 2012, când a  fost de asemenea un an secetos. La grâu, producţia este la jumătate faţă de anul trecut – între două şi trei tone la hectar, pe când anul trecut am obţinut 5 tone la hectar în medie. La rapiţă, nu ne aşteptăm la o producţie mai mare de 1.800 – 2.000 de kilograme pe hectar, anul trecut având o producţie medie de 3,5 – 4 tone pe hectar, funcţie de teren. La floarea soarelui, precum se întrevede, producţia este încă de pe acum înjumătăţită faţă de anul trecut, iar porumbul abia dacă mai supravieţuieşte pe timpul acesta de secetă, estimările fiind şi la această cultură că va fi bună măcar o producţie la jumătatea celei de anul trecut”.

Stefan Indianu a arătat că şi celelalte culturi agricole din judeţul Suceava sunt afectate de secetă, inclusiv cele tradiţionale – cartofii şi legumele la care preţurile de pe piaţa angro s-au dublat deja.

O scurtă vizită într-o piaţă agroalimentară din municipiul Suceava  prezintă realitatea: un kilogram de castraveţi costă şi 5 lei, un kilogram de ceapă 3 lei, roşiile de grădină 6 lei, cele mai mari, un kilogram de cartofi mai măricei – 2 lei, preţuri de două ori mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. “Aşa merge piaţa, aşa merg preţurile” a concluzionat un bărbat din faţa unei tarabe din Piaţa Mare, fără faţă de producător. Dacă sunt sau nu producători precupeţii din pieţele municipiului Suceava este o altă discuţie. Cert este însă că seceta din acest an a produs o scădere la jumătate a producţiei agricole la majoritatea culturilor şi în mod corespunzător, au crescut şi preţurile la piaţă. Fie aceasta piaţa ştiută de toţi sucevenii, unde constată că de la o zi la alta se scumpesc roşiile, cartofii, castraveţii ori ardeii, fie piaţa mondială a cerealelor, unde preţul porumbului, grâului, orzului, orezului etc., sunt indicatori importanţi în bursele comerciale internaţionale.

Injumătăţirea producţiei agricole din acest an, prefigurată încă din primăvară în judeţul Suceava

Ziarul Obiectiv de Suceava a arătat acum o lună că prin Direcţia Agricolă judeţeană a fost desemnat un  inginer agricol din judeţ în comisia stabilită prin ordin de la Guvern pentru evaluarea efectelor secetei. Am arătat la vremea respectivă că în  judeţul Suceava, seceta din acest an ar putea să afecteze unele culturi agricole chiar şi până la 60%. Procentul s-a redus, cum am arătat anterior, la 50%, dar o astfel de diminuare a pagubelor nu va putea fi luată în calcul decât în toamnă, când vor fi calculate producţiile la toate culturile agricole importante de pe teritoriul judeţului nostru.

Conform unei solicitări venite luna trecută de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a trebuit să se stabilească la nivelul judeţului o comisie de evaluare a pagubelor produse de secetă, în cadrul acesteia fiind desemnat şi un inginer din domeniul agricol, Constantin Acostoaie ca reprezentant guvernamental. Directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Costan, a dat curs luna trecută solicitărilor venite de la Guvern pentru a contribui la constituirea acestei comisii judeţene, apreciind că efectele secetei asupra culturilor agricole încă nu pot fi prefigurate, în sezonul agricol din acest an, dar este bine că s-a constituit o comisie în acest sens, foarte repede.

Directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Costan s-a exprimat în acest sens acum o lună că la grâu, dar şi la celelalte cereale păioase – secară, orz, ovăz, producţia la hectar ar putea fi mai mică cu 60% faţă de cea din 2014. “Si chiar dacă va ploua în zilele următoare, peste 30% din recoltă este deja compromisă, explica atunci inginerul agronom Vasile Costan. Din fericire peste majoritatea culturilor agricole din judeţ a plouat câteva zile de la declaraţia pesimistă a şefului de la Direcţia Agricolă. Numai că acel ploi nu au putut să asigure creşterea producţiei la nivelul celei de anul trecut decât până la 50% faţă de anul precedent.

Suceava un judeţ nu neapărat agricol, dar important pentru nordul Moldovei

Suceava nu se numără printre judeţele eminamente agricole, suprafaţa totală a terenurilor arabile fiind de 180.000 de hectare, cam 20% din suprafaţa totală a judeţului. Doar 16.000 de hectare sunt concentrate în ferme mai mari de 100 de hectare, restul fiind într-un grad mai mare sau mai mic de fărâmiţare, de aceea şi statisticile pe care Direcţia Agricolă le centra-lizează în operativele zilnice sunt departe de a fi complete.

Per total, se poate construi o imagine rezo-nabilă a modului în care este lucrat pământul în judeţ şi care sunt culturile agricole cele mai importante promovate de fermierii suceveni. Din start, situaţia de la Direcţia Agricolă relevă faptul că peste 1.300 de hectare de teren agricol au rămas nelucrate. Restul au fost cultivate în principal cu grâu de toamnă – 62.000 de hectare, porumb – 36.400 de hectare, plante furajere – 24.000 de hectare, cartofi – 21.500 de hectare, ovăz – 11.500 de hectare, legume – 7.800 de hectare, orzoaică – 4.200 de hectare, soia – 1.900 de hectare,  floarea soarelui – 1.500 de hectare, sfeclă de zahăr – 586 de hectare, fasole – 548 de hectare, şi altele, cu precizarea că înainte de mazăre, grâu de primăvară ori rapiţă se află în topul culturilor agricole din judeţul nostru cea de plop, care a fost dezvoltată conform statisticii de la Direcţia Agricolă, pe o suprafaţă de 514 hectare de teren. (Neculai ROSCA)

1 Comentariu pe acest subiect. Spune-ti parerea!

  1. hamster 07/08/2015 la ora 0:40 -

    Stefan Indianu a fost unn fel de sef peste functionari.
    Productia de grau nu este chiar atat de compromisa si sunt zone unde chiar recolta a fost buna, dramatic este la porumb iar daca o tine seceta asa i continuare, la primavara va fi tragic: 2 lei kg boabe.
    Oricum, este interesant cum o mai dau guvernantii acum pe partea de economie ca in anii trecuti, oricat de nasol era, ne scapa Doamne-Doamne cu o ploaie la timp si ieseam pe plus pe zona agricola.
    Poate ca nici nu este bine pentru PNL sa vina la guvernare dupa o seceta ca asta, ca e posibil sa-i prinda FOAME(TE)A.