Sunday , September 25 2022

Romii din Gulia sarbatoresc astazi Pastele tiganilor

N romii din satul Gulia, comuna Dolhasca, s\rb\toresc ast\zi “Joia Verde” sau “Pastele ]iganilor”, obicei p\strat de peste 70 de ani n `n prima joi dup\ Pa[te, to]i romii care se simt lega]i suflete[te [i spiritual de Gulia se `ntorc  `n sat pentru a s\rb\tori tradi]ional “Joia Verde” n
Pentru romii din satul Gulia, „Joia Verde” este prilej de distrac]ie, de `nt=lnire cu familia [i cu cei dragi care au p\r\sit satul cu mul]i ani `n urm\. `n aceast\ zi, fiii satului se `ntorc acas\, femeile preg\tesc m=nc\ruri alese si se `mbrac\ cu cele mai bune haine pentru petrecere.  De pe mas\ nu lispse[te pasca, ou\le ro[ii [i cozonacul. ~n Bucovina, `n “Joia Verde” nu se lucreaz\ pentru a se feri de calamit\]ile naturii ce ar putea surveni peste an, precum [i de bolile [i nenorocirile casei.
S\rb\toare stabilit\ `n urm\ cu jum\tate de secol
Istoria satului Gulia a `nceput s\ se scrie `n anul 1825, c=nd Mihai Sturza Voda a donat M\n\stirii Probota patru familii de rromi, me[te[ugari, pricepu]i `n prelucrarea fierului, cornului [i lemnului. Numele satului vine de la gulie, legum\ cultivat\ mai ales de c\lugarii de la M\n\stirea Probota, situat\ la 4 kilometri distan]\.  Pentru c\ romii de regul\, de Pa[te, c=ntau sau munceau pentru al]ii, ei nu puteau s\ se bucure, tradi]ional, de s\rb\toare, al\turi de familie. Astfel, Sfatul B\tr=nilor ]igani a hot\r=t ca rromii din Gulia s\ petreac\ Pa[tele, a[a cum se cuvine, al\turi de familie `n prima joi ce urmeaz\ dup\ Pa[te.
Astfel, au ajuns ]iganii din Gulia s\ serbeze “Joia Verde”, cu m=ncare tradi]ional\ [i obiceiuri specifice lor, dansuri [i c=ntece aceast\ s\rb\toare. Romii serbeaz\ de regul\ cele mai importante momente din via]\ joia, astfel c\ nun]ile [i botezurile ]ig\ne[ti se fac, de obicei, `n aceast\ zi, motivat de faptul c\ s=mb\ta [i duminica ]iganii, l\utarii `n special, au de lucru la petrecerile rom=nilor. Comunitatea rromilor din satul Gulia este una dintre cele mai mari din ]ar\, aici tr\ind `n jur de 1.500.  An de an `ns\, la s\rb\toare particip\ din ce `n ce mai pu]ini rromi [i tot mai pu]ini reu[esc s\ se `ntoarc\ `n satul natal. Mul]i au plecat din ]ar\, `n Italia, Spania  sau `n alte ]\ri , unde [i-au `ncropit mici afaceri [i duc o via]\ mai bun\.
Tot `n aceast\ zi este obiceiul s\ se lege cununii `n stil ]ig\nesc, fetele mai frumoase sunt “furate” de viitorii miri [i sunt aduse acas\ spre diminea]\. `n ultimii ani, tradi]iile `ns\  s-au cam pierdut, fustele colorate ale ]ig\ncilor focoase au fost `nlocuite cu rochii de sear\ str\lucitoare [i elegante, iar taraful ]ig\nesc   a `nceput s\ c`nte, pe l=ng\ muzica tradi]ional\ de petrecere, mai nou manele. Dac\ `n urm\ cu mul]i ani nu exista om care s\ nu lipseasc\ la aceast\ zi de s\rb\toare, ulterior mul]i au trecut la alte secte [i s-au cumin]it ,l\s=nd deoparte petrecerile. Taraful ]ig\nesc renumit alt\dat\ a fost `nlocuit de b\ie]i tineri cu instrumente moderne iar muzica  ]ig\neasc\ a fost [i ea `nlocuit\ cu manele.
Scurt istoric legat de Joia Verde
Petrecerea din poieni]\  ]ine p=n\ la r\s\ritul soarelui, c=nd ]iganii se potolesc [i trag pe la casele lor s\ se odihneasc\ [i s-o ia de la capat, a doua [i a treia zi, p=n\ se ispr\vesc bucatele  [i sticlele de  vin [i bere se golesc.
Rromii s\rb\toresc ~nvierea Domnului la c=teva zile dup\ rom=ni deoarece ace[tia erau chema]i s\ c=nte, contra cost, la balurile [i petrecerile rom=nilor din zilele de Pa[te, ceea ce nu le permitea s\ s\rb\toreasc\, al\turi de familiile lor, `nvierea Domnului. “Denumirea de Joia Verde este dat\ de faptul c\ petrecerea are loc mereu `ntr-o poian\ `nverzit\ din p\duricea de la marginea satului Gulia, unde to]i membrii comunit\]ii, `mpreun\ cu rudele sosite din ]ar\  danseaz\ [i m\n=nc\ bucate tradi]ionale de Pa[te. Joia Verde de la noi este o s\rb\toare pentru toat\ comunitatea de aici din localitatea dar [i pentru rromii din jude] [i  o vom pastra cu sfintenie ]n fiecare an”,a  spus  pre[edintele organiza]iei jude]ene a Partidei Rromilor Suceava,  Virgil Pohoa]\.
Dup\ l\sarea `ntunericului `ncepe balul, care se `ncheie `n zori. ~n Joia Verde, b\tr=nii `ncearc\ s\ medieze diferite conflicte dintre familii [i tot atunci se pun la cale [i c\s\toriile.
Prima zi de joi de dup\ Pa[ti, adic\ joia din S\pt\m`na Luminat\, este numit\ de bucovineni “Joia nepomenit\” sau “Joia rea”. Asta pentru c\, potrivit tradi]iilor locului, este nefast\, necurat\ [i nepomenit\. `n aceast\ zi, oamenii nu trebuie s\ se munceasc\, pentru a ]ine departe tunetele, tr\snetele, viforul [i grindina. Unii bucovinenii respect\ s\rb\toarea pentru a sc\pa de boal\ sau pentru ca pomii s\ aib\ rod. {i tot `n aceast\ zi, `n Bucovina este Pa[tele ]iganilor, s\rb\toare stabilit\ `n urm\ cu o jum\tate de secol, de Sfatul B\tr`nilor din Gulea.  Pohoa]\  a afirmat c\ `n satul Gulea tr\iesc aproximativ 1500 de persoane,cea mai mare parte fiind adul]i. “ Este o zi special\ [i `n sat revin majoritatea celor  pleca]i la munc\ peste hotare sau c\s\tori]i pe alte meleaguri. Este deja o tradi]ie [i nimeni nu ar `ndr\zni s\ schimbe aceast\ s\rb\toare”,ne-a spus pre[edintele organiza]iei jude]ene a Partidei Romilor, Virgil Pohoa]\.  (Cristina SCOR}ARIU)

Vezi si

DSP a primit 31.100 de doze de vaccin antigripal

Medicii de familie din județ se pot prezenta la sediul Direcției de Sănătate Publică pentru …

No comments

  1. Si GAGIU-I.S.U-SV???