Friday , February 3 2023

Românii nord-bucovineni rămân loiali Bisericii Ortodoxe Ucrainene care se subordonează canonic Patriarhiei Moscovei

Nordul Bucovinei are o miză foarte mare în plan de imagine fiindcă de aici sunt întâistătătorii ambelor biserici ucrainene – cea afiliată Moscovei și cea autocefală înființată cu binecuvântarea de la patriarhul ecumenic al Constantinopolului

Puternice semnale de rezistență împotriva tot mei deselor imixtiune ale autorităților ucrainene în viața religioasă a comunităților locale au fost date în regiunea Cernăuți din partea comunităților de români. Niciuna din parohiile unde se slujește în limba română în zona de nord a Bucovinei și cea de nord a Basarabiei – ambele incluse în regiunea Cernăuți – nu au trecut de partea nou înființatei Biserici Ortodoxe Ucrainene autocefale. Unul dintre cele mai recente cazuri este cel al credincioșilor de la parohia „Sf. Spiridon” din Herța au decis prin vot să nu facă acest pas, rămânând sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei, informează Libertatea Cuvântului cu referire la Serviciului de presă al Eparhiei de Cernăuți și Bucovina. Biserica românească „Sf. Spiridon” din Herța a fost zidită între anii 1779 și 1785. Parohul actual al sfântului locaș este Nectarie Balan. „Comunitatea religioasă a parohiei ridicată în onoarea Sfântului Spiridon a votat să rămână loială față de Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică, condusă de Preafericitul Părinte, Onufrie. Comunitatea religioasă continuă să își desfășoare activitățile în conformitate cu canoanele și Biserica Ortodoxă Ucraineană”, se arată pe contul de facebook al Eparhiei de Cernăuți și Bucovina.

De altfel, de dată recentă, enoriașii a două biserici românești din raionul Herța – Biserica „Sfânta Parascheva” din Bănceni (unde slujește preotul Pavel Dumitru) și Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Mogoșești (preot este Constantin Apachița) au decis prin vot să rămână în continuare sub ascultarea (BOU-PM).

Între altele, este lesne de observat atitudinea părtinitoare, dacă nu chiar naționalistă a unor instituții media din țara vecină, atunci când fac referire la Biserica Ortodoxă Rusă din Ucraina sau la „fosta biserică ucraineană – Patriarhia Moscovei”.

 Români și ucraineni au votat, la Storojineț, să rămână fideli Patriarhiei Moscovei

 Cu circa două săptămâni în urmă, mai exact în 17 februarie 2019, la biserica „Arhanghelii Mihail și Gavriil” din Maidan Storojineț a avut loc adunarea comunității religioase, în cadrul căreia enoriașii și-au expus părerea prin vot, în privința trecerii la Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală. Ei au decis să rămână comunitate religioasă în cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Moscovei.

La adunare au fost prezenți circa 570 de enoriași, părintele paroh Ioan și părintele Vasile Covalciuc, protopopul raionului Storojineț, după cum informează agenția de presă cernăuțeană BucPress și publicația cernăuțeană Libertatea cuvântului – ambele de limbă română și care citează din portalul storozhynets.info.

Este de remarcat faptul că decizia luată la parohia din orașul nord bucovinean Storojineț (centru a raionului Storojineț) de a rămâne fideli Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Patriarhia Moscovei coincide cu perioada în care Mitropolitul Epifanie, ales întâistătător al bisericii ortodoxe ucrainene înființată – în ciuda protestelor Rusiei – cu sprijinul Patriarhiei Ecumenice, efectua o vizită în nordul Bucovinei, la Cernăuți. De altfel, Mitropolitul Epifanie a copilărit în regiunea Cernăuți, mai exact în satul Jadova veche din raionul Storojineț, părinții săi originari din alte părți ale Ucrainei s-au mutat cu traiul acolo înainte de 1990.

Deocamdată, aproape fără excepție în parohiile nord-bucovinene în care enoriașii au votat pentru schimbarea apartenenței, preoții parohi au căutat să îi convingă pe credincioși să voteze contrariul, susținerea renunțării la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei venind însă puternic din zona politică și a administrației locale.

Se remarcă numărul mare de credincioși care au participat la Storojineț – aproape 600, prin comparație cu majoritatea adunărilor care au mai avut loc la alte parohii din Cernăuți și unde prezența era între 100 și 300 de persoane și unde a fost întrunită ponderea de minim 2/3 din opțiunile credincioșilor de a părăsi biserica veche canonică în favoarea celei nou înființate. Un alt aspect de remarcat este faptul că în zona Storojineț sunt încă multe comunități de români iar publicații de orientare naționalistă au speculat acest aspect, încercând să inducă și alte teme, nu doar cele de orientare religioasă.

Adunarea comunității religioase de la Storojineț s-a soldat cu un conflict verbal dintre enoriașii bisericii și jurnalista cernăuțeană Galina Eremița, în urma căruia jurnalista a fost rugată să părăsească curtea bisericii. De altfel, cei de la „Libertatea cuvântului” susțin despre Galina (Halyna) Eremița că este „o controversată jurnalistă cernăuțeană” și care a depus plângere la poliție. Credincioșii s-au arătat ofensați de îmbrăcămintea acesteia, cerându-i să oprească filmarea și reproșându-i că este „plătită de autorități” – o aluzie la demersul unora din autoritățile cernăuțene de a susține în mod insistent trecerea comunităților de la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei la nou înființata biserică ortodoxă ucraineană autocefală.

In satul Mitropolitului bisericii autocefale credincioșii rămân de partea Moscovei iar în satul unde a slujit tatăl Mitropolitului afiliat Moscovei s-a votat trecerea la biserica autocefală, după o bătaie între preoți

În satul Jadova Veche (raionul Storojineț), unde întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale din Ucraina, Mitropolitul Epifanie, și-a petrecut copilăria, comunitatea religioasă a Bisericii locale „Sfinții arhangheli Mihail și Gavriil”, a decis  cu majoritate absolută de voturi să rămână loială față de Biserica Ortodoxă Ucraineană (Patriarhia Moscovei), condusă de Mitropolitul Onufrie. Localitatea este, însă, în cea mai mare parte populată de cetățeni care s-au declarat ucraineni.

„Parohul Bisericii, protoiereul Vasile, slujește în această zonă de 24 de ani: 19 ani la Jadova Nouă și 5 ani la Jadova Veche. (…) În cadrul adunării, părintele Vasile a demonstrat enoriașilor gramota (Tomosul n.r.) emisă în 1990 de Preasfințitul Patriarh Aleksei al II-lea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în care se menționează că Biserica Ortodoxă Ucraineană este independentă și autonomă în administrarea sa”, se precizează în mai multe surse media care fac trimitere și la pagina de Facebook Eparhia Cernăuțiului și Bucovinei a Bisericii Ortodoxe din Ucraina.

Referitor la Biserica Ortodoxă Ucraineană nou creată, în conformitate cu Tomosul acordat acestei biserici, părintele Vasile spune că aceasta nu poate fi numită autocefală. „Fără Bartolomeu nu pot lua nici lingura ca să mănânce”, spune părintele Vasile.  La finalul adunării enoriașii au votat cu majoritate de voturi pentru ca biserica să rămână în cadrul  Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Patriarhia Moscovei), condusă de Mitropolitul Onufrie.

Remarcăm faptul că Mitropolitul Epifanie, s-a născut în satul Volkovo, regiunea Odessa, dar copilăria și anii de școală i-a petrecut în satul Jadova Veche, raionul Storojineț din regiunea Cernăuți. În 1996 a absolvit Școala Medie din acest sat.

De cealaltă parte, este de notat că majoritatea sătenilor din Berejonca – parohie unde a slujit o perioadă protopopul Vladimir Berezovski, nimeni altul decât tatăl Mitropolitului Onufrie – a optat să treacă de la Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Moscovei la cea nou înființată. Dacă în cazul de la Jadova veche nu s-au semnalat incidente, la Berejonca doi preoți s-au luat la bătaie, motivul fiind în mod evident legat de opiniile cu privire la apartenența față de o biserică sau cealaltă. Poliția a început să ancheteze cazul. În media cernăuțeană s-a făcut referire la o anumită susținere a celor care ar fi dorit să rămână în biserica afiliată Patriarhiei Moscovei, venită din partea unor comunități învecinate de ucraineni care s-ar fi opus trecerii la biserica autocefală.

Românii au reclamat presiuni de ordin administrativ în scopul trecerii la biserica autocefală ucraineană

Încă din prima jumătate a lui ianuarie, o parte dintre preoții români din regiunea Cernăuți s-au plâns de presiuni făcute pentru a determina pe credincioșii de etnie română să voteze masiv trecerea la biserica ucraineană. Arhiepiscopul Longhin de Bănceni și protopopul de Herța, Pavel Dumitru au denunțat represiunea autorităților, atât din partea administrației loc ale, cât și a unor șefi de Poliție. Desigur că replica pe care a dat-o administrația locală a fost de genul „clericii locali nu au fost supuși nici unei hărțuiri sau persecuții”, după  care s-a pasat totul în curtea poliției locale, însă responsabilul pentru raionul Herța, Alex Comănescu, ar fi precizat că a fost o abordare despre necesitatea de a organiza întâlniri cu preoții, dar că „unicul scop al acestor întâlniri este de a stabili dacă sunt sau nu conflicte pe motive religioase, iar în caz de probleme – pentru a facilita soluționarea situației în mod pașnic”.

Protestul celor de la Herța nu a fost singular. Influentul Arhiepiscopp Longhin a susținut și alte comunități din alte raioane, populate de ucraineni sau de români, fără discriminare, în ideea de a-și susține în mod curajos afilierea față de Patriarhia Moscovei, din motive ce țin de canoane și interpretarea acestora.

Situația provizorie arată că nicio parohie românească din Ucraina nu s-a dezlipit de autoritatea canonică a Moscovei în favoarea Kievului

TSN informează că până în prezent circa 400 de parohii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei au trecut la Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală. Conform unei hărți interactive realizată în acest sens, în regiunea Cernăuți 15 parohii au trecut de la Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei Moscovei au trecut la Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală.

Majoritatea publicațiilor cernăuțene arată că numai 14 parohii din Cernăuți au trecut la biserica autocefală ucraineană (inclusiv cea de la Berejonca unde s-au luat preoții la bătaie). Totuși, există alte surse care creditează că ar fi în jur de 11-12 parohii. În acest sens s-ar fi pronunțat mitropolitul cernăuțean Daniel care constata un proces lent în regiunea Cernăuți de trecere de la biserica afiliată Patriarhiei Moscovei la cea autocefală.

Conform hărții interactive a celor de la TSN, din regiunea Transcarpatia au plecat șapte parohii de la Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei Moscovei la Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală din care una din zona centrului regional Ujgorod și șase din raioane ce aparțin de nordul Maramureșului istoric. Cu toate acestea, niciuna din cele șase parohii nu este din comunități etnice românești. Din regiunea Odessa, au trecut de la Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Patriarhiei Moscovei la Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală un număr de șase parohii din care două din regiunea istorică a sudului Basarabiei, care mai este cunoscută cu denumirea geografică „Bugeac”.

Una din acestea este din orașul Sărata a cărui nume l-au dat niște coloniști germani după numele românesc al unui curs de apă sărată din apropiere. Deși în raionul Sărata peste  17% din cetățeni și-au revendicat naționalitatea română (preponderent optându-se pentru glotonimul „moldovenească”), doar 2% din locuitorii orășelului Sărata au afirmat că sunt români (moldoveni). Cealaltă parohie din sudul Basarabiei care a optat pentru părăsirea bisericii subordonată Patriarhiei Moscovei este din localitatea Iaroslava din același raion Sărata și unde peste 92% din locuitori s-au declarat ucraineni.

În ceea ce privește celelalte patru parohii din partea estică din regiunea Odessa – cunoscută și după numele unei provincii medievale, Edisan – una este chiar din orașul Odessa care are doar o minoritate „decorativă” românească în raport cu numărul mare de locuitori ai urbei (în jur de șapte – opt mii care s-au declarat români/moldoveni din aproximativ un milion de locuitori). O altă parohie desprinsă de Patriarhia Moscovei ar fi la Znameanka, raionul Ivanivka unde peste 70% sunt ucraineni iar restul sunt preponderent bulgari și ruși. Asemenea și în cazul parohiei din Marînivka, raion Bileaiivka unde peste 80% sunt ucraineni diferența fiind de naționalitate rusă și Novoelijavetyvka din raionul Șîreav unde peste 98% din populația localității s-a declarat de naționalitate ucraineană. (D.P.)

Vezi si

O femeie a murit în urma unui grav accident petrecut la ieșirea din Câmpulung spre Pojorâta

Autoturismul condus de o femeie de aproximativ 55 de ani a fost lovit puternic de …