România, țara cu cea mai mare rată de îmbolnăvire TBC a copiilor din toată Europa

1 din 5 bolnavi de TBC din țările Uniunii Europene este român

În 2019, au fost raportate aproximativ 47.500 de cazuri de TBC în Uniunea Europeană. Trei țări (Polonia, România și Regatul Unit) au însumat aproximativ 40% din toate cazurile raportate, doar România cumulând circa 20% din numărul tuturor îmbolnăvirilor de tuberculoză din UE.

În plus, România a raportat în 2019 cele mai mari rate de tuberculoză în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani, cu 14,1 cazuri la 100.000 de locuitori, dar și rate ale mortalității prin TBC care se situează pe primele locuri în rândul țărilor UE.

Cum se face că este atât de răspândită această afecțiune în România, cât este de gravă și ce trebuie să facem pentru a o depista cât mai repede, până nu ajunge să facă mai multe ravagii și să afecteze tot mai multe vieți?

Am discutat cu doi medici reputați în domeniu, cu expertiză în această patologie sensibilă considerată cândva o marcă a sărăciei. În realitate, spun datele, tuberculoza nu ține seama de rangul social, de profesie sau de vârstă. În schimb, stigmatizează și produce sechele în trup și în suflet, o suferință pe termen lung care îi marchează adeseori pe viață pe pacienții care s-au luptat cândva cu ea.

Dr. Gavrilovici Cătălina Eugenia (medic primar pneumoftiziologie în cadrul Policlinicii REGINA MARIA Suceava) și Dr. Vlad Mihai Cojocariu (medic specialist radiologie – imagistică medicală în cadrul Centrului de imagistică REGINA MARIA Suceava) au avut amabilitatea să discute din perspective diferite despre acest flagel care bântuie de ani buni și România.

Prea puțini pacienți sunt depistați la timp, prea puțini dintre români realizează că ar trebui să se prezinte la medic sau să își facă o investigație radiologică de screening, în cazul unor simptome respiratorii persistente, chiar dacă par inofensive.

Nu, o tuse persistentă de peste 3-4 săptămâni, o temperatură care crește seara în jur de 37,5 sau 38 de grade, transpirațiile intense nocturne, oboseala persistentă și astenia nu sunt de la tutun, stres, menopauză sau poluare. Pot fi masca unei boli perfide care atacă nemilos și copiii, dar și adulții și bătrânii. De aceea, ascultă-ți corpul și mergi la medic.

Ce este tuberculoza și cum evoluează ea, pe scurt

Tuberculoza este o afecțiune contagioasă, potențial fatal dacă este netratată, produsă de un bacil numit Mycobacterium tuberculosis sau pe scurt, bacilul Koch, după numele medicului care l-a identificat microscopic în 1882.

Afectează, de obicei, plămânii, deși poate avea determinări în aproape toate organele corpului (TBC ganglionară, meningită TBC, TBC osteo-articulară, uro-genitală, pericardită, peritoneală, gastro-intestinală, laringeală, oculară, otică, endocrină, cutanată).

În fiecare secundă, pe glob se înregistrează o nouă infecție TBC. Se presupune că aproximativ o treime din toți oamenii din lume sunt infectați, dar majoritatea rămân cu o infecție latentă. Doar un mic procent dintre aceste infecții progresează la tuberculoză activă (5-10%), dar aceste cazuri trebuie depistate la timp pentru a preîntâmpina o afectare severă.

Potrivit OMS, cele mai multe cazuri afectează bărbații (57%) și copiii sub 15 ani (11%).

În România, TBC este întâlnită mai frecvent decât în alte țări ale UE. Statisticile arată faptul că apar, în medie, 130 de cazuri la 100.000 de locuitori, față de media europeană de circa 30 de bolnavi la 100.000 de locuitori.

Care sunt semnele de alarmă ale tuberculozei care ar trebui să te trimită la medic pentru investigații

Tuberculoza este o afecțiune amăgitoare, nu întotdeauna prezintă un tablou clinic bine definit, mai ales în perioada incipientă a bolii.

“Simptomul cel mai des întâlnit și adeseori ignorat este tusea (productiva sau nu), care persistă mai mult de trei-patru săptămâni. Ea poate fi însoțită de un cortegiu de alte simptome și semne, nespecifice în funcție de cât de avansat este procesul infecțios, cum ar fi: febra, astenia, transpirațiile nocturne, lipsa poftei de mâncare, durerile toracice, scăderea în greutate”, explică doamna dr. Cătălina Gavrilovici, medic pneumoftiziolog, REGINA MARIA Suceava.

Însă, nu toate cazurile încep insidios, lent sau nespecific. “Uneori debutul poate fi brutal, hemoptoic, adică pacientul expectorează cu sânge, ceea ce constituie o urgență”.

Cum se face depistarea și diagnosticarea formei pulmonare de TBC, singura, de fapt, contagioasă

Cu cât se face mai precoce depistarea TBC, cu atât șansa pacientului de a suferi complicații redutabile, sechele mutilante ale plămânului sau de transmitere a infecției în rândul persoanelor din familie și anturaj scade.

“Un pacient care se prezintă cu un tablou clinic sugestiv la medic beneficiază, în primul rând, de o radiografie pulmonară simplă, care evidențiază leziunile specifice. Confirmarea se face prin examenul bacteriologic al sputei, după o tehnică de laborator specială, care arată prezența BK (bacilului Koch)”, precizează medicul pneumoftiziolog Cătălina Gavrilovici.

“În depistarea, tratamentul și urmprirea cazurilor de tuberculoză activă, există în țara noastră rețeaua de pneumoftiziologie care cuprinde: secțiile/spitalele  de pneumoftiziologie, dispensarele TBC și laboratoarele de micobacteriologie, de diverse ranguri. De asemenea, colaborăm și cu rețeaua de medicină primară, atunci când este nevoie”, precizează dr. Gavrilovici.

Investigațiile imagistice – cruciale pentru diagnosticul tuberculozei pulmonare

Dr. Vlad Mihai Cojocariu este medic specialist radiologie – imagistică medicală, în Centrul de imagistică REGINA MARIA din Suceava. Se confruntă adesea cu aceste cazuri în practica de zi cu zi. Medicul confirmă importanța  investigațiilor imagistice utilizate în depistarea TBC pulmonare,  cea mai utilizată metodă fiind, la ora actuală, radiografia pulmonară, urmată de CT (tomografia computerizată).

“De obicei, prima investigație care se efectuează este radiografia, care poate evidenția leziuni specifice TBC sau leziuni mai puțin specifice. În acest ultim caz, medicul trimițător, care poate fi pneumolog, medic de familie sau de altă specialitate, trebuie să coreleze aspectul radiografic cu tabloul clinic și investigațiile bacteriologice și de laborator (examen de spută, etc.)”, explică dr. Cojocariu.

Tomografia computerizată este rezervată cazurilor dificile și complicațiilor

“Există și opțiunea de a se efectua un CT, care prin rezoluție să poată releva modificări nedetectabile sau dificil de vizualizat pe o radiografie simplă, cum ar fi: adenopatii (mărirea ganglionilor), lichid pleural în cantități mici sau în locații dificil de evaluat radiografic, precum și micronoduli de tip arbore înmugurit, care apar atunci când bacilul Koch se răspândește dintr-un focar de infecție către restul plămânului pe calea arborelui bronșic și reprezintă un semn de boală activă”, menționează medicul.

Imagistica s-a dovedit utilă nu doar în depistarea inițială a pacienților și referirea către rețeaua națională de fiziologie pentru îngrijire și tratament, dar orice pacient TBC este urmărit imagistic pentru a aprecia evoluția afecțiunii și eficiența schemei de tratament.

Dr. Cojocariu precizează: „Examinarea CT poate fi utilă mai ales în situațiile în care leziunile sunt mai dificil de evaluat radiografic, sau în cazul unor complicații extrapulmonare, cum ar fi fistulele bronho-esofagiene (comunicare anormală între esofag și arborele bronșic), anevrismele Rasmussen (dilatația unei artere pulmonare prin acțiunea distructivă a bacilului Koch asupra pereților, ce poate duce la ruptură și hemoragie), etc”.

Cum este monitorizată evoluția TBC

Monitorizarea „se efectuează prin examinarea repetată a eșantioanelor de spută în microscopie optică și culturi. Imagistic se efectuează de obicei o radiografie pulmonară simplă, care în cazul unui răspuns bun la tratament pune în evidență o restrângere în dimensiuni a leziunilor.

Îmbunătățirea aspectului radiografic se produce în ritm mult mai lent față de estomparea simptomatologiei, iar în aprecierea răspunsului terapeutic este mai importantă negativarea examenului de spută și ameliorarea stării generale.” explică medicul.

Discontinuitatea tratamentului pentru TBC sau lipsa acestuia duce la complicații critice, descoperite prin imagistică

Problemele apar atunci când pacienții nu răspund la tratament datorită infectării cu tulpini chimiorezistente. În multe cazuri, bolnavii sunt necomplianți, abandonează tratamentul pe parcurs și astfel selecteaza rezistență la antituberculose. Nivelul socio-economic precar, precum și fumatul sau alcoolismul cronic sunt factori de prognostic și evoluție precară., Explică dr. Gavrilovici, medic pneumoftiziolog de profesie, în policlinica REGINA MARIA.

Cum influențează imagistica deciziile de tratament în TBC

În principiu, odată pus diagnosticul de tuberculoză pulmonară, tratamentul antituberculos constă într-o asociere de patru medicamente cu potențial bactericid și bacteriostatic, administrate după o schemă standardizată. Imaginea radiologică nu influențează tratamentul, ci doar poate dicta uneori prelungirea lui, în cazul unor vindecări mai lente” afirmă dr. Gavrilovici

Și medicul Vlad Cojocariu confirmă: “Evaluarea răspunsului terapeutic se bazează, în primul rând, pe negativarea examenului de spută și ameliorarea simptomatologiei clinice. Totuși, în cazul în care examenul de spută realizat înaintea inițierii tratamentului este negativ, atunci tabloul clinic și imaginea radiologică devin principalele argumente în susținerea diagnosticului.”

“O radiografie pulmonară se efectuează îndeosebi la finalul schemei de tratament și este utilă pentru viitoare comparații în cazul reactivării bolii.”, conchide specialistul.

De ce este important diagnosticul precoce și aderarea la planurile de terapie de lungă durată (6 luni)

„Depistarea precoceșsi instituirea unui tratament corespunzător contribuie la limitarea extinderii  leziunilor pulmonare, cu o vindecare totală și prevenirea apariției sechelelor funcționale. Pentru un înțeles mai larg, cu cât vom avea un procent mai mic din plămân afectat, cu atât ,,cicatricile”, ca să zic așa, rezultate în urma vindecării vor fi mai mici și calitatea actului respirator al pacientului nu va avea de suferit prea mult.”, explică dr. Cătălina Gavrilovici.

„Tratamentul este de lungă durată, în medie 6 luni (dupa noile prevederi ale ghidului de tratament actual). Pacienții trebuie să înțeleagă faptul că efectuarea sa corectă și completă previne apariția recidivei și, ceea ce este cel mai important, previne apariția rezistenței la medicamente”, adaugă medicul.

La ce complicații te poți aștepta în TBC, în lipsa unui tratament corect

Complicațiile, în lipsa tratamentului, sunt evoluțiile spre formele cavitare distructive (pierderi accentuate de țesut pulmonar), cu hemoptizii masive (sângerări de la nivelul plămânului exteriorizate prin tuse), uneori fatale, cu fenomene de insuficiență respiratorie severă și afectare gravă pe plan general.

Neaderența la tratament a pacienților cu TBC duce la forme multirezistente de tuberculoză, foarte greu de tratat

Dr. Cătălina Gavrilovici, medic pneumoftiziolog spune că „schema de tratament este unică, simplă, standardizată și puțin costisitoare. Cu toate acestea, există din ce în ce mai multe forme de TBC multirezistente (MDR). Ele se dezvoltă în raport cu non-complianța de care am amintit mai sus, precum și cu asocierea din ce în ce mai frecventă cu sindromul imunodeficienței dobandite (HIV). Aceste cazuri sunt mult mai dificil de tratat, implică cheltuieli importante, au reacții adverse severe și rate mai mari de mortalitate”.

Lituania și România au raportat 75,0% din totalul cazurilor de TB-XDR (extensiv rezistență la medicamente) din UE, în 2019.

Cum știm din punct de vedere radiologic că TBC a răspuns la tratament

Deși răspunsul terapeutic se evidențiază pe criterii clinico-bacteriofage (starea generală a pacientului și simptomatologia clinică ameliorându-se semnificativ după primele trei săptămâni de tratament), din punct de vedere radiologic, leziunile urmează un curs lent de vindecare sau de “calcificare și fibroză restantă pe locul fostelor leziuni active”, potrivit dr. Gavrilovici, REGINA MARIA.

Dr. Vlad Cojocariu, medic primar radiolog și imagist medical, precizează că “regresia leziunilor pulmonare în urma unui tratament adecvat este lentă și depinde de extensia și gravitatea acestora la debutul tratamentului. Rezolvarea acestora necesită un timp îndelungat, începând de la 6 luni și până la 15-24 luni. “

Nu întotdeauna se produce vindecarea modificărilor patologice pulmonare în totalitate, în unele cazuri, în funcție de stadiul inițial al leziunilor, poți rămâne cu sechele, chiar și după tratament. “În multe cazuri se întâlnesc leziuni restante, sechelare, care pot influența capacitatea de funcționare a plămânului într-un grad mai redus (micronoduli și minime modificări de fibroză în zonele apicale) sau mai important (fibroza extinsă sau alte leziuni sechelare care apar după forme complicate ale bolii)”, explica medicul.

Din punct de vedere imagistic, modificările radiografice/CT care rămân neschimbate pe o perioadă de 4-6 luni indică, în general, inactivitatea bolii, susține dr Cojocariu. Cu toate acestea, din cauza faptului că, uneori, pacienții pot prezenta examen de spută pozitiv în ciuda aspectului staționar în timp al leziunilor pulmonare, este mai corect ca medic radiolog să vorbim despre modificări “stabile radiologic” decat despre “boală inactivă”, precizeaza specialistul.

Cand nu mai este contagios un pacient cu TBC și nu mai prezintă niciun pericol pentru cei din jurul său

Din punct de vedere teoretic, pacientul este considerat non contagios în momentul în care examenul microscopic nu mai identifică prezența bacililor acid alcoolo-rezistenți ( bacilii Koch).

Din punct de vedere practic însă, studiile au arătat că o terapie administrată corect reușește ,,sterilizarea” sursei de contagiune chiar după prima lună de tratament. Acest fapt este confirmat și de obținerea culturilor negative după o lună de tratament chiar dacă microscopia este pozitivă, ceea ce demonstrează ca bacilii eliminați nu mai sunt viabili.

În loc de concluzie, un îndemn

Să nu ignorăm niciunul dintre semnele pe care corpul le transmite. Fă-ți timp să mergi la medic, măcar o dată pe an.

Dacă trăiești într-un mediu aglomerat sau în unul în care există cazuri de tuberculoză, în general, dacă trăiești în România, țara în care prevalența tuberculozei este ridicată, oricând simți că ești epuizat, obosit, subfebril, inapetent, transpiri excesiv sau ai alte simptome respiratorii, rupe-ți câteva minute din zi și fă-ți un examen medical.

Poți scuti ani de suferință. Și, mai ales, fă acest lucru ori de câte ori copilul tău, oricât de mic este, prezintă el însuși aceste manifestări persistente. Tuberculoza este o boală tratabilă, cu evoluție favorabilă, cu atât mai mult cu cât este depistată mai devreme! După doar o lună de tratament, nu mai este contagioasă pentru cei din jur.

Vaccinarea BCG de la naștere previne formele grave ale bolii la copiii mici, respectiv meningita TBC și/sau TBC miliară, însă nu asigură o protecție completă împotriva infecției. De aceea, încearcă să îți întărești sistemul de apărare prin hrană nutritivă, multivitamine, exerciții fizice, somn, aer curat, evitarea grijilor și stresului. Un sistem imun fortifiat este mult mai puțin vulnerabil în fața acestor bacili. Te așteptăm cu drag în locațiile noastre, pentru un sfat, o consultație sau un set complet de investigații.

Consultanți:

Dr. Cătălina Gavrilovici, medic primar pneumolog, Policlinica Regina Maria Suceava;

Dr. Vlad Cojocariu, medic specialist radiologie și imagistică medicală, Policlinica Regina Maria Suceava.

Advertorial