Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
Record național – 25 de firme se bat să facă o canalizare la Broșteni
Banii – 2 milioane de euro – nici nu există de fapt, pentru că Guvernul a tăiat finanțarea prin PNDL încă din septembrie. Cu toate acestea, Primăria din Broșteni, unde blocurile cad precum frunzele, a organizat miercuri o licitație la care au participat firme din toată țara, dar și din spațiul european, precum Italia
Construirea rețelei de canalizare din orașul Broșteni a devenit miercuri cea mai ofertată investiție publică din județul nostru, din România și, cu siguranță, printre cele mai de interes din Europa. Pentru 2 milioane de euro, care ar fi urmat să fie alocați prin Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) s-a dus miercuri o bătălie cruntă la Broșteni, între nu mai puțin de 24 de competitori. Ar fi fost și al douăzeci și cincilea, un anume Maghebo SRL, care a depus garanția de participare, dar nu a apărut în secțiunea evaluare pe SEAP (sistemul public de achiziții electronice, n.r.)
Cu precizarea că nu se cunoaște încă numele câștigătorului licitației, prezentăm în ordine alfabetică lista ofertanților pentru canalizarea de la Broșteni: Aqua Parc Roznov; Aqua Term Botoșani; Casrep Iași, Con Bucovina Suceava; Dacia Building Structures București – WTC Sicilia SRL; Daroconstruct SRL Iași – Geprocon SA; Doralex Com SRL Cluj Napoca; Edas – Exim SRL București; Electra M&E Engineering Systems SRL București; Electro – Alfa International SRL Botoșani; Elsaco Electronic SRL Botoșani; Eoliana SRL Vatra Dornei; F.LLI Adresini SRL Italia; Hidroconstrucția SA București – Georom International SA; Moldocor SA Piatra Neamț; Paulus SRL Ploiești; Recon și Doje SRL București; Record SRL Bistrița; SUCT SA Suceava; Acvatot SRL București – Veolia Water Solutions Romania SRL; Sava Serv Construct SRL Dărămănești – Dâmbovița împreună cu SC TCM LTD SRL; Treoval& Co SRL Târgu Frumos; Termar Prod – Com SRL Constanța și Victor Construct SRL Botoșani.
Necazul este că suma de 2 milioane de euro nici măcar nu există decât pe niște hârtii procesate de administrația publică locală de la Broșteni. De fapt, încă din luna septembrie a acestui an nu s-a mai alocat niciun leu pentru PNDL la nivel național, astfel încât marea competiție pe rețeaua de canalizare din orașul Broșteni nu a însemnat decât un fel de exercițiu. Este, desigur, onorant pentru localitatea din creierii munților Bucovinei faptul că a fost vizitată de reprezentați ai firmelor de construcție în domeniul canalizării din toată țara, ba chiar și din Italia. Trebuie amintite însă două evenimente legate de trecutul urban al localității. In anul 2005, un bloc din vechea colonie minerească a Broșteniului s-a prăbușit natural, fără influența vreunui seism. După doi ani, în 2007, s-a petrecut un eveniment asemănător, încă un bloc prăbușindu-se. Niște țigănuși care încercau să recupereze ceva fier vechi din edificiile ridicate pe timpul industrializării ceaușiste au fost chiar prinși la acea vreme sub dărâmături. Reprezentanții unor firme care și-au încercat norocul la licitația de miercuri au oferit și o explicație pentru numărul mare al competitorilor – lipsa ofertelor de pe piața lucrărilor de infrastructură. (Neculai ROSCA)
Din partea cetatenilor, poate sa se bata si 1000 de firme, important este ca cea care castiga sa se tina de treaba si sa le ofere oamenilor infrastructura la timp. S-au saturat saracii de latrine si fose septice. Macar de ar fi avut http://www.fosa-eco.ro/fose-septice-ecologice.html
Dincolo de alte aprecieri sau considerații privitoare la documentare, vreau doar să atrag atenția asupra faptului că în conținutul articolului s-a strecurat o greșeală ce denotă fie patriotismul local bucovinean poate ușor exagerat al semnatarului, fie lipsa acestuia de cunoștințe temeinice în ceea ce privește geografia județului și implicit istoria acestuia: Broșteniul nu poate fi „localitatea din creierii munților Bucovinei”.
În primul rând Broșteniul nu este din Bucovina.
Presupunând că ar fi din Bucovina și știu eu greșit că face parte din Regat, expresia „creierii munților” ar avea legătură mai degrabă cu o zonă din centrul Bucovinei, nicidecum de la extremitățile acesteia.
Prin urmare mai corect ar fi să localizăm „creierii munților Bucovinei” pe la Moldovița, Argel, Frumosu, Deia, Dragoșa, Fundu Moldovei, Smida Ungurenilor, Breaza, poate chiar și mai sus până pe la Brodina dacă avem în vedere Bucovina istorică, adică și partea savamolnic răpită de sovietici și ajunsă printr-un nefericit concurs de împrejurări în Ucraina de azi.
Vă rog să nu îmi luați în nume de rău: nu am ceva împotriva Bucovinei sau a dvs, dar uneori se exagerează cu utilizarea unor denumiri când nu este cazul.
Mulțumesc!