Răfuiala ministrului Valentin Popa cu marile universităţi din ţară poate face mult rău USV

reportersite
13 aprilie 2018, 8:44

Tăierile de locuri la licenţă, masterat şi doctorat pentru universităţile prestigioase din România, executate «din pix» de ministrul Educaţiei, rector suspendat  al Universităţii sucevene, au aprins lumea academică. Universităţile de stat din Bucureşti, Iaşi, Cluj, parte a Consorţiului «Universitaria», critice cu puterea actuală, au fost aspru pedepsite de Valentin Popa, acestea urmând să piardă studenţi şi foarte mulţi bani. Răfuindu-se cu rectorii care au refuzat să-i ia partea la început de mandat, când s-a făcut de ruşine cu greşelile de limba română, ministrul, crezând că e şi pe placul PSD, nu face altceva decât să arunce partidul care l-a propus într-un scandal pe care nu şi-l doreşte acum. Mai rău e că şi Universitatea din Suceava, de unde provine, poate intra prin acest scandal în vizorul multora care vor vrea să-i scoată la iveală doar «bubele»

 popa

“Obiectiv” a prezentat în ediţia de ieri modul în care Ministerul Educaţiei a repartizat fiecărei universităţi locurile cu finanţare de la buget la licenţă, masterat şi doctorat, în comparaţie cu alocarea de anul trecut. Pe scurt, situaţia stă cam astfel: doar 9 universităţi din 56 pierd locuri în 2018-2019, conform repartizării preliminare a granturilor.

Dar din cele 9, singurele universităţi care se regăsesc pe listele cu tăieri atât la licenţă, cât şi la master şi doctorat sunt toate universităţile critice cu puterea (adică cele din Consorţiul Universitaria: Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara. ASE, tot parte a Consorţiului, pierde doar la doctorat şi licenţă. La acestea se adaugă Scoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA) – care încasează pierderi importante pe toate cele 3 linii.

În rest, toate celelalte 47 de universităţi de stat câştigă locuri în plus sau rămân la acelaşi nivel cu anul trecut. Evident, toate universităţile mari care au pierdut un număr important de locuri, în special la masterat şi doctorat, au recţionat imediat, poate cel mai vehement fiind rectorul Universităţii Bucureşti, care l-a acuzat direct pe ministrul Educaţiei, Valentin Popa, că a acţionat “cu ură şi cu răzbunare”.

Miercuri seara, total neinspirat, ministrul sucevean Popa îşi pune angajaţii din minister să emită un comunicat de presă în care atacă puternic Universitatea din Bucureşti. “În cadrul Universităţii din Bucureşti sunt dezvoltate mai degrabă programe pentru a crea norme”, acuză Ministerul, care analizează în detaliu locurile ocupate la licenţă, master şi doctorat şi vorbeşte despre “rezultate nesatisfăcătoare”. In comunicatul respectiv, Ministerul Educaţiei spune că raportul dintre numărul de profesori titulari şi norme “este mult sub” limita minimă impusă de Agenţia care acreditează programele de studiu universitare. “Surprinzător, însă, deşi acest raport este de ani buni mult sub limită, ARACIS a acordat acestei instituţii de învăţământ superior, la cea mai recentă evaluare instituţională, calificativul Grad de încredere ridicat”, subliniază comunicatul emis de Ministerul Educaţiei.

Comunicatul e lung şi aspru, dar, inabil, Popa face în el o devoalare foarte fidelă a problemelor de care e năpădită Universitatea suceveană şi altele din categoria acesteia.

Războiul pe care-l poartă Popa cu Universităţile mari e urât şi va afecta profund USV. Mandatul lui Popa se termină curând. După calendarul de schimbări pe care-l respectă PSD cu sfinţenie în ultima vreme, pe Popa e foarte probabil să nu-l prindă toamna la Bucureşti, iar paltonul purtat prin minister e deja o utopie. Ce va rămâne însă în urma lui va pune o cumplită pecete pe Universitatea suceveană. Mandatul a debutat prost. A râs toată ţara de rectorul sucevean care nu ştie limba română, dar e promovat de PSD în fruntea Mi-nisterului Educaţiei. Toţi profesorii s-au simţit ai nimănui când, înainte de Paşti, ministerul condus de Popa “n-a apucat” să calculeze lefurile şi toţi angajaţii din învăţământ au rămas fără bani de sărbători. L-a exe­cutat apoi, din scurt, pe omul din minister care ani de zile  a fost şef al consiliului care propune cifrele de şcolarizare şi care probabil a refuzat constant să accepte cererile de rector ale lui Popa. Zilele trecute a pornit însă războiul pe care probabil îl visa de mulţi ani de zile.  Se spune că niciodată nu a fost considerat de colegii săi rectori drept foarte frecventabil. Iar bătălia aceasta el crede că s-a brodit de minune şi cu dorinţele stăpânilor săi politici. E firesc ca războiul lui Popa cu Universităţile mari din ţară să se termine prost pentru rectorul suspendat al USV. Nu va putea să-l continue, urmând a fi aruncat din funcţie, pentru ca PSD să nu deconteze scandalul stârnit de Popa. Il va deconta însă Universitatea suceveană.

Deja încep să apară întrebări despre cum funcţionează USV şi cum s-a putut ca un personaj ca Valentin Popa să fie rector două mandate. Problemele din Universitatea suceveană condusă de Popa şi de predecesorul şi protectorul său, Adrian Graur, sunt probabil la fel de multe ca în majoritatea universităţilor din provincie. N-or fi taman la Suceava nepotismul universitar mai des întâlnit, şpaga “academică” mai mare sau inutilitatea specializărilor mai evi­dentă ca în alte părţi. Problema e că aventura lui Popa la Bucureşti în loc să ne ajute să mai scăpăm cât de cât de bubele astea nu va face nimic altceva decât să le scoată în evidenţă mai tare, ca fiind specifice Universităţii sucevene, păstorită ani de zile de un rector care a ajuns ditamai ministrul Educaţiei Naţionale. (Tudor A.)

 Ce spun rectorii universităţilor îîn scandalul locurilor repartizate la facultăţi

Cele mai importante universităţi din ţară reacţionează în urma repartizării de către Ministerul Educaţiei a locurilor la facultăţi, programe de master sau la doctorate.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara (UVT), Marilen Gabriel Pirtea, şi-a arătat, printr-un comunicat de presă, nemulţumirea faţă de această decizie, precizând că „locurile bugetate în învăţământul superior trebuie să urmeze nevoile studenţilor, nu ale clientelei politice”. „Am luat la cunoştinţă, cu neplăcută surprindere, că numărul de locuri bugetate alocate Universităţii de Vest din Timişoara este mai mic decât cel din anul universitar anterior (cu 10 locuri la ciclul de licenţă, cu 32de  locuri la ciclul de master şi cu 3 locuri la ciclul de doctorat). (…) Prima întrebare pe care ne-o punem este aceea dacă nu era util ca acest lucru să se întâmple după preconizatul proces de clasificare a universităţilor din România, proces asumat de MEN inclusiv printr-un proiect realizat împreună cu Banca Mondială. (…) Sunt universităţi care au primit locuri în plus pentru şcoli doctorale unde gradul de abandon este de peste 75%. În lipsa unei analize exacte, nu e vorba de o irosire substanţială de resurse? La UVT abandonul la studiile de doctorat este de 32%”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de rectorul Universităţii de Vest din Timişoara.

De asemenea, conducerea Universităţii “Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca se declară revoltată de repartizarea locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019 şi solicită ministrului Educaţiei Naţionale revizuirea acesteia. S-au redus 29 de locuri la licenţă, 200 la masterat şi 48 la doctorat.

”UBB protestează faţă de repartizarea locurilor bugetate pentru Admiterea 2018. Conducerea UBB se declară revoltată de repartizarea locurilor pentru anul universitar 2018-2019 şi solicită ministrului Educaţiei Naţionale revizuirea acesteia, precum şi transparentizarea criteriilor de repartizare a locurilor pentru admitere. Solicitarea vine în contextul scăderii numărului de locuri bugetate repartizate de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru admiterea din acest an, în ciuda rezultatelor foarte bune obţinute de UBB pe plan intern şi internaţional”, se arată într-un comunicat transmis miercuri.

Pe de altă parte, Universitatea Politehnica din Bucureşti a primit în plus, pentru anul universitar 2018-2019, aproximativ 50 de locuri la studiile de licenţă, 300 la master şi în jur de 40 de locuri la doctorat, rectorul instituţiei de învăţămând precizând că domeniile prioritare formulate de Ministerul Educaţiei sunt necesare economiei din România. „Universitatea şi eu nu ne putem dezice de ceea ce susţinem de ani de zile, şi anume alocarea locurilor pe domenii prioritare.  Sunt trei componente avute în vedere în acest moment: domeniile prioritare, numărul de locuri aprobate pentru tinerii care vin de la licee din mediul rural, ceea ce este extrem de benefic pentru că le dăm o şansă acelor tineri şi al treilea element de care UBP nu beneficiază, dar nu asta este important, un număr special de locuri aprobate pentru acele domenii care pregătesc cadrele didactice pentru învăţământul preuniversitar”, a explicat, pentru agenţia de presă Mediafax, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, Mihnea Costoiu.

Miercuri, rectorul Universităţii din Bucureşti şi-a arătat nemulţumirea faţă de scăderea locurilor pentru admiterea la facultate.

„Cu ură şi cu răzbunare, dl. Ministru Popa, alături de colegii săi de partid, dl. Dragnea şi d-na Dăncilă, au tăiat drastic din locurile la admitere ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi românesti, universităţile din Consorţiul Universitaria, şi le-au împărţit cu generozitatea boierilor medievali noilor cetăţi de scaun ale învăţământului universitar românesc. Este lipsită de orice justificare raţională scăderea arbitrară a numărului de locuri repartizate Universităţii din Bucureşti pentru anul universitar 2018 – 2019, pe toate cele trei cicluri de studii”, se arată într-o scrisoare deschisă transmisă de rectorul Mircea Dumitru.

În replică, Ministerul Educaţiei susţine că la Universitatea din Bucureşti poate fi admis oricine, cu scopul ca instituţia să încaseze finanţarea. „În anul universitar 2017 – 2018, Universitatea din Bucureşti are un portofoliu de 190 de programe de studii universitare de master, din care însă 44 de programe au un număr de studenţi bugetaţi cuprins în intervalul 20 – 25 studenţi bugetaţi/an de studiu, 144 programe de studii au un număr de studenţi mai mic de 20 studenţi bugetaţi/an de studiu şi 86 de programe cu mai puţin de 10 studenţi bugetaţi/an de studiu, în condiţiile în care sustenabilitatea financiară impune un minim de 25 de studenţi/an de studiu”, se arată într-un comunicat de presă transmis, miercuri seară, de Ministerul Educaţiei.

„Într-adevăr, avem cu 20 de locuri mai puţine la licenţă şi cu vreo nouă la doctorat. Nu este o diferenţă fantastică, ideea este că era bine să nu fie în condiţiile în care există cerere pe piaţă, există forţă de muncă. Am vorbit cu domnul ministru (al Educaţiei Naţionale – n.r.) şi mi-a spus că se merge pe acele domenii prioritare. Noi avem, la ASE, două domenii prioritare: IT-ul, adică, Cibernetica şi Economia Agroalimentară şi a Mediului. (…) Ministerul are o metodologie de repartizare a locurilor şi se merge pe aceste domenii prioritare. Trebuie să vedem ce este cu aceste domenii, care sunt prevăzute într-o strategie de dezvoltare pentru 2014-2020, dar şi care sunt prioritare Europei”, a declarat, pentru agenţia de presă Mediafax, rectorul Academiei de Studii Economice, Nicolae Istudor. Rectorul a menţionat că este posibil să existe o neînţelegere în ceea ce priveşte numărul locurilor pentru doctorat, acolo unde criteriul a fost gradul de reuşită.

De asemenea, Istudor susţine că este primul an când Ministerul Educaţiei merge pe o astfel de metodologie, care poate fi un succes, dar există şi posibilitatea unui eşec, în cazul în care locurile alocate domeniilor prioritare nu vor fi ocupate. (Mediafax)

 “Demisia ministrului Educaţiei Naţionale – Valentin Popa!”

Intr-un amplu material publicat pe www.adevarul.ro, Marius Diaconescu, conferenţiar universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, doctor în istorie, colaborator al revistei «Historia», cere demisia ministrului Educaţiei, Valentin Popa. Plecând de la comunicatul în care Ministerul atacă dur Universitatea Bucureşti, Marius Diaconescu analizează, printre altele, şi situaţia repartizării locurilor la Universitatea Suceava. Redăm în continuare fragmente din articolul intitulat  “Demisia ministrului Educaţiei Naţionale – Valentin Popa!”, semnat de istoricul Marius Diaconescu:

«După ce ai împărţit din pix locurile la studii universitare între universităţi, cât tupeu îţi trebuie ca ministru al Educaţiei în România să pui în discuţie calificativul „grad de încredere ridicat“ acordat de evaluatorii de la ARACIS Universităţii din Bucureşti?

Domnule rector-ministru al Educaţiei, oricâţi bani aţi pompa în făbricuţa de la Suceava, niciodată Universitatea „Stefan cel Mare„ nu va atinge prestigiul academic al Universităţii din Bucureşti! (…)

Ministrul Valentin Popa a lansat un atac direct la adresa Universităţii din Bucureşti după principiul ridicat la rang de politică de stat de către psd: „Pentru că pot!„. Desigur, dle Valentin Popa, încă mai poţi! Se leagă dl ministru, prin interpuşii de la minister, anonimi, pentru că este mare curajul unui demnitar român, de faptul că nu au absolvit doctoratul toţi doctoranzii înscrişi la Universitatea din Bucureşti!

Dle Valentin Popa, să vă explic mai pe înţelesul Dvs.: admiterea se face pe baza unui concurs, dar acesta nu garantează că doctorandul admis la studii de doctorat va reuşi să obţină titlul de doctor, pentru că Universitatea din Bucureşti NU este o fabrică de doctori! Doctorandul urmează un stagiu de pregătire, face cercetare, dar dacă nu atinge o anumită calitate, la care noi, Universitatea din Bucureşti, ţinem, pentru că este oglinda calităţii noastre academice, nu obţine doctoratul! Pricepeţi, domnule ministru?

Profilul Universităţii din Bucureşti este în mare parte umanist, unde trebuie să gândeşti mai departe de nişte socoteli şi desene tehnice, adică în ştiinţele acestea un doctorat se obţine mult mai greu decât în inginerie, domnule inginer doctor! Apoi mai comentează încă ministrul Valentin Popa sub masca anonimatului unui comunicat al ministerului pe care încă îl conduce că Universitatea din Bucureşti a obţinut 23% din finanţare prin studiile de doctorat, în timp ce media naţională este de doar 12-13%. Dle inginer doctor încă ministru, de ce nu acceptaţi o evaluare corectă a şcolilor doctorale? Hai să vedem dacă mai rezistă ciupercăriile universitare la o evaluare făcută cinstit.

Doctoratul nu este învăţământ de masă, dle Valentin Popa! Nu este normal ca să fie acelaşi număr de locuri de doctorat la Universitatea din Bucureşti şi la Universitatea din Suceava, de exemplu. De ce? Apelaţi la statisticieni, şi ei pot să vă demonstreze diferenţa de calitate, diferenţa de ofertă educaţională şi multe altele. Dar hai să îi facem o vizită dlui inginer doctor Valentin Popa acasă, la Universitatea „Stefan cel Mare„ din Suceava, pe care o păstoreşte, ca rector, de câţiva ani.

Am făcut o analiză doar la Facultatea de Istorie şi Geografie, ca să nu mă bag pe specializări care nu sunt în aria mea de competenţă, fiind profesor de istorie. Datele le-am centralizat de pe pagina de internet a Universităţii din Suceava. Numele facultăţii, Istorie şi Geografie, presupune că aici cei mai mulţi studenţi învaţă la aceste specializări. Nici gând! În anul 2017 au fost disponibile în total 395 de locuri la admiterea în anul I, nivel licenţă, împărţite între mai multe specializări. După cele două sesiuni de admitere din Iulie şi Septembrie 2017, au fost ocupate doar 192 de locuri, adică 48,60%, deci nici jumătate.

Domnule încă ministru, rector al Universităţii din Suceava, de ce aţi mărit numărul de locuri la studii de licenţă la universitatea suceveană, în condiţiile în care anul trecut nu aţi fost în stare să le ocupaţi nici măcar pe jumătate? Din cei 192 studenţi, 31 sunt din Republica Moldova şi Ucraina, o pondere foarte mare, care contribuie substanţial la susţinerea financiară a universităţii din Suceava. Mai ales la specializarea Relaţii internaţionale şi studii europene, unde, din totalul de 41 de studenţi, 20 sunt din Moldova şi Ucraina! La Geografie au fost înmatriculaţi doar 22 studenţi, deşi erau 51 de locuri. La Geografia turismului au fost ocupate doar 37 locuri din 81 disponibile. Nu este asta un abuz al rectorului în funcţie în 2017, acum ministru, să aprobe cifre de şcolarizare uriaşe, fără acoperire? Câte locuri sunt disponibile anul acesta la Geografie, dle ministru? Sau poate le suplimentaţi cu locurile tăiate la Universitatea din Bucureşti. Dar această Facultate de Istorie şi Geografie mai are şi alte „ciudăţenii„.

Singura specializare în care s-au ocupat locurile alocate este cea de Asistenţă socială, 46 de studenţi. Deci mai mult de un sfert dintre studenţi nu învaţă istorie şi geografie, ci asistenţă socială. Oare cum sunt făcute normele profesorilor? Pentru a completa norma profesorii specialişti în istorie sau geografie se pricep şi la asistenţă socială? Poate ştie fostul rector, actual încă ministru. Dle Valentin Popa, vreţi să spuneţi că cifrele de şcolarizare aprobate pentru Universitatea „Stefan cel Mare„ din Suceava sunt în concordanţă cu cerinţele pieţii? Că aţi făcut o analiză serioasă asupra eficienţei tuturor specializărilor şi facultăţilor din această universitate? Dle Valentin Popa, încă ministru al Educaţiei, înainte de a vedea firul de praf din ochii Universităţii din Bucureşti, ar trebui să vedeţi grinda din ochii Universităţii „Stefan cel Mare„ din Suceava, unde aţi fost rector.

Spune onor Ministerul Educaţiei că această împărţire a locurilor la studiile universitare între universităţi nu este o răfuială politică. Ne luaţi de proşti? Se plătesc nişte poliţe. Una este disocierea conducerii Universităţii din Bucureşti de acel surogat de petiţie a rectorilor pentru sprijinirea lui Valentin Popa pentru demnitatea de ministru al Educaţiei. Era o făcătură a rectorilor universităţilor care se tem de o reformă reală a sistemului public de învăţământ. S-a format o încrengătură de interese financiare şi politice între rectorii care, adunaţi în acea fantomă de Consiliu Naţional al Rectorilor, vor să controleze orice decizie despre învăţământul universitar. În plus, se mai plătesc nişte poliţe pentru reformele iniţiate în scurta perioadă când prof. Mircea Dumitru a fost ministru al Educaţiei. A încercat, printre altele, să mute nişte elefanţi pietrificaţi pe scaunele lor din minister de mulţi ani, dar total ineficienţi. A venit ora revanşei pentru ei. (…)»

reportersite