Proiectul european de restaurare a Mănăstirii Probota a fost finalizat (FOTO)

Ctitoria lui Petru Rareș situată pe raza orașului Dolhasca – biserica fiind unul din cele opt lăcașuri de cult din județul Suceava inclus pe lista monumentelor UNESCO – a beneficiat de un amplu proiect european de restaurare în valoare de peste 22 de milioane de lei, accesat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020. „Proiectul s-a derulat cu binecuvântarea vrednicului de pomenire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen, iar finalizarea s-a făcut cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuților”, se precizează într-un comunicat al Arhiepiscopiei

Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a anunțat pe pagina sa de internet că au fost recepționate, în cursul zilei de joi, 24 septembrie, lucrările de restaurare a Mănăstirii Probota din Dolhasca. Investiția a fost executată cu finanțare europeană iar contractul de finanțare în valoare de 22,6 milioane de lei a fost semnat în octombrie 2017, dar lucrările au început, efectiv, pe 17 iulie 2018. „Proiectul s-a derulat cu binecuvântarea și sub supravegherea și îndrumarea vrednicului de pomenire, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Pimen, iar finalizarea și ultimele detalii, în vederea recepției acestor lucrări, s-au făcut cu binecuvântarea și cu sprijinul Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuților”, se precizează de la bun început în comunicatul Arhiepiscopiei.

Inițiativa acestui proiect, precum și toate demersurile pentru realizarea lui îi aparțin maicii starețe, stavrofora Marina Țurcanu, reprezentant legal al mănăstirii Probota și manager de proiect. Lucrările au demarat în 2018, fiind adjudecate de o asociere de firme sucevene din care fac parte societățile Restaco și General Construct.

La eveniment au luat parte: arhid. Vasile Demciuc, Consilier Patrimoniu la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, Gheorghe Flutur, presedintele Consiliului Judetean Suceava, prof. dr.  arhitect Virgil Polizu (București), Doina Iacoban, Director General la Regional Consulting, Mihai Bradu, Administrator al societății S.C. Restaco S.R.L.,  Viorel Nuțu, Director la S.C. General Construct S.R.L, precum și primarul orașului Dolhasca,  Decebal Dumitru Isachi.

Conform Arhiepiscopiei, necesitatea implementării proiectului a fost mai mult decât justificată, având în vedere unicitatea artistică și arhitecturală a monumentului, precum și faptul că Mănăstirea Probota este reprezentativă pentru epoca istorică în care a fost construită şi pictată. Potrivit sursei citate, „obiectivul general al proiectului a vizat punerea în valoare a patrimoniului cultural din satul Probota, astfel încât ansamblul monahal să devină un leagăn pentru toți iubitorii de istorie, artă, cultură și spiritualitate”.

Precizăm că Mănăstirea Probota este situată pe raza orașului Dolhasca, în localitatea aparținătoare care poartă numele lăcașului de cult ctitorit de domnitorul Petru Rareș în anul 1530 (conform pisaniei, dar există și alte variante) în apropiere de locul unde sunt indicii că ar fi existat un mai vechi lăcaș de cult din lemn de stejar, probabil din partea a doua a secolului al XIV-lea, atestarea fiind făcută în perioada domniei lui Petru Mușat. Domnitorul Alexandru cel Bun va construi o biserică de piatră, pare-se în apropiere de acel lăcaș de cult din lemn de stejar a cărui identificare precisă a locației nu s-a făcut deocamdată.

Numai că în pofida faptului că și Ștefan cel Mare a intervenit pentru reconstrucția bisericii de piatră edificată de Alexandru cel Bun – biserică în care Ștefan cel Mare a îngropat-o pe mama sa, Oltea Doamna, decedată în 1465 – lăcașul de cult este avariat de un cataclism. Biserica având hramul Sfântul Nicolae din cadrul Mănăstirii Probota a îndeplinit, până la 1677, rolul de necropolă domnească a Moldovei – cel mai probabil la îndemnul mitropolitului Grigorie Roșca, vărul domnitorului Petru Rareș și primul egumen al mănăstirii Probota – aici aflându-se mormintele domnitorilor Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546) și Ștefan Rareș (1551-1552), al Doamnei Elena Rareș și alți dregătorii sau ierarhi. Rolul de necropolă domnească a încetat în anul 1677 când mitropolitul Dosoftei a închinat Mănăstirea Probota și moșiile ei Bisericii Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Aici s-au instalat călugări greci care nu s-au îngrijit cum trebuie de conservarea ansamblului mănăstiresc și chiar dacă s-au efectuat unele lucrări în 1785, 1835 și în jurul anului 1844, cel puțin acestea din urmă au dăunat monumentului, îndeosebi picturilor murale interioare din altar, naos și din încăperea mormintelor au fost acoperite cu zugrăveli de calitate îndoielnică iar ferestrele gotice din pridvor și pronaos au fost zidite – în întregime sau doar în parte. Lucrările de refacere au fost executate abia în perioada interbelică, în 1952 fiind săpături arheologice ample iar în 1986 având loc câteva lucrări de consolidare a bisericii, reluate în 1992 la turlă și picturile murale.

Pe de altă parte, biserica mănăstirii care poartă hramul Sfântul Nicolae este unul din cele opt lăcașuri de cult din județul Suceava inclus pe lista monumentelor UNESCO (încă din 1993) datorită picturii exterioare rămasă încă așa cum a fost ea realizată până în 1532 și tot în 1993 ÎPS Pimen Suceveanul a decis reînființarea Mănăstirii, cu o obște de maici. Un amplu proces de cercetare, restaurare și valorificare a fost derulat, cu circa două decenii în urmă, printr-un program cu fonduri administrate de UNESCO în urma căruia învelișul pictural exterior și interior din biserică a fost restaurat (frescele fiind consolidate, stabilizate și integrate structural, fiind scoasă la lumină fresca interioară originală de la 1532) de o echipă de specialiști din țară și din străinătate (mai multe state europene și din Columbia), coordonată de directorul de proiect Ignazio Valente, la care s-a adăugat și o echipă de experți japonezi de arhitectură.

În ceea ce privește valoarea totală a proiectului european derulat din 2017 încoace, aceasta este de 22.665.387,06 lei, din care 22.207.414,51 lei asistență financiară nerambursabilă. În cadrul proiectului european s-au efectuat următoarele lucrări: schimbarea învelitorii din șiță a acoperișului, înlocuirea căpriorilor, a grinzilor și a altor elemente de șarpantă deteriorate, refacerea instalațiilor electrice, instalarea senzorilor de detecție fum și antiefracție, precum şi realizarea instalației de încălzire prin pardoseală, în biserică; consolidarea fundațiilor și restaurarea beciurilor Caselor Domnești „Petru Rareș” și „Vasile Lupu”, cu asigurarea factorilor de microclimat în vederea amenajării, în aceste spații, a unui muzeu; restaurarea zidurilor de incintă, a clopotniței, a turnurilor si a întregii cetăți medievale redescoperite cu ocazia cercetărilor arheologice efectuate anterior acestui proiect; refacerea trotuarelor, aleilor pietonale şi rigolelor și sistematizarea întregii curți interioare a ansamblului. (Dan PRICOPE)