Programul “Utilităţi şi mediu”, repus în discuţia consilierilor judeţeni la un deceniu şi jumătate de la iniţiere

Consilierii liberali cer o şedinţă extraordinară, pentru a se analiza situaţia, după ce municipiul Câmpulung a ajuns să fie executat silit. Preşedintele CJ, Ioan Cătălin Nechifor, cere răgaz pentru analiza situaţiei, fiindcă nu numai Câmpulungul are probleme şi sunt şanse de a se debloca bani pentru plata ratelor la Deutsche Bank din fondul de rezervă al guvernului

Consilierii liberali din cadrul Consiliului Judeţean Suceava au cerut ieri prin vocea lui Vasile Ilie organizarea unei şedinţe extraordinare în perioada 2-4 aprilie, pentru a se face o analiză a consecinţelor pe care le-a avut asupra celor peste 60 de localităţi sucevene incluse în program, proiectul denumit “Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene”, care părea a fi mândria sucevei acum un deceniu şi mai bine. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor a declarat că s-a luat act de solicitare doar că aceasta trebuie depusă conform procedurilor.
In conferinţa de presă care a urmat, preşedintele CJ Cătălin Nechifor a explicat că există posibilitatea pentru localităţile coparticipante la proiectul mai sus amintit să se finanţeze datoriile acumulate din nepunerea în aplicare a programului din fondul de risc al guvernului, care să acopere inclusiv executări silite “nu neapărat ale Câmpulungului”, s-a exprimat preşedintele Consiliului Judeţean care a spus că există multe alte localităţi care au fost angrenate în acest proiect şi care sunt în situaţii asemănătoare. Unele chiar nu au beneficiat de nicio facilitate dar sunt incluse în proiect şi obligate să plătească rate la împrumutul luat în 2002 de la Deutsche Bank Londra. Dar sunt, este drept, puţine unităţi administrativ teritoriale care au fructificat acest proiect – municipiul Suceava, municipiul Rădăuţi şi chiar municipiul Câmpulung Moldovenesc, care au beneficiat de investiţii concrete. Dacă la Rădăuţi centrala termică pe gaz furnizează apă caldă şi căldură cu profit pentru locuitorii urbei şi pentru furnizori, la Câmpulung nu s-a realizat acest lucru. Dacă proiectul ar fi fost dus la bun sfârşit, şi Vatra Dornei ar fi fost o ţintă bună şi profitabilă pentru dezvoltarea acestuia. Din păcate, firma Transgaz care a preluat construcţia magistralei de gaz metan către Vatra Dornei a reuşit anul trecut să realizeze doar câţiva kilometri din cei 20 de la Pojorâta la Vatra Dornei. Nu că nu ar fi existat bani ci doar că legislaţia românească în domeniul silvic nu permite ca prin zonele deţinute de Romsilva să treacă conducte de gaz. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Ioan Cătălin Nechifor trăieşte cu speranţa că noul cod silvic, mai permisiv, va putea să asigure trecerea peste munţi a conductei de gaze naturale preconizată în proiectul de utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava încă de acum 20 de ani.
Trebuie precizat că toate aceste discuţii sunt o consecinţă directă a deciziei luate zilele trecute de ANAF de a executa silit primăria Câmpulung Moldovenesc pentru un debit de 2,3 milioane de lei reprezentând datorii neplătite în contul creditului angajat prin proiectul “Suceava – utilităţi şi mediu la standarde europene”, promovat la începutul anilor 2000 de Consiliul Judeţean Suceava şi garantat de Guvernul României. (Neculai ROSCA)