Wednesday , February 1 2023

Președintele Iohannis: “Puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres”

Președintele Klaus Iohannis s-a înlnit ieri cu reprezentanții administrațiilor locale din  județul  Suceava. “Avem nevoie de politici coerente și responsabile care să treacă dincolo de culoarea politică”, le-a spus președintele aleșilor locali suceveni . Clusterul bioeconomic Suceava-Botoșani – exemplu de bună guvernare . Problemele municipiului Suceava, prezentate de primarul Ion Lungu, președintelui Iohannis. Președintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur a cerut “pârghii la nivelul consiliilor județene pentru coordonarea strategiilor zonale și regionale”. Klaus Iohannis: “Administrația din România funcționează în principiu după arhitectura din 1968”, care consideră că “o descentralizare va fi posibilă doar printr-un parteneriat între centru și administrațiile publice locale, altfel va fi un eșec. Președintele României: “Fără o autostradă în Moldova despre ce infrastructură se vorbește?”

 i00

Președintele Klaus Iohannis a fost ieri prezent la Suceava, unde a participat la o dezbatere pe tema “Modernizare. Dezvoltare. Descentralizare. Administrația locală vorbește- președintele ascultă”.

Klaus Iohannis a ajuns ieri la Suceava, pe aeroportul Salcea, unde a participat mai întâi la o întâlnire a Clusterului Inovativ Bioeconomic Suceava-Botoșani, după care s-a îndreptat către sediul teatrului “Matei Vișniec”, unde s-a întâlnit cu aleșii locali și județeni din județul Suceava, cu care a dezbătut cinci teme principale: relația dintre autoritățile centrale și cele locale; problema descentralizării; proiectele finanțate din bani publici și din fonduri europene; infrastructura, investițiile străine și forța de muncă și agricultura și agroturismul, în jurul cărora primarii, viceprimarii și consilierii locali prezenți în sală au putut ridica problemele identificate în localitățile pe care le conduc.

Klaus Iohannis și-a început discursul prin a-și exprima bucuria de a se afla din nou în Bucovina și de a avea ocazia să discute cu aleșii locali pe teme care le afectează exercitarea funcțiilor pe care le dețin. Președintele i-a îndemnat pe reprezentanții administrațiilor publice locale să aibă curajul să puncteze principalele impresii, solicitări, care să ajute la îmbunătățirea administrației la nivelul întregii țări.

“Administrația publică locală trebuie reformată. De aceea, îmi doresc ca, împreună, să identificăm răspunsuri la o întrebare foarte concretă: Cum facem acest lucru. Sper ca la finalul întâlnirii noastre să găsim câteva răspunsuri despre ce avem de făcut și să creionăm cel puțin câteva idei asupra planurilor de viitor. Prezența mea aici are un obiectiv foarte concret: vreau să vă ascult, vreau să știu care sunt greutățile cu care vă confruntați, ce vă nemulțumește, cum vedeți descentralizarea, cum vedeți dezvoltarea, cum vedeți pe scurt, modernizarea administrației pe care o reprezentați. In ultimii ani s-a încercat identificarea unor soluții, care de cele mai multe ori fie au fost abandonate, fie aplicate parțial. S-a vorbit mult despre regionalizare, despre descentralizare, despre deconcentrarea instituțiilor publice. Rezultatele eforturilor de transformare a administrației publice locale s-au materializat în numeroase propuneri de legi, modificări peste modificări, decizii luate azi și anulate mâine, planuri și strategii care au încăput cu greu în sertarele instituțiilor de la București, iar astăzi sunt tot acolo, probabil neatinse. Cu o astfel de abordare, așa cum era de așteptat, nu am obținut mare lucru.   Insă, o spun apăsat: fără descentralizare nu va exista dezvoltare. De aceea, sper că nu vom asista iarăși la un nou început, fără nicio finalitate și mai ales sper că nu vor fi făcute aceleași greșeli, pentru că politica celui mai puternic, pur și simplu nu mai merge”, a arătat ieri președintele Klaus Iohannis.

Președintele a mai arătat în cadrul discursului susținut în deschiderea evenimentului că prin descentralizare pot fi soluționate mult mai ușor decalajele apărute între diversele zone ale țării, întrucât, nimeni altcineva decât autoritățile locale nu poate ști mai bine care sunt adevăratele probleme ale comunităților pe care le conduc, motiv pentru care transferul unei părți din servcii, competențe și nu numai către nielul local al administrației poate reprezenta soluția la aceste decalaje.i07

“Dumneavoastră știți cel mai bine că nu toate nevoile județului pot fi gestionate bine de la centru. La centru nu se văd întotdeauna problemele de aici și nici impactul nu se simte la fel. Regionalizarea și descentralizarea reprezintă un amplu proces de transfer structural de servicii publice, competențe, fonduri publice din subordinea autorităților centrale către cele locale. Obiectivul principal este reducerea decalajelor de dezvoltare și un efect de antrenare a întregii economii. Din  păcate, tocmai pentru că nu am făcut aceste lucruri la timp, în ciuda creșterii bugetelor și a investițiilor locale, acestea nu au reușit, în cele mai multe cazuri, să dea naștere unor oportunități economice reale, permanente cu efect de antrenare asupra întregii economii în plan regional. Doresc să atrag atenția că, reforma administrativă, nu trebuie să fie o sarcină a fiecărui guvern nou format, de a reorganiza ceva cu orice preț, trebuie, nu trebuie. Dimpotrivă, guvernele succesoare sunt obligate să continue reforma începută de predecesorii lor, sub aspectul modernizării administrației publice. Dar acest proiect național extrem de important nu poate fi realizat decât prin implicarea activă a fiecăruia dintre dumneavoastră. Nu un partid, nu un om, nu o guvernare, cum încearcă unii să ne covingă, ci întreaga administrație trebuie implicată în tot acest efort colectiv. Cu cât aceste lucruri se fac în grupuri mai restrânse, cu atât erorile și nereușitele vor fi mai pronunțate și mai grave pentru comunitățile locale”, a mai arătat ieri președintele țării.

 “Avem nevoie de politici coerente și responsabile care să treacă dincolo de culoarea politică”

Klaus Iohannis i-a îndemnat pe aleșii locali să ia atitudine și să se implice activ în cadrul dezbaterii, să indice problemele cu care s-au confruntat și să propună soluții pentru a rezolva astfel de probleme. Președintele a arătat că lucrurile nu se vor schimba atâta timp cât clasa politică nu se va schimba, cât conducerile diverselor instituții economice ale statului vor continua să împartă resurse în funcție de culoarea politică și a adus în discuție Programul Național de Dezvoltare Locală, prin care au fost realizate numeroase investiții, însă care a împărțit țara în două categorii: primari fericiți și primari nefericiți, beneficiari ai programului sau eliminați de pe lista programului, de multe ori din criterii politice. Astfel Klaus Iohannis a subliniat ieri că România are nevoie de guvernanți care, mai mult decât să pună piedici celor cu care nu împart culoarea politică, să colaboreze pentru dezvoltarea țării. Președintele a adus, de asemenea, în discuție și grava lipsă de infrastructură de transport prezentă la nivelul Moldovei, care pune piedici dezvoltării economice a județului, regiunea de Nord-Est reușind să absoarbă numai aproximativ 6% din totalul investițiilor străine directe realizate în România.i03

“Este timpul să conștientizăm faptul că avem nevoie de politici coerente și responsabile care să treacă dincolo de culoarea politică, că s-a înțeles faptul că toate măsurile adoptate se răsfrâng, înainte de toate, asupra milioanelor de români. In această discuție asupra resurselor, nu pot evita o temă care vă interesează, probabil, pe cei mai mulți dintre dumneavoastră: infrastructura de transport. Stiu multe lucruri despre această gravă problemă a regiunii de nord est și, în particular de la nivelul județului Suceava. După cum știți și dumneavoastră, Moldova se definește în prezent, prin zero kilometri de autostradă. Fapt ce ține departe, în continuare o serie de oportunități economice și investiții străine. Este o realitate tristă că, regiunea de Nord-Est absoarbe doar circa 6% din totalul investițiilor străine directe realizate în România. La fel ca multe dintre județele țării, slaba infrastructură rutieră și-a arătat efectele negative, care se resimt în toate sectoarele economice, inclusiv în cazul exporturilor. De exemplu, exporturile regiunii de nord-est s-au situat în  mod sistematic, sub 5% din totalul exporturilor României”, a explicat ieri președintele Iohannis, acesta precizând că, deși județul Suceava are un important potențial de dezvoltare, acest lucru este greu de realizat în lipsa unei infrastructuri bine pusă la punct.

Totuși, Klaus Iohannis a explicat că lucrurile merg pe drumul cel bun în județul Suceava și că dacă lucrurile vor continua în acest fel, județul are șanse reale să se dezvolte.

Clusterul bioeconomic Suceava-Botoșani – exemplu de bună guvernare

Un exemplu de bună guvernare adus în discuție de președinte a fost cel al Clusterului bioeconomic Suceava-Botoșani, cu a cărui reprezentanți a discutat înainte de a participa la dezbaterea de la Teatrul “Matei Vișniec”.

“Inainte să ajung la acest eveniment, am avut o întâlnire cu reprezentanții clusterului regional inovativ de bioeconomie Suceava-Botoșani, într-o sală frumoasă din aeroportul recent modernizat. Vă încurajez să continuați pe acest drum, care va fi, sunt convins un proiect amplu, modern și durabil. De aici vor veni curând investitori dornici să dezvolte afaceri în regiune, vor apărea oportunități pentru agro-industrie și turism. Cu viziune și inițiativă și folosind tehnologii performante puteți face lucruri uimitoare. In ultimele decenii, deși s-au făcut eforturi, agricultura și satul românesc au făcut pași timizi spre modernizare.Renașterea satului, mai ales la dumneavoastră, în Bucovina, se poate împlini prin mici ferme familiale, prin consolidarea micilor afaceri din turism, care să exploateze uriașul potențial din zonă, pe care îl aveți. Nu doar aici, la Suceava, dar și în alte zone, avem o șansă importantă ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Uniunea Europeană. In acest circuit trebuie implicați toți cei din zonă: crescători și cultivatori, procesatori, organizații profesionale din sfera agro-alimentară, universitatea. Sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară. Folosiți-vă de toate instrumentele pe care le aveți la dispoziție pentru a schimba și moderniza regiune. Nu aveți întotdeauna la dispoziție toate resursele, dar aveți, în schimb cel ami important atu, inventivitatea și inteligența românească . Sunt convins că prin tact, comunicare eficientă și sprijin reciproc puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres”, a concluzionat ieri președintele României, după care le-a dat cuvântul aleșilor locali și județeni prezenți în sală.

“Bucovina, oază de tradiție și progres”

 Președintele Consiliului Județean Suceava Gheorghe Flutur, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, primari din mai multe localități ale județului, comune, orașe și municipii, au prezentat președintelui României Klaus Iohannis, problemele principale cu care se confruntă administrațiile publice locale  pe care le coordonează, căutând să se concentreze pe cele cinci teme propuse de  președintele țării. Intâlnirea nu s-a rezumat doar la 300 de invitați numărați anterior, locurile din sala Teatrului Matei Vișniec nefiind suficiente pentru cei care au dorit să participe la întâlnirea cu Klaus Iohannis astfel încât, parte dintre cei care au fost trecuți pe lista invitaților pe ultima sută de metri au trebuit să se mulțumească și cu un loc în picioare.

 Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a reținut din cuvântul președintelui României o vorbă memorabilă – “Bucovina, oază de tradiție și progres”, pentru care a fost recunoscător. Arătând că în sala Teatrului Matei Vișniec sunt prezenți primari din județul Suceava, aparținând formațiunilor politice aflate acum la putere sau în opoziție,   Flutur a făcut mai întâi o prezentare statistică, a județului Suceava, al doilea județ ca mărime, al șaselea ca populație. “Avem potențial, avem oameni harnici, dar 61% este PIB-ul pe cap de locuitor în Suceava, față de media națională”, a spus președintele CJ. Flutur a prezentat și câteva povești de succes din județul Suceava, realizate în ultimii ani, în mandatele sale dar și a celorlalți președinți de consiliu județean Suceava, “care au meritele lor”,  precum relațiile cu regiunile Schwaben și Cernăuți, cu care sunt colaborări în domeniul Protecției Copilului, Sănătății, mediul de afaceri,  modernizarea Spitalului Județean, programul Produs în Bucovina, Aeroportul “Stefan cel Mare”, turismul cultural și religios care a dus la creșterea cu peste 70% a numărului de turiști, împădurirea terenurilor degradate, program acum blocat, etc.

 Gheorghe Flutur a arătat mai departe, la capitolul propuneri, reluând o afirmație mai veche – “nu doresc să împart bani, luați-mi pixul de împărțit bani”, că trebuie să existe formule clare și nu subiectivismul împărțirii banilor. “Să avem pârghii la nivelul consiliilor județene pentru coordonarea strategiilor zonale și regionale”. El a dat și un exemplu – Suceava are 560 de proiecte pe noul PNDL – Programul Național de Dezvoltare Locală. Mai sunt și 224 de școli pentru modernizarea cărora s-au depus proiecte și pentru care se așteaptă “sentința de la București”. “Poate că ar trebui întrebate și județele ce priorități au. La apă și canal județul Suceava are 32% din populație conectată la rețeaua de apă dar la canalizare  numai 22%. Nu ne-a întrebat nimeni despre master-planul județului, să ni se ceară un aviz. Este nevoie de o corelare”, apreciază Gheorghe Flutur pentru că altcumva “pățim ca aceia care au început tunelul din două părți a muntelui, nu s-au înțeles și au ieșit două tuneluri, nu că ar fi rău să fie două tuneluri în loc de unul dar trebuie să ne corelăm și pe partea de strategie să fim consultați”. i06

Problemele municipiului Suceava, prezentate de primarul Ion Lungu, președintelui Iohannis

 Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a urmat la cuvânt și după un cuvânt de bun venit, în sala Teatrului Matei Vișniec, unde s-a desfășurat întâlnirea, a reamintit faptul că la o întâlnire cu reprezentanții administrațiilor publice locale desfășurate la Sibiu, în anul 2009, când Klaus Iohannis  în calitate de primar, era gazdă, a înțeles că și cultura este un motor de dezvoltare economică, arătând că an de an la Suceava s-au alocat cât mai mulți bani pentru acest domeniu. El a arătat însă că multe proiecte nu s-au putut realiza în Suceava din cauza lipsei de descentralizare. Ion Lungu a dat și un exemplu – “Am pierdut o parte din finanțare pentru restaurarea Cetății de Scaun.  Din 27 de milioane de euro alocați, 13 milioane de euro le-am pierdut pentru că parcul dendrologic nu este la municipiu, este la Romsilva. Am inițiat proiecte de lege în Parlament în acest sens. pe de altă parte, nu avem 5 ari de teren pentru o grădiniță cu program prelungit. In același timp, la 500 de metri mai încolo sunt sute de hectare ale ADS – Stațiunea de Cercetări Agricole. M-am chinuit zece ani pentru 15 hectare de teren pentru un nou complex sportiv la Suceava și trei hectare pentru un cimitir. Nu vreau să jignesc pe nimeni dar nu cred că pe aceste terenuri se mai face cercetare. Municipiul Suceava are un minus de 250 de hectare ce trebuie date conform legilor proprietății celor care au avut teren în municipiul Suceava” a arătat Ion Lungu care, dovedind că nu este interesat doar de propriul UAT (unitate administrativ – teritorială, n.r.) a dat un alt exemplu din comuna Cacica, unde este un traseu turistic spre vechea salină, dar care traversează spațiile dezafectate ale vechii fabrici, 4 hectare de teren în total aflate în proprietatea statului ce nu sunt folosite  și care, dacă ar putea fi transferate în patrimoniul comunei, ar putea să constituie un punct de plecare formidabil pentru dezvoltarea turistică a localității.

  Klaus Iohannis: “Administrația din România funcționează în principiu după arhitectura din 1968”

 După ce a fost prezentat acest prim set de pro­bleme, președintele României, Klaus Iohannis și-a exprimat punctual punctele sale de vedere.

El a arătat că “de fiecare dată când se provoacă o discuție între autorități locali și autorități centrale, se ajunge după puțin timp cam la aceleași concluzii. Administrația din România funcționează în principiu după arhitectura din 1968.  după revoluție a intervenit o dezvoltare vizibilă și în bună parte sustenabilă. Insă foarte repede ajungem să ne dăm seama că logica administrației locale este diferită de logica administrației centrale. Administrația locală s-a schimbat foarte repede, din simplul motiv că reprezintă direct interesul comunității. Dacă vendem cu ce concept vine un administrator local și cu ce concept vine un administrator central, ne dăm seama că administrațiile centrale ale statului au rămas cu mult în urmă. Au rămas nu puțin, ci profund ancorate în trecutul statului dinainte de revoluție. Acest lucru îl putem rezolva acum prin descentralizare. prin regionalizare, mai vedem. Este o tendință a administrației publice locale – primari, consilieri locali, președinți de consilii județene, consilieri județeni să facă dezvoltare locală. Numai că, după părerea mea de prea multe ori, locul în care s-ar putea face dezvoltarea, nu este al comunității, ci al statului. Acest lucru va trebui să-l clarificăm și să-l rezolvăm. Logica celor de la centru este: «nu putem să dăm la ăia fiindcă ăia fac totul praf». Logica locală este: «nu poate să rămână acolo, la centur pentru că ăia nu fac nimic». Există excepții și de o parte și de cealaltă dar cred că aceasta exte problema centrală a dezvoltării. Legislația este învechită. Uitați-vă pe ce legislație funcționează Apele Române cu care niciodată nu poți să discuți, ANIF, Romsilva, legislația pe gaz și așa mai departe și o să vă dați seama că în niciuna din aceste chestiuni nu a fost consultată administrația locală. Cei de la Guvern, administrația centrală, au impresia că devin de la an mai deștepți și nu consultă administrațiile locale. Amintiți-vă cei care sunteți mai demult în administrația locală că în anii ’90 nu s-a dat lege privind administrația locală fără să fie consultate asociațiile administrațiilor locale – județene, ale muncipiilor, ale orașelor, comunale. Astăzi, majoritatea chestiunilor nu se discută nici măcar cu cei implicați de la centru ci se dă lege, având în vedere că sunt lobby-uri foarte consistente în Guvern și în Parlament. Eu nu vorbesc aici doar despre PSD. Nu sunt singurii. Tendința poate fi constatată la toate guvernele care s-au perindat în ultimii ani. Ne dăm seama că este de fapt o problemă a sistemului. Nu este o problemă a unor politicieni și u cât mai mult amânăm rezolvarea acestei chestiuni, cu atât mai mari vor fi pagubele fiindcă sunt comunități care au urgență nevoie de aceste facilități și constatăm foarte ușor că sunt bunuri ce ajung în paragină fiindcă entitățile centrale nu le administrează corespunzător”, a răspuns președintele  României, Klaus Iohannis, la prima suită de probleme ridicate de reprezentanții administrațiilor publice din județul nostru.

Flutur: “facem descentralizare, fără resurse” 

Președintele CJ, Gheorghe Flutur a intervenit cu o nouă temă, legată de faptul că creșterile salariale stabilite de guvern nu sunt acoperite ca finanțare decât în proporție de 46%. Pentru multe instituții din subordinea Consiliului Județean salariile pot fi asigurate doar până în luna august a acestui an, cu majorările aferente. “De la 92 de milioane de lei la 136 de milioane a crescut fondul de salarii. Trebuiau să vină sume defalcate din TVA și toate astea, pe măsura acestor majorări, fonduri care nu au venit. Am tăiat de la ce puteam să facem investiții, să supraviețuim. nu este în regulă, te condamnă și mai tare la subdezvoltare. Nu este în regulă. Facem descentralizare cu resurse, dacă nu sunt resurse. Să se găsească soluția ca la bugetele locale să vină și venituri din redevente și din alte surse.  Nu se poate ca Suceava să aibă jumătate de milion de milion de hectare de pădure și să citesc că Romsilva face profit 80% și să nu se întoarcă la autoritățile locale nimic sau când este vorba de inundații sau alte calamități să ți se pară că cerșești. Trebuie să se întoarcă la comunități ceva din aceste redevențe – din ape minerale, gaze, lemn, nu e corect altfel”, a conchis Gheorghe Flutur.  Klaus Iohannis: o descentralizare va fi posibilă doar printr-un parteneriat între centru și administrațiile publice locale, altfel va fi un eșec  Președintele României, Klaus Iohannis a intervenit din nou, arătând că “Administratorii centrali au impresia că aceste lucruri se cuvin centrului. Administratorii locali au impresia că se cuvine să fie locale. Principiul descentralizării a fost de foarte multe ori discutat. Când aveam altă calitate decât cea pe care o am acum, s-au purtat discuții dar de atunci nu s-a întâmplat nimic. Sunt curios dacă acum lucrurile vor reveni în discuție doar cu resposabilități. Este imposibil de a face o descentralizare numai pe sarcini, fără a se discuta și pe bugetele aferente. Această problemă poate fi rezolvată doar dacă va fi o discuție de parteneriat între centru și administrațiile publice locale. Altfel, o asemenea inițiativă este sortită eșecului din capul locului”. 

Probleme ridicate de primarii din județ  

Mai mulți reprezentanți ai administrației publice locale, primari, viceprimari, consilieri locali au adresat ulterior întrebări președintelui Klaus Iohannis, pe teme importante pentru comunitățile locale pe care le reprezintă. Astfel, primarul comunei Rădășeni, Neculai Perju, a cerut urgentarea finanțării cadastrului general la nivel național, nerezolvarea problemelor de cadastru umplând “sălile tribunalelor”. O altă chestiune invocată a fostv problema pășunilor comunale care, după ce legislația nouă indică organizarea de licitații pentru gestionarea acestora a condus la o situație absurdă – sătenii să nu mai aibă acces pe pășunile comunale fiindcă acestea au fost adjudecate de licitatori din alte localități. Si este vorba, în județul Suceava de circa 180.000 de hectare de izlazuri, imașuri și până la pășuni montane.  Primarul comunei Horodnicul de Sus s-a plâns că sediul poștei din localitate arată ca “după bombardamentul din 1945”.  Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata a rugat președintele României să își noteze în agendă faptul că pentru demararea unor lucrări de investiție pentru care sunt bani, trebuie avize pentru obținerea cărora trebuie să te culci pe-o ureche primăvara, cu speranța că le vei obține spre toamnă, când nu mai ai ce face cu ele. La Drumuri Naționale, la Delgrid Gaz (fostul E.on, n.r.) dar și la Ministerul Culturii, unde pentru clarificarea unei situații evidente de patrimoniu, comisiile de specialitate se întâlnesc din an în paști.  Primarul Vasile Hîj de la Fântânele a reclamat că s-au desființat posturile de poliție din multe localități, dacă se petrece un eveniment și se sună la 112 răspunsul este că polițistul arondat este undeva la 17 kilometri distanță, într-o altă comună arondată și va ajunge la fața locului când va fi posibil. ca atare vrea să se reînființeze posturile de poliție comunale care tind acum să devină monumente istorice, după ani lungi de nefolosire.

 Klaus Iohannis: “Toate guvernele pe care le-am întâlnit au promis că se rezolvă dar s-a făcut zero sau aproape de zero”

Președintele Iohannis a răspuns întrebărilor formulate de primarii suceveni arătând că: “Serviciile publice în continuare centralizate, Poliția, Poșta vor trebui foarte bine judecate la nivel de Guvern, cum se abordează aceste chestiuni, fiindcă după părerea mea este inadmisibil ca din comunitățile locale să dispară aceste servicii. In ceea ce privește problema cadastrului, sper să înțeleagă și guvernul. Dacă nu se rezolvă această problemă în 2018, nu se vor mai primi subvenții acolo unde nu există cadastru. Este păcat că s-a ajuns în acest punct fiindcă problema este cunoscută demult și toate guvernele pe care le-am întâlnit au promis că se rezolvă dar s-a făcut zero sau aproape de zero. Mai avem foarte puțin timp și sper să se fi înțeles urgența acestei chestiuni. Eu vă încurajez ca peste tot unde vă întâlniți, în asociații ale comunelor, ale orașelor, ale consiliilor județene să reluați aceste chestiuni altfel rămânem cu ele nerezolvate”.  Președintele României a arătat că “La concluzia că toate investițiile trebuie corelate a ajuns și Guvernul actual. Ei au unificat toate aceste fonduri cam într-o singură mână fiind numit un vicepremier care se ocupă de aceste lucruri. Așteptăm cu toții să vedem dacă s-a înțeles dacă este nevoie de această corelare și dacă s-a înțeles că nu trebuie să se intervină pe criterii clientelare sau pe criterii de partid. Deocamdată așteptăm să vedem care va fi gândirea guvernului pentru că acum subiectul a rămas puțin în ceață și o să ne putem da seama în perioada umrătoare. Pe fonduri europene, părerea mea este că acest exercițiu bugetar este ultimul în care vor exista bani pentru coexiune atât de mulți câți sunt acum. Având în vedere că Brexitul este o realitate, având în vedere că noi pe coeziune am avuto o absorbție slăbuță, cred că nu vom mai avea astfel de fonduri în viitor și cu atât mai mult, banii pe care îi avem acum pot fi folosiți pentru a cofinanța prin efectul lor o altă finanțare  complementară.”

Ion Lungu: proiectul de finanțare a reabilitării energetice a clădirilor rezidențiale, un fiasco

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a intervenit după explicațiile oferite de președintele Iohannis cu o temă apropiată subiectului – finanțările europene,  proiecte de eficiență energetică a clădirilor. El a explicat că a prins un proiect de 13 milioane de euro în acest sens doar că ghidul solicitantului a fost conceput greșit. Foarte puține proiecte au fost finalizate pentru clădiri rezidențiale, pentru că s-a stabilit 60% finanțare UE, 25% asociațiile de proprietari, 15% consiliul local. “Sunt procente nerealiste, Am stat la Guvern să cer schimbarea ponderii măcar pentru asociațiile de proprietari să fie 15% iar municipalitatea să își asume 25%. Din păcate, ni s-a spus că încălcăm legea ajutorului de stat și de aceea nu se poate. Asociațiile de proprietari nu au bani iar acest program nu este funcțional”, a arătat primarul Lungu.  

Starea deplorabilă a  infrastructurii rutiere și feroviare din Bucovina semnalată de primarii suceveni  

Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură a pus în discuție faptul că prin cele trei stațiuni turistice de interes național din județul Suceava – Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, trece singura cale de acces peste munți, DN17, care este supra solicitată de traficul rutier greu.  In completare, a intervenit primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă care a scos în evidență faptul că, dacă este vorba despre infrastructură, trebuie pusă în discuție și infrastructura feroviară. El a făcut o trecere scurtă în revistă a modului în care s-a ajuns să se renunțe acum cinci ani la trenul spre Putna, funcțional încă din vremea imperiului Austro-ungar, din motive de ineficiență economică. Primarul Gheorghe Coroamă a pus în mod retoric întrebarea – cât s-a pierdut investindu-se în reparațiile drumurilor din zonă, deteriorate vizibil nu de autoturisme și microbuzele ce asigură mai mult sau mai puțin conform așteptărilor, transportul de persoane înspre și dinspre Putna, ci de camioanele de mare tonaj care transportă prin zonă zeci de tone de butuci la un singur drum.   Klaus Iohannis: “Fără o autostradă în Moldova despre ce infrastructură se vorbește?” Președintele Iohannis a arătat că și în acest caz se pierde din vedere factorul dezvoltare. In opinia sa, “fără o autostradă în Moldova despre ce infrastructură se vorbește? Planurile la București se fac pe 4 ani, cât ține o guvernare. Voi duce acest mesaj mai departe – prima prioritate este să se lege Moldova de București și de Europa prin autostrăzi” a declarat președintele României. Cât privește calea ferată spre Putna, el a spus că în alte țări din Europa și din toată lumea se dezvoltă infrastructura feroviară cu trenuri de mare viteză “iar la noi nu mai merge personalul”. “ Am rămas atât de mult în urmă din cauza lipsei de viziune a guvernanților încât este nevoie de decenii ca să putem să prindem Europa din urmă. Aceste lucruri trebuie repetate atâta timp până când guvernele vor înțelege că nu vorbim aici despre proiecte politice, să se ajungă la o conectare realistă între promisiunile din campanie și realizările din timpul mandatului”, a spus președintele.

Alte subiecte ridicate în discuția cu președintele României, Klaus Iohannis au pornit de la primarul orașului Liteni, Tomiță Onisii, care a prezentat destinul deloc îmbucurător al comunelor care în 2004 au devenit orașe, prin referendumuri în care participanților li se promiteau multe avantaje, ce nu s-au confirmat în timp.  Printre acestea, problema drumurilor naționale ce traversează micile orașe care nu se mai repară de către structurile județene sau naționale fiindcă au trecut la categoria “străzi” și trebuie reparate din fondurile localității și s-a ajuns astfel ca aceste mici orașe să fie cumva, “nici în căruță, nici pe jos”, cum plastic s-a exprimat primarul Onisii.  Ce lipsește României, în opinia președintelui Klaus Iohannis: “a guverna înseamnă ca legile să aducă progresul pentru întreaga națiune” La finalul întâlnirii de la Suceava Klaus Iohannis a arătat că ceea ce îi lipsește României este o clasă politică care să înțeleagă că a guverna nu înseamnă doar să dai legi, a guverna înseamnă ca legile să aducă progresul pentru întreaga națiune. De asemenea, acesta a mai arătat că, România are nevoie de politicieni care să fie bine pregătiți în anumite domenii, unde să aducă schimbări importante și i-a îndemnat pe aleșii locali suceveni ca, după terminarea alegerilor să le amintească celor care au câștigat că problemele existente trebuie soluționate, altfel, acestea vor continua să existe la nesfârșit, oprind progresul României. România nu are nevoie de aleși care să promită multe și să facă puține, aleși care să amâne rezolvarea problemelor până la următorul mandat și care să caute soluții doar atunci când este prea târziu, ci România are nevoie de oameni care să rezolve adevăratele probleme ale țării și să aducă progresul. “Doar printr-un parteneriat, lucrurile se pot realmente mișca și se pot realmente schimba. Eu vă încurajez să mergeți mai departe. Si eu am avut o parte din carieră în administrația locală. Imi amintesc de câte ori mi s-a părut că lucrurile merg prost și totuși am continuat. Așa că, vă încurajez și pe dumneavoastră. Si dacă câteodată pare bine și câteodată mai rău, mergeți înainte, reprezentați oamenii din comunitățile dumneavoastră și e bine să o faceți în forță. Eu vă doresc mult succes”, a transmis președintele Klaus Iohannis la finalul dezbaterii de la Suceava.

Președintele României a acceptat, înainte de plecare să stea de vorbă cu sucevenii adunați în zona liceului “Stefan cel Mare”, răspunzând la întrebările acestora. (Alexandra IONICA, Neculai ROSCA)

 

 

Clusterul bioeconomic Suceava-Botoșani – exemplu de bună guvernare Un exemplu de bună guvernare adus în discuție de președinte a fost cel al Clusterului bioeconomic Suceava-Botoșani, cu a cărui reprezentanți a discutat înainte de a participa la dezbaterea de la Teatrul “Matei Vișniec”. “Inainte să ajung la acest eveniment, am avut o întâlnire cu reprezentanții clusterului regional inovativ de bioeconomie Suceava-Botoșani, într-o sală frumoasă din aeroportul recent modernizat. Vă încurajez să continuați pe acest drum, care va fi, sunt convins un proiect amplu, modern și durabil. De aici vor veni curând investitori dornici să dezvolte afaceri în regiune, vor apărea oportunități pentru agro-industrie și turism. Cu viziune și inițiativă și folosind tehnologii performante puteți face lucruri uimitoare. In ultimele decenii, deși s-au făcut eforturi, agricultura și satul românesc au făcut pași timizi spre modernizare.Renașterea satului, mai ales la dumneavoastră, în Bucovina, se poate împlini prin mici ferme familiale, prin consolidarea micilor afaceri din turism, care să exploateze uriașul potențial din zonă, pe care îl aveți. Nu doar aici, la Suceava, dar și în alte zone, avem o șansă importantă ca România să aibă una dintre cele mai competitive agriculturi ecologice din Uniunea Europeană. In acest circuit trebuie implicați toți cei din zonă: crescători și cultivatori, procesatori, organizații profesionale din sfera agro-alimentară, universitatea. Sunt convins că rezultatele nu vor întârzia să apară. Folosiți-vă de toate instrumentele pe care le aveți la dispoziție pentru a schimba și moderniza regiune. Nu aveți întotdeauna la dispoziție toate resursele, dar aveți, în schimb cel ami important atu, inventivitatea și inteligența românească . Sunt convins că prin tact, comunicare eficientă și sprijin reciproc puteți face din Bucovina o oază de tradiție și progres”, a concluzionat ieri președintele României, după care le-a dat cuvântul aleșilor locali și județeni prezenți în sală.  “Bucovina, oază de tradiție și progres” Președintele Consiliului Județean Suceava Gheorghe Flutur, primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, primari din mai multe localități ale județului, comune, orașe și municipii, au prezentat președintelui României Klaus Iohannis, problemele principale cu care se confruntă administrațiile publice locale  pe care le coordonează, căutând să se concentreze pe cele cinci teme propuse de  președintele țării. Intâlnirea nu s-a rezumat doar la 300 de invitați numărați anterior, locurile din sala Teatrului Matei Vișniec nefiind suficiente pentru cei care au dorit să participe la întâlnirea cu Klaus Iohannis astfel încât, parte dintre cei care au fost trecuți pe lista invitaților pe ultima sută de metri au trebuit să se mulțumească și cu un loc în picioare.  Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur a reținut din cuvântul președintelui României o vorbă memorabilă – “Bucovina, oază de tradiție și progres”, pentru care a fost recunoscător. Arătând că în sala Teatrului Matei Vișniec sunt prezenți primari din județul Suceava, aparținând formațiunilor politice aflate acum la putere sau în opoziție,   Flutur a făcut mai întâi o prezentare statistică, a județului Suceava, al doilea județ ca mărime, al șaselea ca populație. “Avem potențial, avem oameni harnici, dar 61% este PIB-ul pe cap de locuitor în Suceava, față de media națională”, a spus președintele CJ. Flutur a prezentat și câteva povești de succes din județul Suceava, realizate în ultimii ani, în mandatele sale dar și a celorlalți președinți de consiliu județean Suceava, “care au meritele lor”,  precum relațiile cu regiunile Schwaben și Cernăuți, cu care sunt colaborări în domeniul Protecției Copilului, Sănătății, mediul de afaceri,  modernizarea Spitalului Județean, programul Produs în Bucovina, Aeroportul “Stefan cel Mare”, turismul cultural și religios care a dus la creșterea cu peste 70% a numărului de turiști, împădurirea terenurilor degradate, program acum blocat, etc.  Gheorghe Flutur a arătat mai departe, la capitolul propuneri, reluând o afirmație mai veche – “nu doresc să împart bani, luați-mi pixul de împărțit bani”, că trebuie să existe formule clare și nu subiectivismul împărțirii banilor. “Să avem pârghii la nivelul consiliilor județene pentru coordonarea strategiilor zonale și regionale”. El a dat și un exemplu – Suceava are 560 de proiecte pe noul PNDL – Programul Național de Dezvoltare Locală. Mai sunt și 224 de școli pentru modernizarea cărora s-au depus proiecte și pentru care se așteaptă “sentința de la București”. “Poate că ar trebui întrebate și județele ce priorități au. La apă și canal județul Suceava are 32% din populație conectată la rețeaua de apă dar la canalizare  numai 22%. Nu ne-a întrebat nimeni despre master-planul județului, să ni se ceară un aviz. Este nevoie de o corelare”, apreciază Gheorghe Flutur pentru că altcumva “pățim ca aceia care au început tunelul din două părți a muntelui, nu s-au înțeles și au ieșit două tuneluri, nu că ar fi rău să fie două tuneluri în loc de unul dar trebuie să ne corelăm și pe partea de strategie să fim consultați”.   Irina Vasilciuc,  administratorul public al județului Suceava a adus în atenția președintelui Klaus Iohannis, un subiect sensibil care vizează neomogenizarea legislației naționale cu acele ghiduri ale solicitantului în baza cărora se pot obține finanțări prin POR. Un exemplu în acest sens îl constituie un proiect comun cu Consiliul Județean Iași, pe o axă rutieră strategică, depus la finanțare, drum de 177 de kilometri, investiție de 75 de milioane de euro dar nearmonizarea legislației cu ghidul solicitantului, a dus la blocarea acestui proiect. Concret, o lege a apelor spune că Apeloe române nu pot da în folosință gratuită timp de 5 ani perimentrul în care vrem să construim un pod. S-a ajuns la Guvern și acolo oamenii de la Suceava și Iași au fost trimiși la paragrafele din lege. “Ori modificați legea apelor, ori modificați ghidul că altfel podul peste Siret nu se poate face fiindcă bucățica aceea de teren nu este la noi, ci la Apele Române. la Alba Iulia mai sunt de exemplu alte șase proiecte de același fel care vor avea aceeași soartă”, a intervenit președintele CJ Gheorghe Flutur. Problemele municipiului Suceava, prezentate de primarul Ion Lungu, președintelui Iohannis Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a urmat la cuvânt și după un cuvânt de bun venit, în sala Teatrului Matei Vișniec, unde s-a desfășurat întâlnirea, a reamintit faptul că la o întâlnire cu reprezentanții administrațiilor publice locale desfășurate la Sibiu, în anul 2009, când Klaus Iohannis  în calitate de primar, era gazdă, a înțeles că și cultura este un motor de dezvoltare economică, arătând că an de an la Suceava s-au alocat cât mai mulți bani pentru acest domeniu. El a arătat însă că multe proiecte nu s-au putut realiza în Suceava din cauza lipsei de descentralizare. Ion Lungu a dat și un exemplu – “Am pierdut o parte din finanțare pentru restaurarea Cetății de Scaun.  Din 27 de milioane de euro alocați, 13 milioane de euro le-am pierdut pentru că parcul dendrologic nu este la municipiu, este la Romsilva. Am inițiat proiecte de lege în Parlament în acest sens. pe de altă parte, nu avem 5 ari de teren pentru o grădiniță cu program prelungit. In același timp, la 500 de metri mai încolo sunt sute de hectare ale ADS – Stațiunea de Cercetări Agricole. M-am chinuit zece ani pentru 15 hectare de teren pentru un nou complex sportiv la Suceava și trei hectare pentru un cimitir. Nu vreau să jignesc pe nimeni dar nu cred că pe aceste terenuri se mai face cercetare. Municipiul Suceava are un minus de 250 de hectare ce trebuie date conform legilor proprietății celor care au avut teren în municipiul Suceava” a arătat Ion Lungu care, dovedind că nu este interesat doar de propriul UAT (unitate administrativ – teritorială, n.r.) a dat un alt exemplu din comuna Cacica, unde este un traseu turistic spre vechea salină, dar care traversează spațiile dezafectate ale vechii fabrici, 4 hectare de teren în total aflate în proprietatea statului ce nu sunt folosite  și care, dacă ar putea fi transferate în patrimoniul comunei, ar putea să constituie un punct de plecare formidabil pentru dezvoltarea turistică a localității.  Klaus Iohannis: “Administrația din România funcționează în principiu după arhitectura din 1968” După ce a fost prezentat acest prim set de pro­-bleme, președintele României, Klaus Iohannis și-a exprimat punctual punctele sale de vedere.    El a arătat că “de fiecare dată când se provoacă o discuție între autorități locali și autorități centrale, se ajunge după puțin timp cam la aceleași concluzii. Administrația din România funcționează în principiu după arhitectura din 1968.  după revoluție a intervenit o dezvoltare vizibilă și în bună parte sustenabilă. Insă foarte repede ajungem să ne dăm seama că logica administrației locale este diferită de logica administrației centrale. Administrația locală s-a schimbat foarte repede, din simplul motiv că reprezintă direct interesul comunității. Dacă vendem cu ce concept vine un administrator local și cu ce concept vine un administrator central, ne dăm seama că administrațiile centrale ale statului au rămas cu mult în urmă. Au rămas nu puțin, ci profund ancorate în trecutul statului dinainte de revoluție. Acest lucru îl putem rezolva acum prin descentralizare. prin regionalizare, mai vedem. Este o tendință a administrației publice locale – primari, consilieri locali, președinți de consilii județene, consilieri județeni să facă dezvoltare locală. Numai că, după părerea mea de prea multe ori, locul în care s-ar putea face dezvoltarea, nu este al comunității, ci al statului. Acest lucru va trebui să-l clarificăm și să-l rezolvăm. Logica celor de la centru este: «nu putem să dăm la ăia fiindcă ăia fac totul praf». Logica locală este: «nu poate să rămână acolo, la centur pentru că ăia nu fac nimic». Există excepții și de o parte și de cealaltă dar cred că aceasta exte problema centrală a dezvoltării. Legislația este învechită. Uitați-vă pe ce legislație funcționează Apele Române cu care niciodată nu poți să discuți, ANIF, Romsilva, legislația pe gaz și așa mai departe și o să vă dați seama că în niciuna din aceste chestiuni nu a fost consultată administrația locală. Cei de la Guvern, administrația centrală, au impresia că devin de la an mai deștepți și nu consultă administrațiile locale. Amintiți-vă cei care sunteți mai demult în administrația locală că în anii ’90 nu s-a dat lege privind administrația locală fără să fie consultate asociațiile administrațiilor locale – județene, ale muncipiilor, ale orașelor, comunale. Astăzi, majoritatea chestiunilor nu se discută nici măcar cu cei implicați de la centru ci se dă lege, având în vedere că sunt lobby-uri foarte consistente în Guvern și în Parlament. Eu nu vorbesc aici doar despre PSD. Nu sunt singurii. Tendința poate fi constatată la toate guvernele care s-au perindat în ultimii ani. Ne dăm seama că este de fapt o problemă a sistemului. Nu este o problemă a unor politicieni și u cât mai mult amânăm rezolvarea acestei chestiuni, cu atât mai mari vor fi pagubele fiindcă sunt comunități care au urgență nevoie de aceste facilități și constatăm foarte ușor că sunt bunuri ce ajung în paragină fiindcă entitățile centrale nu le administrează corespunzător”, a răspuns președintele  României, Klaus Iohannis, la prima suită de probleme ridicate de reprezentanții administrațiilor publice din județul nostru.  Flutur: “facem descentralizare, fără resurse” Președintele CJ, Gheorghe Flutur a intervenit cu o nouă temă, legată de faptul că creșterile salariale stabilite de guvern nu sunt acoperite ca finanțare decât în proporție de 46%. Pentru multe instituții din subordinea Consiliului Județean salariile pot fi asigurate doar până în luna august a acestui an, cu majorările aferente. “De la 92 de milioane de lei la 136 de milioane a crescut fondul de salarii. Trebuiau să vină sume defalcate din TVA și toate astea, pe măsura acestor majorări, fonduri care nu au venit. Am tăiat de la ce puteam să facem investiții, să supraviețuim. nu este în regulă, te condamnă și mai tare la subdezvoltare. Nu este în regulă. Facem descentralizare cu resurse, dacă nu sunt resurse. Să se găsească soluția ca la bugetele locale să vină și venituri din redevente și din alte surse.  Nu se poate ca Suceava să aibă jumătate de milion de milion de hectare de pădure și să citesc că Romsilva face profit 80% și să nu se întoarcă la autoritățile locale nimic sau când este vorba de inundații sau alte calamități să ți se pară că cerșești. Trebuie să se întoarcă la comunități ceva din aceste redevențe – din ape minerale, gaze, lemn, nu e corect altfel”, a conchis Gheorghe Flutur.  Klaus Iohannis: o descentralizare va fi posibilă doar printr-un parteneriat între centru și administrațiile publice locale, altfel va fi un eșec  Președintele României, Klaus Iohannis a intervenit din nou, arătând că “Administratorii centrali au impresia că aceste lucruri se cuvin centrului. Administratorii locali au impresia că se cuvine să fie locale. Principiul descentralizării a fost de foarte multe ori discutat. Când aveam altă calitate decât cea pe care o am acum, s-au purtat discuții dar de atunci nu s-a întâmplat nimic. Sunt curios dacă acum lucrurile vor reveni în discuție doar cu resposabilități. Este imposibil de a face o descentralizare numai pe sarcini, fără a se discuta și pe bugetele aferente. Această problemă poate fi rezolvată doar dacă va fi o discuție de parteneriat între centru și administrațiile publice locale. Altfel, o asemenea inițiativă este sortită eșecului din capul locului”. Probleme ridicate de primarii din județ  Mai mulți reprezentanți ai administrației publice locale, primari, viceprimari, consilieri locali au adresat ulterior întrebări președintelui Klaus Iohannis, pe teme importante pentru comunitățile locale pe care le reprezintă. Astfel, primarul comunei Rădășeni, Neculai Perju, a cerut urgentarea finanțării cadastrului general la nivel național, nerezolvarea problemelor de cadastru umplând “sălile tribunalelor”. O altă chestiune invocată a fostv problema pășunilor comunale care, după ce legislația nouă indică organizarea de licitații pentru gestionarea acestora a condus la o situație absurdă – sătenii să nu mai aibă acces pe pășunile comunale fiindcă acestea au fost adjudecate de licitatori din alte localități. Si este vorba, în județul Suceava de circa 180.000 de hectare de izlazuri, imașuri și până la pășuni montane.  Primarul comunei Horodnicul de Sus s-a plâns că sediul poștei din localitate arată ca “după bombardamentul din 1945”.  Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata a rugat președintele României să își noteze în agendă faptul că pentru demararea unor lucrări de investiție pentru care sunt bani, trebuie avize pentru obținerea cărora trebuie să te culci pe-o ureche primăvara, cu speranța că le vei obține spre toamnă, când nu mai ai ce face cu ele. La Drumuri Naționale, la Delgrid Gaz (fostul E.on, n.r.) dar și la Ministerul Culturii, unde pentru clarificarea unei situații evidente de patrimoniu, comisiile de specialitate se întâlnesc din an în paști.  Primarul Vasile Hîj de la Fântânele a reclamat că s-au desființat posturile de poliție din multe localități, dacă se petrece un eveniment și se sună la 112 răspunsul este că polițistul arondat este undeva la 17 kilometri distanță, într-o altă comună arondată și va ajunge la fața locului când va fi posibil. ca atare vrea să se reînființeze posturile de poliție comunale care tind acum să devină monumente istorice, după ani lungi de nefolosire.  Klaus Iohannis: “Toate guvernele pe care le-am întâlnit au promis că se rezolvă dar s-a făcut zero sau aproape de zero” Președintele Iohannis a răspuns întrebărilor formulate de primarii suceveni arătând că: “Serviciile publice în continuare centralizate, Poliția, Poșta vor trebui foarte bine judecate la nivel de Guvern, cum se abordează aceste chestiuni, fiindcă după părerea mea este inadmisibil ca din comunitățile locale să dispară aceste servicii. In ceea ce privește problema cadastrului, sper să înțeleagă și guvernul. Dacă nu se rezolvă această problemă în 2018, nu se vor mai primi subvenții acolo unde nu există cadastru. Este păcat că s-a ajuns în acest punct fiindcă problema este cunoscută demult și toate guvernele pe care le-am întâlnit au promis că se rezolvă dar s-a făcut zero sau aproape de zero. Mai avem foarte puțin timp și sper să se fi înțeles urgența acestei chestiuni. Eu vă încurajez ca peste tot unde vă întâlniți, în asociații ale comunelor, ale orașelor, ale consiliilor județene să reluați aceste chestiuni altfel rămânem cu ele nerezolvate”.  Președintele României a arătat că “La concluzia că toate investițiile trebuie corelate a ajuns și Guvernul actual. Ei au unificat toate aceste fonduri cam într-o singură mână fiind numit un vicepremier care se ocupă de aceste lucruri. Așteptăm cu toții să vedem dacă s-a înțeles dacă este nevoie de această corelare și dacă s-a înțeles că nu trebuie să se intervină pe criterii clientelare sau pe criterii de partid. Deocamdată așteptăm să vedem care va fi gândirea guvernului pentru că acum subiectul a rămas puțin în ceață și o să n putem da seama în perioada umrătoare. Pe fonduri europene, părerea mea este că acest exercițiu bugetar este ultimul în care vor exista bani pentru coexiune atât de mulți câți sunt acum. Având în vedere că Brexitul este o realitate, având în vedere că noi pe coeziune am avuto o absorbție slăbuță, cred că nu vom mai avea astfel de fonduri în viitor și cu atât mai mult, banii pe care îi avem acum pot fi folosiți pentru a cofinanța prin efectul lor o altă finanțare  complementară.” Ion Lungu: proiectul de finanțare a reabilitării energetice a clădirilor rezidențiale, un fiasco Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a intervenit după explicațiile oferite de președintele Iohannis cu o temă apropiată subiectului – finanțările europene,  proiecte de eficiență energetică a clădirilor. El a explicat că a prins un proiect de 13 milioane de euro în acest sens doar că ghidul solicitantului a fost conceput greșit. Foarte puține proiecte au fost finalizate pentru clădiri rezidențiale, pentru că s-a stabilit 60% finanțare UE, 25% asociațiile de proprietari, 15% consiliul local. “Sunt procente nerealiste, Am stat la Guvern să cer schimbarea ponderii măcar pentru asociațiile de proprietari să fie 15% iar municipalitatea să își asume 25%. Din păcate, ni s-a spus că încălcăm legea ajutorului de stat și de aceea nu se poate. Asociațiile de proprietari nu au bani iar acest program nu este funcțional”, a arătat primarul Lungu. Starea deplorabilă a  infrastructurii rutiere și feroviare din Bucovina semnalată de primarii suceveni  Primarul municipiului Câmpulung Moldovenesc, Mihăiță Negură a pus în discuție faptul că prin cele trei stațiuni turistice de interes național din județul Suceava – Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei, trece singura cale de acces peste munți, DN17, care este supra solicitată de traficul rutier greu.  In completare, a intervenit primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă care a scos în evidență faptul că, dacă este vorba despre infrastructură, trebuie pusă în discuție și infrastructura feroviară. El a făcut o trecere scurtă în revistă a modului în care s-a ajuns să se renunțe acum cinci ani la trenul spre Putna, funcțional încă din vremea imperiului Austro-ungar, din motive de ineficiență economică. Primarul Gheorghe Coroamă a pus în mod retoric întrebarea – cât s-a pierdut investindu-se în reparațiile drumurilor din zonă, deteriorate vizibil nu de autoturisme și microbuzele ce asigură mai mult sau mai puțin conform așteptărilor, transportul de persoane înspre și dinspre Putna, ci de camioanele de mare tonaj care transportă prin zonă zeci de tone de butuci la un singur drum.   Klaus Iohannis: “Fără o autostradă în Moldova despre ce infrastructură se vorbește?” Președintele Iohannis a arătat că și în acest caz se pierde din vedere factorul dezvoltare. In opinia sa, “fără o autostradă în Moldova despre ce infrastructură se vorbește? Planurile la București se fac pe 4 ani, cât ține o guvernare. Voi duce acest mesaj mai departe – prima prioritate este să se lege Moldova de București și de Europa prin autostrăzi” a declarat președintele României. Cât privește calea ferată spre Putna, el a spus că în alte țări din Europa și din toată lumea se dezvoltă infrastructura feroviară cu trenuri de mare viteză “iar la noi nu mai merge personalul”. “ Am rămas atât de mult în urmă din cauza lipsei de viziune a guvernanților încât este nevoie de decenii ca să putem să prindem Europa din urmă. Aceste lucruri trebuie repetate atâta timp până când guvernele vor înțelege că nu vorbim aici despre proiecte politice, să se ajungă la o conectare realistă între promisiunile din campanie și realizările din timpul mandatului”, a spus președintele.   Tomiță Onisii, primar de Liteni: “micile orașe – nici în căruță, nici pe jos” Alte subiecte ridicate în discuția cu președintele României, Klaus Iohannis au pornit de la primarul orașului Liteni, Tomiță Onisii, care a prezentat destinul deloc îmbucurător al comunelor care în 2004 au devenit orașe, prin referendumuri în care participanților li se promiteau multe avantaje, ce nu s-au confirmat în timp.  Printre acestea, problema drumurilor naționale ce traversează micile orașe care nu se mai repară de către structurile județene sau naționale fiindcă au trecut la categoria “străzi” și trebuie reparate din fondurile localității și s-a ajuns astfel ca aceste mici orașe să fie cumva, “nici în căruță, nici pe jos”, cum plastic s-a exprimat primarul Onisii.  Ce lipsește României, în opinia președintelui Klaus Iohannis: “a guverna înseamnă ca legile să aducă progresul pentru întreaga națiune” La finalul întâlnirii de la Suceava Klaus Iohannis a arătat că ceea ce îi lipsește României este o clasă politică care să înțeleagă că a guverna nu înseamnă doar să dai legi, a guverna înseamnă ca legile să aducă progresul pentru întreaga națiune. De asemenea, acesta a mai arătat că, România are nevoie de politicieni care să fie bine pregătiți în anumite domenii, unde să aducă schimbări importante și i-a îndemnat pe aleșii locali suceveni ca, după terminarea alegerilor să le amintească celor care au câștigat că problemele existente trebuie soluționate, altfel, acestea vor continua să existe la nesfârșit, oprind progresul României. România nu are nevoie de aleși care să promită multe și să facă puține, aleși care să amâne rezolvarea problemelor până la următorul mandat și care să caute soluții doar atunci când este prea târziu, ci România are nevoie de oameni care să rezolve adevăratele probleme ale țării și să aducă progresul. “Doar printr-un parteneriat, lucrurile se pot realmente mișca și se pot realmente schimba. Eu vă încurajez să mergeți mai departe. Si eu am avut o parte din carieră în administrația locală. Imi amintesc de câte ori mi s-a părut că lucrurile merg prost și totuși am continuat. Așa că, vă încurajez și pe dumneavoastră. Si dacă câteodată pare bine și câteodată mai rău, mergeți înainte, reprezentați oamenii din comunitățile dumneavoastră și e bine să o faceți în forță. Eu vă doresc mult succes”, a transmis președintele Klaus Iohannis la finalul dezbaterii de la Suceava. Președintele României a acceptat, înainte de plecare să stea de vorbă cu sucevenii adunați în zona liceului “Stefan cel Mare”, răspunzând la întrebările acestora. (Alexandra IONICA, Neculai ROSCA)

 

Vezi si

Un tânăr de 18 ani din Bunești, prins de jandarmii din Fălticeni după ce a lovit un bărbat cu o bâtă

În data de 30 ianuarie a.c., pe timpul executării serviciului de patrulare, jandarmii din municipiul …