Porc taiat conform traditiei, la Muzeul Satului Bucovinean

S=mb\t\ diminea]\, pe un ger de minus 10 grade, la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava a avut loc sacrificarea porcului de Cr\ciun, a[a cum este  tradi]ia `n Bucovina. Sucevenii nu s-au gr\bit s\ asiste la evenimenul care face parte din programul „Craciun în Bucovina”, a[a c\ `ntre cei prezen]i s-au aflat  doar angaja]i ai Complexului Muzeal `n frunte cu directorul Emil Ursu [i [efa sectiei Etnografie, Violeta Enea [i ziari[ti. Porcul, av=nd o greutate de aproximativ 120 de kg, a fost cump\rat de la un s\tean dintr-o localitate din jurul Sucevei cu 9 lei kilogramul, din banii aduna]i din sponsoriz\ri. M\celarul porcului a fost Ioan Cernica, muncitor al muzeului, care a `nv\]at de la un unchi de-al s\u ritualul t\ierii.
Porcul a fost adus gata asomat, iar `n jurul orei 11.00 a fost acoperit cu paie [i p=rlit a[a cum se practic\ `n satele din Bucovina. Ritualul tradi]ional a fost respectat cu excep]ia asom\ri `n loc de `njungherea cu cu]itul [i examenul trichineloscopic al c\rnii. Prima t\ietur\ dup\ ce porcul a fost p=rlit a fost f\cut\ de pre[edintele  CJ, Gheorghe Flutur. To]i cei prezen]i au gustat din [oricul porcului, `n timp ce  Flutur le-a spus c\ `[i aminte[te cum `n copil\rie, m=nca [oric de pe coad\ [i picioarele porcului, acolo unde este „cel mai dulce si mai fraged”. Pre[edintele Consiliului Jude]ean a petrecut aproximativ 20 de minute  al\turi de angaja]ii  muzeului [i reprezentan]ii presei, dup\ care i-a l\sat pe cei prezen]i s\ asiste la celelalte  etape ale t\ierii porcului de Ignat incluisv  „pomana porcului”.
„Tradi]ia trebuie respectat\ cu toate ritualurile  str\vechi”
{eful administra]iei jude]ene, Gheorghe Flutur, a declarat c\ tradi]ia `n Bucovina trebuie p\strat\  cu toate ritualurile  stravechi. “Am încercat s\ ar\t\m celor de la bloc, îndeosebi pentru copii si pentru cei crescuti în ora[e, care nu au avut ocazia s\ vad\ cum este cu acest ritual. Este [i un medic veterinar care va face analiza c\rnii. Sunt foarte multe lucruri care ]in de identitatea acestui neam [i nu trebuie s\ ne fie ru[ine cu ele. Am vrut s\ le ar\t\m [i altora cum este tradi]ia noastr\, nu un obicei primitiv [i barbar, cum au spus unii”, a afirmat  Flutur.
Ignatul este o s\rb\toare care cade `n 20 decembrie: este ziua `n care a fost r=nduit\ datina t\ierii porcului de Craciun. T\ierea porcului `n ziua de Ignat este o adev\rat\ s\rb\toare, un ritual `ndeplinit cu sfin]enie, care `ncepe cu `njunghierea porcului [i se termin\ cu pomana lui. {efa Sec]ei Etnografie a Muzeului Bucovinei, Violeta Enea, a declarat c\ sacrificarea porcului de Ignat are r\d\cini foarte vechi, o s\rb\toare la care aspectele filozofice [i magice se `mpletesc cu cele pragmatice, legate de asigurarea hranei p=n\ `n prim\var\ `n gospod\riile ]\r\ne[ti. Când m\celarul taie porcul mai `nt=i caut\ splina  pentru a vedea cum va fi iarna. ” Tradi]ia spune c\ dac\ splina e lung\, iarna va fi lung\, iar dac\ e groas\ spre coad\ atunci ultima ultima lun\ din iarn\ va fi grea [i friguroas\”, a afirmat Violeta Enea.
Ritualul t\ierii porcului la sate
Odat\ cu intrarea Rom=niei `n UE, `njunghierea porcului este `nlocuit\ cu asomarea, medicii veterinari din mai multe zone din jude] fiind dota]i din aceast\ iarn\ cu pistol cu glon] captiv. Porcul se taie `n ziua de Ignat diminea]a, `n zori, iar t\iatul este treaba b\rba]ilor. I se pune s=rm\ `n nas [i tot cu s`rm\ se leag\ [i picioarele. Tradi]ia spune c\ porcul se `njunghie `n inim\, s\ moar\ repede `ns\ asomatoarele ar mic[ora [i mai mult durerea godacului.  Se p`rle[te apoi `n paie sau cu arz\toare cu gaz, dup\ care se a[eaz\ porcul pe un pat de sc`nduri [i se rade cu cu]itul de “rapan”, se freac\ cu ap\ clocotit\ [i cu o perie aspr\, apoi se presar\ m\lai “s\ i se moaie [oricul”. Dac\ gospodarul folose[te paie, `nainte de t\iere arunc\ `n sus c`teva fire pentru a vedea din ce parte bate v`ntul, pentru a vedea “`ncotro pleac\ sufletul porcului”.
Dac\ prin preajm\ s`nt copii, li se permite s\ se urce pe porc [i s\ `l “c\l\resc\”. Dupa aceea i se face porcului cruce pe frunte, “s\ i se lini[teasca sufletul” `i `ncepe tran[area: i se taie capul, apoi este despicat de la burt\. I se scot [uncile, mu[chii, cotletele. Carnea se las\ “s\ se r\coreasc\”.
De acum intr\ `n scena gospodinele. Pr\jesc jum\rile [i le pun la borcan, `n untur\. Capul [i picioarele se pun deoparte pentru r\cituri. Carnea pentru c=rna]i se toac\ m\runt, se amestec\ cu usturoi mult [i cu gr\sime [i cu acest amestec se umplu ma]ele sub]iri ale porcului. C=rna]ii se at=rn\ pe lea]uri, la uscat, precum rufele. Din organe tocate se face toba, iar chi[ca se face din ma]ul gros care se umple cu ficat tocat [i cu orez. {uncile se afum\ sau s`nt puse la saramur\. Os=nza este pus\ deoparte, e bun\ la foietaje, la re]etele care prev\d unt. Gr\simea se p\streaz\ pentru s\punul de cas\.
Prima m=ncare f\cut\ din carnea proaspat\ este “pomana porcului”. La poman\ se adun\ to]i cei care au participat la t\iat [i la tran[at. ~ntr-un ceaun mare se pune ficat cu carne [i cu jum\ri. Se face m\m\liga, se scoate varza murat\ din butoi [i se m\n`nc\ afar\. La poman\ curge din bel[ug rachiul, s\ “taie” din gr\sime. Cei ce m\n=nc\ la pomana porcului, `ntrerup=nd astfel postul `nainte de termen, se `mp\rt\[esc cu o s\pt\m=na `nainte.
Carnea de porc se prepar\ `n trei etape: se pune la sare, se scoate la v`nt, se pune la fum. Totul de la porc se folose[te, nimic nu se arunc\. Spre exemplu, din untura de pe ma]e se prepara s\pun, din picioare r\cituri, s=ngele cald se bate cu sare [i se pune `n tob\.
Or\[enii, `ns\, dac\ vor preparte din porc trebuie s\ pun\ bani deoparte din salariu sau din ajutorul de [omaj pentru ca masa de Cr\ciun s\ fie plin\ cu tob\, caltabo[i – chi[c\ r\cituri, c=rna]i, sarmalele [i  [orici. Mul]i prefer\ s\ cumpere porci vii, asociindu-se dou\ sau trei familii la un porc de 100 de kilograme. {i cum urbanizarea rom=nilor are r\d\cini scurte, mul]i dintre concitadinii no[tri au venit cu amintirile de acas\, inclusiv cu gusturile culinare [i `ncearc\ [i ei s\ p\streze tradi]iile. ~n aceste zile porcii se taie [i se afum\ [i printre blocuri sau pe la garaje, iar masa tradi]ional\ de dup\ se preg\te[te [i `n buc\t\riile `nghesuite de la bloc. Chiar dac\ traseul ritualic s-a `njum\t\]it prin achizi]ionarea c\rnii de la magazin, c=t a mai r\mas din el se p\streaz\ ne[tirbit.
~n ziua de Ignat nu se face alt\ munc\ dec`t t\ierea [i prepararea porcului
Numele zilei de Ignat vine de la Sf. Mucenic Ignatie Teoforul, trecut `n calendarul bisericesc la data de 20 decembrie. Pentru ]\rani, Ignat a fost `ns\ un simplu om nec\jit care, vr=nd s\-[i taie porcul, ca tot rom=nul, a sc\pat securea taman `n capul tat\lui sau, omor=ndu-l pe loc. S-a c\it toata via]a [i a primit mil\, `n cele din urm\, de la Dumnezeu [i Sf`ntul Petru.
}\ranii cred chiar ca un porc ne`njunghiat `n ziua Ignatului nu se va mai `ngra[a pentru c\ atunci el `[i viseaz\ cu]itul, astfel ca s\-l mai ]in\ `n curte dup\ aceast\ dat\ nu este de nici un folos. Porcul nu mai pune carne pe el, ba chiar `njunghierea cu `nt=rziere poate provoca evenimente nepl\cute. ~n  popor se face deosebire `ntre a t\ia porcul [i a-l omor`: dac\ sunt respectate cu stricte]e regulile tradi]ionale, de la `njunghiere, p=rlire, tran[are [i por]ionare, atunci este t\iere [i nu-i displace nici lui Dumnezeu, `n vreme ce, dac\ se `ncalc\ regulile, se cheam\ c\ porcul este omor=t, iar sacrificiul legiuit se transform\ `n crim\!
Sunt sate `n care cu s=ngele porcului sacrificat ritualic se face semnul crucii pe fruntea copiilor, ca s\ fie s\n\to[i peste an.
~n tradi]iile rom=nilor se spune c\ “atunci c=nd se taie porcul, este bine ca oamenii prezen]i s\ se ung\ cu s=nge pe obraz, ca s\ fie feri]i de v\rsat. Este r\u sa lucrezi `n ziua de Ignat, fiindc\ `]i vor rupe porcii straiele `ntinse pe gard. Cine nu aude la Ignat porc t\indu-se este bine s\-[i `n]epe degetul cu un ac, ca m\car s\ vad\ s=nge. C=nd se taie porcul, e bine s\ se dea de poman\ o farfurie plin\ cu f\in\ [i o m=n\ de sare, ca s\ nu se `mboln\veasc\ porcii r\ma[i `n via]\. Tot de Ignat e bine s\ te murd\re[ti cu s=nge de porc pe fa]\, ca s\ fii ro[u `n obraz [i s\n\tos `n anul care vine”.
Cei milo[i nu au voie s\ participe la t\iatul porcului pentru c\ acesta moare greu [i carnea nu mai este bun\. ~n ziua de Ignat copiii s`nt `nsemna]i `n frunte cu s`ngele animalului.
De obicei bunicii fac semnul crucii pe fruntea copiilor pentru ca ace[tia s\ fie s\n\to[i.
Copiilor, pe vremuri, le se `mp\r]eau covrigi, nuci [i mere. Ast\zi li se dau bani [i dulciuri. (Cristina SCOR}ARIU)