Polițistul care a cerut șpagă 300.000 de euro de la un gaterist din Bogdănești a fost eliberat din arest

Polițistul Cătălin Mihai Bîzăran – fost judiciarist delegat la Parchetul General – a fost plasat în arest la domiciliu marți, 22 august, după șase luni de arest preventiv, în dosarul în care e judecat pentru trafic de influență și luare de mită, pentru că a cerut șpagă 300.000 de euro de la patronul unei firme din Bogdănești, prin intermediar, pentru a scădea prejudiciul reținut în dosarul de evaziune fiscală al acesteia.

Așa cum OBIECTV a arătat AICI, societatea care urma să beneficieze de ajutorul polițistului este Saniral SRL, firmă de cherestea din județul Suceava. Firma aparține afaceristului Ionuț Ursu, amendat în trecut pentru transport ilegal de masă lemnoasă și este și el trimis în judecată.

Fostul judiciarist a reușit să îl convingă pe judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul București să îi înlocuiască măsura arestului preventiv cu cel la domiciliu. Procurorii DNA au contestat soluția la Curtea de Apel București, unde au pierdut.

Conform ziare.com, în fața instanței de fond, Mihai Bîzăran i-a spus judecătorului că nu înțelege de ce stă în arest preventiv, dacă n-a luat efectiv șpaga cerută. „La întrebarea judecătorului de cameră preliminară la termenul din data de 08.06.2023, inculpatul (Bîzăran Mihai Cătălin – n.r.) a arătat că are la rândul său de formulat cereri și excepții. A precizat că în afară de cele două convorbiri care sunt expuse cu colaboratorul sub acoperire nu există nicio probă, iar tot ce prezintă D.N.A., este faptul că a întârziat predarea anumitor documente și că a plecat de la hotelul unde era cazat și a lipsit două ore. În afară de cele două convorbiri, a susținut că restul aspectelor nu au nicio legătură cu cauza. A susținut că D.N.A. îmbracă aceste presupuse infracțiuni, fără să existe o singură probă. De asemenea, a arătat că a fost acuzat că a trimis o declarație de martor găsită în telefonul doamnei (Ursu – n.r.), aspect care s-a dovedit a fi neadevărat. A precizat că în afară de cele două convorbiri cu colaboratorul s-au strâns documentele din dosarul pe care el l-a instrumentat. Totodată, a arătat că nu are nicio relevanță faptul că a făcut o disjungere în anul 2021”, se arată în motivarea judecătorului de cameră preliminară.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au arătat că în perioada 28 septembrie – 30 decembrie 2022, inculpatul Bîzăran Mihai-Cătălin, în calitate de lucrător de poliție judiciară delegat să efectueze activități de urmărire penală într-un dosar aflat în lucru la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (P.Î.C.C.J), ar fi pretins de la o celălalt inculpat (persoană vizată în cauza respectivă) cercetat pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, suma de 300.000 euro (200.000 euro pentru sine și 100.000 euro pentru un intermediar).

Banii respectivi ar fi fost pretinși de inculpatul Bîzăran Mihai-Cătălin în schimbul promisiunii că acesta ar face cercetări într-un anume sens, astfel încât prejudiciul să fie stabilit într-un cuantum redus precum și pentru a propune o soluție de clasare în cazul infracțiunii de evaziune fiscală; ar interveni la procurorul de caz (asupra căruia a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență) astfel încât acesta din urmă să dispună soluția clasării pentru infracțiunea de evaziune fiscală și să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu persoana vizată pentru infracți unea de delapidare.În același context, în perioada 14 – 30.12.2022, inculpatul Bîzăran Mihai-Cătălin i-ar mai fi transmis aceleiași persoane informații nedestinate publicității din dosarul respectiv dar și cum se vor derula cercetările în continuare.

Surse judiciare au declarat că omul de afaceri căruia i s-ar fi cerut banii este Ionuț Ursu, care este și el, la rândul lui, inculpat în dosar, iar firma cercetată este Saniral SRL, ce are ca obiect de activitate tăierea și rindeluirea lemnului.

Firma are sediul în Bogdănești, județul Suceava, și a avut, în 2021, o cifră de afaceri de 6 milioane de euro, aproape dublu față de anul precedent. Profitul s-a ridicat și el la 1 milion de euro. Dosarul în care firma este cercetată și pentru ”aranjarea” căruia ar fi cerut mită polițistul Bîzăran se pare că este legat de masivele percheziții efectuate la finalul lunii septembrie a anului trecut în județul Suceava la multe firme din domeniul exploatării lemnului. Anchetatorii spuneau atunci că două grupări, constituite în județul Suceava, ar controla 20 de societăți comerciale, cu obiect principal de activitate în domeniul silvic și prin intermediul acestor societăți, din anul 2019 și până în semprembrie 2022, ar fi efectuat diverse operațiuni ilicite în domeniul silvic. Practica evidențierii fiscale parțiale/neevidențierii tranzacțiilor s-ar fi manifestat în comercializarea de brichete sau cherestea, realizată către o serie de parteneri comerciali din județele Constanța, Suceava, Cluj, Alba, Botoșani, Bacău, Vrancea, Iași, Teleorman, Ilfov și din municipiul București, existând indicii că acestea ar fi rezultatul unui proces de achiziție lemn/prelucrare buștean/producție brichete, cu o componentă de materie primă ilicită/tranzacții evazioniste. Cele două grupări ar fi furnizat masă lemnoasă cu evidențierea parțială a volumului și/sau valorii acesteia, sens în care, în conivență cu beneficiarii, plata ar fi fost realizată, parțial, prin virament bancar, iar diferența, nefiscalizată, ar fi fost achitată, în numerar, prin intermediul unor persoane de încredere”.  Din cercetări a reieșit că banii rezultați din infracțiunile de evaziune fiscală ar fi fost introduși într-un circuit cu caracter legal, fiind alimentate conturile deținute de către alte societăți comerciale, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor.

În schimbul banilor, Bîzăran a promis că va face cercetări într-un anume sens, astfel încât prejudiciul să fie stabilit într-un cuantum redus precum și pentru a propune o soluție de clasare în cazul infracțiunii de evaziune fiscală și că va interveni la procurorul de caz, asupra căruia a lăsat să se înțeleagă că ar avea influență, astfel încât acesta să dispună soluția clasării pentru infracțiunea de evaziune fiscală și să încheie un acord de recunoaștere a vinovăției cu persoana vizată pentru infracțiunea de delapidare.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsura preventivă dispusă în cauză.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.
Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție. (O.S.)