Poate ați uitat de ce i se spune PĂCĂLIN

Săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, înconjurat de candidați ai PSD la primăriile din zona metropolitană Suceava, a prezentat un proiect privind o nouă șosea de centură care să ocolească Suceava de la sud la est . Aceasta ar avea ca punct de pornire DN 2, dinspre Fălticeni, trecând apoi prin Ipotești, Salcea, către DN 29, spre Botoșani. Intreg proiectul a fost prezentat ca o noutate născută zilele acestea de Cătălin Nechifor și oamenii săi și ar fi trebuit, în opinia lor, să constituie una dintre armele grele ale PSD Suceava în actuala campanie electorală. Din păcate pentru cei care au crezut în proiectul respectiv, se pare că și acesta este doar încă o păcăleală pe care actualul șef al CJ o trage oamenilor săi și sucevenilor. Acum mai puțin de un an, același Cătălin Nechifor spunea despre aceeași șosea ocolitoare Sud-Est, cerută însă atunci de liberali, că nu este posibilă realizarea ei.  “I-am văzut pe cei din PNL că vor centură prin Cumpărătura – Ipotești – Salcea. Eu nu pot să zic altceva decât că cei care au terenuri acolo e bine să mai cultive porumb, sfeclă și altceva, pentru că nu va fi această formulă de centură a Sucevei”, declara  Nechifor în august 2015, adăugând că “Centura de ocolire prin zona de sud-est este rezolvată deja de guvernul actual” (Guvernul Ponta – n.r.), prin aprobarea master planului de transport. De fapt, întreg mandatul lui Cătălin Nechifor în fruntea CJ Suceava a fost presărat cu tot felul de astfel de proiecte în care nici el nu a crezut la modul serios, sucevenii atribuindu-i încă de acum câțiva ani porecla “Păcălin”. Obiectiv vă reamintește câteva din năstrușniciile propuse de Cătălin Nechifor de-a lungul acestor patru ani în care a condus județul Suceava  

 

Săptămâna trecută, în mijlocul unei campanii electorale dusă de PSD Suceava într-un mod atât de bătrânicios și tern încât și-a plictisit și cei mai strașnici susținători, președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, a prezentat sucevenilor un ditamai proiectul, care  ar trebui să rupă gura târgului, ba încă și a satelor din jur. Inconjurat de candidații partidului în localitățile care formează zona metropolitană Suceava, actualul șef al pesediștilor din județ a spus un frumos basm despre cum va înfăptui el cea de-a doua șosea de centură care va înconjura Suceava. Cotați oricum, toți, cu șansa a doua sau a chiar a treia în localitățile din zona metropolitană, sărmanii candidați plantați în jurul lui Nechifor au roșit, au lăsat privirile în jos și, pentru că oricum nu au nimic de pierdut, au zis și ei ca șeful.
Povestea ar suna cam așa: planul e strategic; ținta e de la sud la est; se întinde pe 20 și ceva de kilometri, costă cât vrea PSD și are termen de realizare fix: acuși după alegeri, dacă le câștigă “ai noștri”. Finanțarea și ea e aproape sigură: încercăm un proiect european și așteptăm bani de la Guvern. Pentru ca  intriga basmului să aibă și ceva consistență, s-au introdus, de-a valma, și chestiuni care dau bine, așa, în general, în orice campanie electorală: centru logistic,  parc agro-industrial, platforme betonate, utilități necesare, locuri de muncă și, pentru că așa-i tradiția pe la noi, clasicul “ceilalți sunt/au fost răi”.
Pentru că e greu de venit cu proiecte concrete și credibile, din zbor a prins un capăt de poveste și candidatul PSD la Primăria Suceava și, încercând să-l susțină pe Nechifor, a pus iar placa veche cu “parcul industrial în zona Termica”. Până când vor înțelege pesediștii că nu terenurile pe care se construiesc parcurile industriale sunt o problemă, ci lipsa investitorilor, alungați de corupția cu care au tot luptat tătucii lor Iliescu, Năstase și Ponta, merită să reținem din toată această întâmplare de săptămâna trecută  extraordinara capacitate a liderului PSD Suceava de a vorbi în gol, de a privi oamenii în ochi și a le spune basme în care, probabil, nici el nu crede. Este, până la urmă, și pentru asta nevoie de oarece talent, mai ales că aceste basme sunt rostite la finalul a patru ani în care PSD Suceava a condus Consiliul Județean. Patru ani în care nu s-a reușit terminarea amărâtei de șosele de centură începută încă din 2007-2008.
Declarațiile lui Nechifor de săptămâna trecută vin însă după un alt lung șir de proiecte aiuristice lansate periodic de actualul președinte al CJ Suceava. Trebuie să ne amintim că, acum patru ani, alegerea în fruntea Consiliului Județean Suceava a lui Cătălin Nechifor le-a provocat celor care îl cunoșteau ceva mai bine un uriaș hohot de râs. Tânărul pesedist venea după un scurt mandat de europarlamentar și un mandat de deputat în Parlamentul României, în ambele remarcându-se printr-un lung șir de absențe. Fusese plasat în campania pentru alegerile locale în fruntea listei PSD doar pentru că niciun pesedist serios nu-și închipuia că poate câștiga Consiliul Județean împotriva lui Gheorghe Flutur. Anomalia politică numită USL, cu un Victor Ponta mai plin de tupeu ca oricând în frunte, a răsturnat atunci orice calcul electoral în toată țara și a făcut ca Nechifor să obțină o victorie nesperată nici de el.
Si cum un program adevărat pare să nu fi avut niciodată, Nechifor a arătat de multe ori că nu a luat în serios nici funcția în care l-au așezat sucevenii. Poate e elocvent faptul că, conform anchetei unui jurnalist sucevean, din cele 162 de zile lucrătoare ale primelor opt luni ale anului trecut, Cătălin Nechifor și-a delegat atribuțiile în 75 de zile, la serviciu fiind prezent doar 87 de zile. Astea fiind doar cifrele oficiale, colegii săi de partid susținând însă că realitatea e mult mai neagră. Iremediabil “îndrăgostit” de deplasări externe și delegații pe la târguri, când dădea pe acasă, Nechifor și-a făcut un obicei din a prezenta tot felul de proiecte năstrușnice. Proiecte pe care nimeni nu le ceruse, de care nimeni nu auzise și care ar fi trebuit să fie ultimele pe o listă de proiecte necesare unui județ ținut într-o cruntă sărăcie de guvernanți, au tot fost anunțate de Cătălin Nechifor.
Ne-a păcălit și în basm
Dar să revenim la centura prezentată săptămâna trecută de Cătălin Nechifor și candidații PSD la primăriile din localitățile aparținând zonei metropolitane Suceava. Așa cum am spus, o mare poveste cu o centură de la sud la estul municipiului Suceava a fost anunțată joi. Conform declarațiilor, hărților și, evident, nelipsitelor detalii, aceasta are ca punct de pornire DN 2, dinspre Fălticeni, apoi va trece prin Ipotești, Salcea, către DN 29, spre Botoșani, în total 20,39 km. Nu vă mai spunem alte amănunte, pentru că se pare că nu au nicio valoare .
Iată însă ce declara Cătălin Nechifor în august 2015, după ce PNL Suceava anunțase că face eforturi ca o centură S-E a Sucevei să  fie luată în calcul de guvernanți:
« I-am văzut pe cei din PNL că vor centură prin Cumpărătura – Ipotești – Salcea. Eu nu pot să zic altceva decât că cei care au terenuri acolo e bine să mai cultive porumb, sfeclă și altceva, pentru că nu va fi această formulă de centură a Sucevei”, a declarat Cătălin Nechifor. Președintele Consiliului Județean, Cătălin Nechifor, susține că nu este posibilă realizarea unei noi centuri ocolitoare Cumpărătura – Ipotești – Salcea, așa cum propun liberalii, întrucât în masterplanul României pe transporturi aprobat de Comisia Europeană este prevăzută construirea unui drum expres Pașcani – Dolhasca – Verești – Suceava – Siret.
Nechifor a subliniat că această nouă arteră de circulație va rezolva problema traficului în zona comercială a municipiului Suceava. “Masterplanul României, care este depus și aprobat de Comisia Europeană, are prezentate și definite câteva aspecte legate de traficul rutier. În primul rând, drumul expres Pașcani – Dolhasca – Verești – Suceava – Siret, care continuă de la Pașcani la Bacău și mai departe către Focșani și București. Drumul expres va fi pe două benzi pe sens și are 60,5 kilometri pe tronsonul Pașcani – Suceava și aproximativ 41 de kilometri  pe tronsonul Suceava – Siret. El conține ocolirea Sucevei exact în zona de care făceau vorbire cei din PNL. Nu mai e nevoie de intervenții sau altceva pentru că e bătut în cuie prin acest masterplan”, a explicat Nechifor. “Concluzionând, putem spune că centura de ocolire prin zona de sud-est este rezolvată deja de guvernul actual (Guvernul Ponta – n.r.), sigur, în fază de proiect. Vom vedea cine va executa această lucrare” – a declarat Cătălin Nechifor» presei sucevene în data de 28 august 2015.
Așadar, acum nici un an, Nechifor susținea că problema centurii Sud-Est e ca și rezolvată, iar  alte proiecte privind un drum prin Ipotești- Salcea, spre Botoșani sunt inutile,  pentru că grijuliul Guvern Ponta s-a gândit la toate. Zilele trecute însă, Cătălin Nechifor și-a adunat în jurul său pe bieții candidați ai partidului din zona metropolitană și a prezentat ca proiect principal al său și al tovarășilor săi ceea ce anul trecut era, conform spuselor sale, inutil, depășit, rezolvat deja.
Nu știm dacă, vreodată, Cătălin Nechifor a crezut cu adevărat în acest proiect. Din păcate însă pentru noi toți și de data acesta pare doar o “păcăleală”, așa cum probabil au mai fost multe de-a lungul acestor ani.  O parte dintre năzdrăvăniile anunțate de Nechifor de-a lungul vremii le puteți citi mai jos, cu mențiunea că absolut toate au fost prezentate de președintele Consiliului Județean Suceava în spațiul public, în conferințe de presă, și nu povestite de acesta vreunui amic, pe vreun vârf de munte, în clipe de reverie.
 Girafele de la Păltinoasa și Campionatul Mondial de Ski din Călimani
Chiar din primele zile după ce și-a preluat mandatul, Cătălin Nechifor a lăsat pe toată lumea cu gura căscată prezentând foarte serios un proiect ce fusese vânturat marginal tot de el în campania electorală: SAFARI PARK la Păltinoasa. Ați uitat de năstrușnicia asta? Poate vă amintiți de el dacă vă spunem că pe lângă parcul de safari, Nechifor prezenta, repetăm, ciudat de serios, și viitoarea pârtie de schi prin Călimani.
Astfel, în iulie 2012, președintele Consiliului Județean lansa, în prezența secretarului de stat de atunci din Ministerul Turismului, Cristian Bărhălescu, ideea înființării unu parc gen safari la Păltinoasa. Un al doilea proiect de dezvoltare turistică a județului lansat atunci avea în vedere amenajarea unei pârtii de schi în munții Călimani.
Primul proiect vizat – parcul Safari – urma a fi amenajat, zicea Nechifor, pe un teren identificat în comuna Păltinoasa, care face parte din patrimoniul Consiliului Județean Suceava. Acesta are o suprafață de 96 de hectare, cuprinzând o zonă forestieră, un teren agricol și o zonă construită în perimetrul unei foste unități militare. Cătălin Nechifor spunea, în iulie 2012: “Incercăm să facem un proiect care să nu coste foarte mult, un proiect care să fie unicat în zona de est a Europei, o destinație care, cu costuri mici, poate însemna atragerea unui număr important de turiști și implicit un câștig financiar important pentru turismul sucevean”. El nu a uitat să spună că “Suceava, pe lângă mănăstiri și parcuri, trebuie să vină cu proiecte noi”, acestea contribuind semnificativ în viitor la dezvoltarea turismului local, având în vedere resursele bogate de care dispune județul nostru.
Cel de al doilea proiect prezentat atunci oficialului de la Ministerul Transporturilor îl reprezinta amenajarea unei pârtii de schi în munții Călimani, care, conform declarațiilor lui Cătălin Nechifor, ar constitui un “proiect inedit care se adresează unei alte categorii de turiști. Situat la o altitudine de 2000 de metri și având versanții spre nord, Călimanii constituie un mare avantaj, întrucât sunt evitate multe costuri ce ar fi survenit dacă aceste condiții favorabile construirii unei zone schiabile nu ar fi fost îndeplinite îndeajuns (sic!)”, a declarat atunci Nechifor.
Ce s-a ales de toate acestea, vă pot povesti toți turiștii străini “atrași” în Safari Park-ul de la Păltinoasa și schiorii care tocmai ce au coborât de pe pârtia din Călimani.
OKTOBERFEST de Bucovina
Puteți râde cât vreți, dar asta propunea Cătălin Nechifor în noiembrie 2012: organizarea unui festival al berii la Suceava. Prezenta atunci sucevenilor detalii care, acum, pot fi considerate savuroase. Sunt însă îngrijorătoare solemnitatea cu care acesta prezintă asemenea proiecte, precum și mulțimea de detalii cu care împănează astfel de declarații despre un proiect în care nici el probabil că nu credea.
Iată cum sună o știre publicată de “Obiectiv de Suceava”, relatând o conferință de presă a lui Cătălin Nechifor din noiembrie 2012: «Președintele Consiliului Județean (CJ) Suceava, Cătălin Nechifor, vrea ca, de la anul, Suceava să organizeze un festival Oktoberfest, idee despre care a mai spus că discutat cu președintele regiunii germane Schwaben, Jurgen Reichert. Prima ediție a festivalului Oktoberfest de la Suceava ar putea fi organizată în 2013, în perioada septembrie – octombrie. Președintele CJ Suceava a spus că în cadrul festivalului Oktoberfest de la Suceava vor fi produse tradiționale nemțești și spectacole de muzică tradițională din regiunea Schwaben. El consideră că organizarea unui astfel de festival ar fi o inițiativă novatoare, unică pe zona Moldovei. “Nu întotdeauna trebuie să cerem noi, ci trebuie să oferim și noi facilități pentru partenerii noștri, ne dorim foarte mult ca anul viitor, în perioada septembrie – octombrie, să putem face la Suceava un minifestival Oktoberfest».
Că nu s-a făcut nici în acest caz nimic, o știe toată lumea. Nu știe însă nimeni cum credea atunci Cătălin Nechifor că va duce la bun sfârșit asemenea proiect.
Avem paie, facem fabrica de peleti
In august 2013, Cătălin Nechifor anunța ritos că CJ Suceava își înființează o companie care să producă peleți din paiele rezultate în urma culturilor agricole vegetale, ca sursă de energie regenerabilă pentru încălzirea centrelor de plasament, a centrelor de asistență socială, dar și în școli, primării sau alte instituții locale. Președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, cerea atunci deliberativului să înceapă “cât mai repede” un studiu de piață și să pregătească partea tehnică și financiară pentru înființarea acestei companii. Chiar dacă nu era turnată nicio lingură de ciment la temelia visatei fabrici, Nechifor știa exact ce va face cu economiile provenite din afacere: “Vom folosi economiile rezultate din scăderea costurilor încălzirii la proiecte de dezvoltare”, a spus atunci Nechifor. Ca și în alte cazuri în care a prezentat asemenea proiecte, poate fi considerată “interesantă” pasiunea lui Nechifor de a oferi detalii despre proiecte pe care ulterior nu le-a mai realizat.  Stia atunci exact că fabrica ar avea un cost estimat la aproximativ 200.000 de euro, “cu tot cu spațiile de depozitare și platforma de preluare și cântărire, poate produce 20 de tone de agropeleți pe zi, media de paie la hectar este de 1,5-2 tone, iar raportul de transformare este unu la unu”. A ținut să precizeze că  materia primă nu necesită uscare, iar peleții din paie au o putere calorică de 4 calorii/kilogram, apropiată de cea a peleților din lemn, care este de 5 calorii/kilogram. Nechifor arăta că pentru încălzirea unui centru de asistență socială, exemplificând cu Sasca, unde s-a montat centrală termică cu peleți, este nevoie de 400 de tone pe iarnă. Totodată, în timp ce peleții din lemn costă în medie 150-160 de euro/tonă, costul agropeleților se ridică la 50 de euro/tonă.
Au trecut aproape trei ani de atunci fără ca măcar ceva din toată istoria de mai sus să fie realizat.
Pol de dezvoltare turistică Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei
In septembrie 2013, Cătălin Nechifor a anunțat  că CJ Suceava pune bazele înființării “polului de dezvoltare turistică Gura Humorului – Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei”, având mai multe întrevederi cu primarii celor trei localități pe această temă. Dacă n-ar fi tristă sărăcia în care se zbate zona, detaliile prezentate atunci de Nechifor ar putea fi considerate mai mult decât hazlii:
«Președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, a explicat că după declararea acestei zone a județului ca pol de dezvoltare turistică, acesta ar urma să fie inclus în strategia națională de dezvoltare. Potrivit celor afirmate de șeful administrației județene sucevene, un astfel de proiect este important mai ales în perspectiva dezvoltării turismului cu investiții din fonduri europene pe exercițiul bugetar 2014 – 2020. Intrebat care ar fi o posibilă investiție pentru zona respectivă, Cătălin Nechifor a răspuns că s-ar putea înființa un tren special pentru turiștii care vor dori să circule între aceste localități, mai ales că sunt perspective de dezvoltare în continuare a domeniului schiabil. Pentru tronsonul al doilea de la pârtia de schi de la Rarău – nefinalizată încă nici pe tronsonul întâi – există varianta atragerii de fonduri europene, iar în ce privește domeniul schiabil de pe masivul Călimani, Cătălin Nechifor este de părere că ar fi mai potrivit un parteneriat public – privat, în baza unei legi care nu a fost încă adoptată.» – “Obiectiv de Suceava” – 12 septembrie 2013.
Centru de medicină tradițională chineză, la Cacica. Sau la Solca
Nu-i așa că ați uitat minunea asta? Probabil că ați râs și atunci, deci merită să  v-o reamintim. Intors în aprilie 2013 dintr-o delegație de partid în China, președintele CJ Cătălin Nechifor a convocat media suceveană pentru a transmite alegătorilor năstrușniciile  cu care s-a întors de la marele popor chinez. Ne-a povestit despre faptul că, împreună cu secretarul general al PSD (fostul, că acum are de rezolvat ceva probleme penale), Andrei Dolineaschi, a avut discuții cu reprezentanți ai Partidului Comunist Chinez și reprezentanți guvernamentali. Cătălin Nechifor a ținut să remarce, pe lângă deschiderea “fantastică” a chinezilor pentru România, și o dorință a lor de a investi în România. Președintele CJ Suceava a declarant atunci că  discutat cu parteneri chinezi despre parteneriate publice-private, unul dintre ele vizând înființarea la Suceava a unui centru de medicină tradițională chineză la Cacica, unde există și potențial balnear, sau la Solca, unde e aerul curat.
Nici asta n-a fost să fie. Cum am văzut noi China, cam tot atâta au văzut și chinezii Cacica. Sau Solca.
Kazahii, invitați să facă agricultură bio în Bucovina
La nici o lună de la o minunată vizită în China, în mai 2013, președintele CJ Suceava, întors dintr-o vizită în Kazahstan, a prezentat din nou sucevenilor un set de proiecte foarte necesare județului. La Astana (capitala Kazahstanului), Cătălin Nechifor a fost în delegație cu acum hulitul ex-pesedist Valeriu Zgonea și concluziile au fost scurte, concise și ușor realizabile, ca mai toate proiectele susținute de C. Nechifor: “Trebuie să accelerăm dezvoltarea agriculturii și independența energetică”. Simplu. Bine că ne-ați spus.
Președintele CJ Suceava a mai spus că a avut întâlniri cu mai mulți reprezentanți ai unor firme din Kazahstan, cu care a discutat despre investiții în agricultura bio în județul Suceava, dar și despre exploatarea resurselor de gaze naturale din județ.
Nu știm ce s-a întâmplat de n-am avut încă șansa de-a vedea fete kazahe dând la sapă pe ogoarele (bio) din Bucovina și nici pe pricepuții sondori din Kazahstan nu i-am zărit încă.
Vom avea autostradă până în 2020?
Si dacă tot am pornit construcția de drumuri, nu poate fi trecută cu vederea intervenția lui Cătălin Nechifor în 2014, în toiul unor dispute despre masterplanul realizat de Ministerul Transporturilor privind autostrăzile și șoselele patriei. Cum presa suceveană a tot atras atenția că prin județul nostru nu era prevăzută nicio autostradă până prin 2030 și cum era febra mare cu alegerile prezidențiale, Cătălin Nechifor convoacă o conferință de presă în care, înarmat cu hărți, ca și săptămâna trecută, a anunțat că, de fapt, vom avea autostradă până la Siret și că deja au demarat toate procedurile (!).
«Președintele CJ Suceava a precizat că au avut loc mai multe discuții în ultima perioadă cu privire la construcția de autostrăzi și a vrut să clarifice perspectivele pentru județul nostru. In acest sens, Cătălin Nechifor a precizat că la București a fost prezentat, recent, un proiect de masterplan și a insistat pe faptul că potrivit acestuia ar fi gata autostrada Siret – Suceava – Pașcani până în 2020, tot la fel cum până atunci va fi gata și o autostradă care va face legătura de la Pașcani cu capitala României, fiind vorba astfel de coridorul pan-european IX (trebuie menționat faptul ca pe masterplanul realizat de Ministerul Transporturilor și prezentat  de Nechifor, în dreptul orașului Siret era scris “Sighet”).
“Au fost mai multe luări de poziție în mass-media suceveană cu privire la autostradă, la dezvoltarea infrastructurii rutiere pe perioada 2014 – 2020. După cum reiese din vizualizarea grafică a masterplanului pe infrastructura de transport cu privire la tronsoanele de autostradă care vor fi construite în această perioadă, este vorba de autostrada care leagă vestul țării de est, de Marea Neagră, de la Nădlac la Constanța și care va fi construită în acest interval de timp, după care autostrada de la Giurgiu la București, Ploiești și mai departe la Buzău după care urcă spre Moldova la Focșani, Bacău, Târgu Neamț, Suceava, Siret”, a declarat Cătălin Nechifor, adăugând că mai sunt și alte tronsoane de autostradă care trec prin alte zone ale țării, precum și cea care începe de la Târgu Mureș și ajunge pe la Târgu Neamț, Pașcani, Iași și apoi până la Ungheni. “Până acum nu s-a făcut nimic pentru zona Moldovei și este prima oară când (licitația pentru – n.red.) documentațiile tehnice sunt la avizare la ANRMAP”, a spus președintele CJ Suceava». –  “Obiectiv de Suceava”, aprilie 2014.
Amănunte și detalii despre Heliportul de pe Spitalul Județean
In august 2014, înainte cu mult de a se realiza necesara extindere a Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean (una dintre puținele realizări cu adevărat importante, finalizate în mandatul său), președintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, anunța amplasarea unor panouri fotovoltaice pe acoperișul viitoarei construcții și  amenajarea unui heliport pe Spitalul Județean.
Ca de obicei, detaliile oferite de Nechifor sunt complete:
«Seful administrației județene a precizat că pe acoperișul noii construcții UPU vor fi montate panouri fotovoltaice care să producă energie electrică pentru folosința Spitalul Județean. “Vrem să producem și curent electric ca să reducem și factura la electricitate”, a declarat Cătălin Nechifor, adăugând că în trei ani va fi amortizată investiția în panourile fotovoltaice. O problemă pusă în corelație cu modernizarea SJU și asigurarea unor servicii mai bune de către UPU este amenajarea unui heliport cât mai aproape de zona de primire a urgențelor. O soluție luată în calcul este cea de construire a heliportului chiar pe clădirea SJU, un proiect în varianta numită “helipunct pe casă”. Pentru că o astfel de variantă are ca punct slab o dificultate sporită în privința reglării accesului aerian pe spital și transportului pacienților, Cătălin Nechifor a spus că se are în vedere și înălțarea cu un etaj a liftului spitalului. In ce privește complexitatea lucrărilor de amenajare a unui heliport pe acoperișul SJU, șeful administrației județene a dat asigurări că există soluții tehnice de genul unor cadre de rezistență. Altă variantă de amenajare a heliportului este în perimetrul Spitalului Vechi».  – “Obiectiv de Suceava”, august 2014.

Proiect de suflet – LEGOLAND la Păltinoasa
E prea groasă ca să mai comentăm ceva. Redăm pur și simplu o știre despre o conferință de presă ținută de Cătălin Nechifor în iunie 2014:
«Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a anunțat că va avea o întâlnire cu reprezentanții firmei care gestionează parcul Legoland, situat în localitatea Gunzburg, din regiunea Schwaben. Seful administrației județene este de părere că, în urma unei astfel de întrevederi ar putea veni cu idei mai bune pentru a pune în aplicare o mai veche idee de-a sa, de a dezvolta o investiție similară în comuna Păltinoasa. Acolo, CJ Suceava deține 96 de hectare într-o zonă împădurită, pe locul unei foste unități militare unde a funcționat un depozit de armament și dorește să amenajeze un parc de distracții, de aventură și safari.”Ne dorim să facem un parc pe modelul care funcționează foarte bine în Europa. Nu neapărat varianta de Legoland, dar dorim să înțelegem mai bine acest fenomen prin care o astfel de investiție poate schimba radical fața turismului la nivel județean și regional”, a spus Cătălin Nechifor». – “Obiectiv de Suceava”, iunie 2014.