PNL – câștigătorul detașat al alegerilor locale la Suceava

reportersite
29 septembrie 2020, 8:00

Gheorghe Flutur a câștigat al treilea mandat de președinte al Consiliului Județean la aproape 10 procente distanță față de principalul contracandidat și, ca în 2016, a reușit să își conducă partidul pentru a face o majoritate în CJ și să poată da pe cei doi vicepreședinți. “Va fi un mandat cu multe investiții în județul Suceava, realizabile prin colaborare cu toți primarii din județ și cu sprijinul Guvernului liberal. Pentru rezultatele obținute mulțumesc tuturor sucevenilor care au avut și continuă să aibă încredere în capacitatea noastră de a dezvolta județul Suceava, pentru creșterea considerabilă a nivelului de trai al sucevenilor”, a declarat Gheorghe Flutur. Ion Lungu a câștigat al cincilea mandat de primar al municipiului reședință de județ la o distanță de peste 10% de cel situat pe locul al doilea în opțiunile electoratului și a reiterat afirmațiile din precampania și campania electorală cum că este ultimul său mandat de primar: „Nu mă retrag din viața politică. Totuși, este ultimul meu mandat de primar și mă voi dedica în continuare pentru a face tot posibilul pentru a ajuta comunitatea locală”, a declarat Ion Lungu. Structura politică a Consiliului Județean și a Consiliului Local Suceava 

Actualul președinte PNL al Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a câștigat un al treilea mandat (al doilea consecutiv), având în față o diferență de aproximativ 10 procente față de următorul clasat, candidatul PSD Mirela Adomnicăi. Astfel, actualul președinte al Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a întrunit 41,53% din voturile valabil exprimate la nivelul județului Suceava la alegerile locale de duminică, 27 septembrie, pentru funcția de președinte al CJ Suceava adică 106.778 voturi. El este urmat de candidatul PSD, fostul prefect Mirela Adomnicăi care a întrunit 31,82% din voturile valabil exprimate, adică 81.794 sufragii. Din câte se pare, singurul candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Suceava care a realizat o scor electoral peste pragul de 5% (7% în cazul alianțelor) este Bogdan Codreanu (PMP) care a întrunit nu mai puțin de 9,57% din voturile valabil exprimate, adică 24.625 sufragii.

La voturile pentru Consiliul Județean Suceava (lista de consilieri județeni), PNL a obținut 40.81% din voturile valabil exprimate, adică 103.683 sufragii. Urmează PSD cu 30,52% adică  77.543 voturi valabil exprimate și, în final, PMP cu 11.02%, adică 28.002 voturi. Asta înseamnă că PNL va avea majoritatea în Consiliul Județean, având și votul lui Gheorghe Flutur. Având în vedere această structură a Consiliului Județean, viitorii vicepreședinți ai acestei instituții ar urma să fie Cristinel Crețu și Neculai Barbă. Cei doi au fost propuși și sunt susținuți pentru aceste funcții de către Gheorghe Flutur. PNL va avea majoritatea în Consiliul Județean Suceava, PNL va avea 18 consilieri județeni, PSD 14 consilieri județeni, iar PMP 4 consilieri județeni. În aceste condiții, având și votul ­preșe­dintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, PNL va deține majoritatea de 19 voturi în Consiliul Județean Suceava.

„Rezultatele alegerilor din județ confirmă că PNL Suceava este o organizație liberală puternică. Am câștigat președinția Consiliului Județean Suceava, avem majoritatea în Consiliul Județean și avem 53 de primari. Majoritatea municipiilor și orașelor mari din județul Suceava au fost câștigate de PNL. Votul, din punctul nostru de vedere, este o notă bună pentru ceea ce am făcut și înseamnă în același timp mari așteptări pentru ceea ce urmează să facem. Va fi un mandat cu multe investiții în județul Suceava, realizabile prin colaborare cu toți primarii din județ și cu sprijinul Guvernului ­li­beral. Pentru rezultatele obținute mulțumesc tuturor sucevenilor care au avut și continuă să aibă încredere în capacitatea noastră de a dezvolta județul Suceava, pentru creșterea considerabilă a nivelului trai a sucevenilor”, a declarat Gheorghe Flutur.

De asemenea, și primarul PNL al Sucevei, Ion Lungu – ales a cincea oară consecutiv în funcție, le-a mulțumit alegătorilor pentru votul în favoarea sa la alegerile de duminică, 27 septembrie, în urma cărora a câștigat al cincilea mandat consecutiv. Pe de altă parte, Ion Lungu a ținut să spună că, așa cum a declarat și în perioada de campanie și de precampanie electorală, este ultimul mandat de primar și nu vrea să mai candideze și în anul 2024. „Nu mă retrag din viața politică. Totuși, este ultimul meu mandat de primar și mă voi dedica în continuare pentru a face tot posibilul pentru a ajuta comunitatea locală”, a declarat Ion Lungu.

Dacă în privința deliberativului județean sucevean situația este mai strânsă în sensul că doar tei formațiuni politice au reușit să facă pragul electoral, în noul Consiliu Local Suceava vor face parte nu mai puțin de cinci formațiuni politice – după cum de altfel a și anticipat primarul Ion Lungu la conferința de presă de miercurea trecută. După numărătoarea paralelă a voturilor din municipiul Suceava realizată de PNL și calculele făcute de această formațiune politică, în Consi­liul Local al municipiului Suceava vor fi reprezentanți ai PNL, PSD, PMP. În premieră, în Consiliul Local vor intra reprezentanți ai USR și Pro România. Potrivit rezultatelor neoficiale PNL va avea nouă reprezentanți în noul Consiliu Local (9.412 de voturi – 30,85%), PSD – 5 consilieri (5.806 voturi – 19,03%), PMP – 4 consilieri (4.861 voturi – 15,93%), USR – PLUS – 3 consilieri (2.820 voturi – 9,24%) și Pro România – 2 consilieri (2.284 voturi – 7,49%). În comparație cu structura fostului Consiliu Local, PNL a pierdut un consilier local, PSD a pierdut nu mai puțin de trei consilieri, PMP și-a dublat numărul de consilieri iar ALDE a ieșit din deliberativul local.

O astfel de repartiție a mandatelor de consilieri locali ar putea să lovească tocmai în interesele PMP, care este revelația la nivelul munici­piului și al județului Suceava. Dacă PNL va obține, așa cum a anunțat, nouă mandate de consilieri locali, atunci pentru a face majoritate în CL Suceava ar mai avea nevoie de numai trei mandate, adică exact cât a obținut USR. Prin urmare, este de presupus că pentru a slăbi ascensiunea PMP, PNL va lovi în pozițiile din administrație și va negocia cu USR-PLUS un mandat de viceprimar din cele două câte sunt la nivelul municipiului reședință de județ. În acest fel, Marian Andronache care a candidat din partea PMP și a obținut aproape 20% din sufragii – chiar mai mult decât scorul politic al PSD, care la rândul său a fost peste cel al lui Dan Ioan Cușnir – riscă să nu mai fie și în mandatul 2020 – 2024 viceprimar. Cu toate că performanța politică a lui Marian Andronache este indubitabilă, ducându-și partidul la peste 15% la votul politic pentru CL Suceava și scăpându-l de eticheta de „partid balama”, tocmai acest lucru nu este pe placul PNL. Cel puțin a unora dintre membrii acestei formațiuni politice. Prin urmare, este suficient ca eventuale negocieri PNL-USR să aibă succes iar PNL cu cei 9 consilieri locali despre care crede că i-a câștigat poate face majoritate în deliberativul local și cu USR. Prestația sub așteptări a acestui partid, voturile luate pe brand politic, nicidecum datorită vreunei locomotive – dovadă faptul că sufragiile obținute de candidatul la funcția de primar au fost cam cu 20% mai puține decât a obținut la votul pentru Consiliul Local – îl indică a fi următorul „partid balama”. Chiar dacă o astfel de abordare ar fi, într-o primă etapă, supărătoare pentru PMP este posibil ca tocmai victimizarea PMP și a lui Marian Andronache să fie un resort bun pentru obținerea de către aceștia a unor rezultate electorale optime la alegerile parlamentare care vor fi la începutul lui decembrie și pentru care campania electorală „bate la ușă”.

Este de remarcat însă prezența scăzută la urne în municipiul Suceava, mult mai scăzută atât față de precedentele alegeri locale din vara lui 2016, dar și față de prezența la nivelul județului nostru care a fost cu peste zece puncte procentuale față de reședința de județ. În municipiul Suceava rata de participare la vot a fost de 30,18%, din cele 104.235 de persoane de pe listele electorale au votat 31.465. Într-o declarație dată „la cald” în seara zilei de duminică, la două ore după alegeri, Ion Lungu declara că, din păcate, a văzut că această tendință a fost în toată Moldova și chiar la nivel de țară în orașele mari.
secretarasite
„Noi am fost deasupra Iașiului ca prezență, pe la egalitate cu Piatra Neamțul, Botoșaniul a avut două procente deasupra noastră. Deci, o tendință generală de prezență slabă în mediul urban mare”, a spus Ion Lungu care a admis că a avut emoții cu privire la rezultatul votului, întrucât au fost mulți contracandidați puternici.

În 2016, principalii săi contracandidați au fost medicul Tiberiu Brădățan (PSD) și deputatul Ştefan Alexandru Băișanu (ALDE, la acea dată). În 2020, numărul contracandidaților importanți a fost mai mare: fostul prefect Florin Sinescu (Pro România), deputatul Ştefan Alexandru Băișanu (de la o formațiune politică edificată pe scheletul vechiului Partid Umanist din România), consilierul județean Dan Ioan Cușnir (PSD), viceprimarul Marian Andronache (PMP) și Teodora Munteanu (alianța USR – PLUS). Ion Lungu a mai spus că în 2024 nu va mai candida la Primărie și că vrea ca acesta să fie unul din cele mai bune mandate ale sale, din punct de vedere al realizărilor. Totodată, el a precizat că liberalul Lucian Harșovschi va rămâne unul dintre cei doi viceprimari, iar celălalt va fi desemnat funcție de majoritățile care se vor forma în Consiliul Local. În noul deliberativ vor fi nouă reprezentanți ai PNL, cinci ai PSD, patru ai PMP, trei ai USR și doi ai Pro România. Pentru a face majoritate, PNL mai are nevoie de trei voturi. (Dan PRICOPE)