Wednesday , February 1 2023

„Pirateria” și „vagabondajul” în rândul clericilor, sancționate aspru de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților

Termenii respectivi sunt folosiți pentru a descrie hotărârile relativ recente luate de Permanența Consiliului Eparhial pentru preoții care oficiază servicii religioase în alte parohii decât cele în care li s-a încredințat slujirea, inclusiv sancțiuni față de cei din cinul monahal care nu respectă o serie de rânduieli prin care le este limitată exercitarea unor servicii religioase precum cununiile și botezurile, în absența unui preot de mir din parohia de unde este credinciosul în cauză

Având în vedere solicitările venite din teritoriu, pentru neperpetuarea unor obiceiuri eventual prezente în eparhie și dăunătoare misiunii clericilor, în cadrul Permanenței Consiliului Eparhial din data de 16 octombrie 2020, s-au hotărât mai multe aspecte specificate într-un document postat pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și care face referire la ceea ce ar putea fi chiar „piraterie”. De altfel, documentul semnat „din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților” de către consilierul administrativ pr. Dimitrie Horga, exarhul arhim. Melchisedec Velnic și secretarul eparhial ierom. Justinian Săvescu a fost transmis la cele cinci protopopiate, iar protopopii trebuie să comunice hotărârile preoților din protoieria în care slujesc.

secretarasite Prima hotărâre la care se face trimitere în documentul respectiv este aceea că „În acord cu Sfintele Canoane ale Bisericii, cu modul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, nu este admisă efectuarea de slujbe în afara jurisdicției încredințată prin decizia de numire a clericului, fără acordul, înștiințarea sau prezența clericului din jurisdicția respectivă”. Cu alte cuvinte, preoții de mir vor trebui să își informeze colegii de breaslă dacă oficiază ei anumite servicii religioase pe raza unei alte parohii. De asemenea, în documentul atașat unui comunicat de pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților se mai precizează că în cazul în care preotul (de mir) încalcă această prevedere va primi sancțiune care poate ajunge până la transferul într-o altă parohie. De asemenea, astfel de hotărâri sunt opozabile nu doar preoților de mir, ci și celor din cinul monahal. Astfel, conform sursei citate, o altă hotărâre se referă la cazul ipotetic în care ieromonahul aflat într-o astfel de situație – a oficiat anumite ceremonii religioase într-o anume parohie fără înștiințarea prealabilă și acordul parohului – va fi sancționat cu oprirea pe o perioadă de până la trei luni de la slujirea celor sfinte. Având în vedere rigorile și mai cu seamă responsabilitățile specifice din cinul monahal, în tot cazul mai stricte decât în cazul preoților de mir, sancțiunea nu poate fi considerată a fi din cele mai blânde cu putință. De asemenea, se mai specifică în documentul postat pe site-ul Arhiepiscopiei, „serviciile religioase (botezuri, cununii) solicitate de credincioși a fi săvârșite în mănăstiri sau schituri sunt îngăduite doar cu participarea unui preot din parohia de care aparțin/aparține, preot ce are obligația de a înregistra serviciile respective în mitricalele parohiale și a elibera, după caz, certificatul corespunzător”. O mențiune față de aceste reguli pe care o facem este că nu se specifică în mod clar și neechivoc o eventuală sancțiune nici pentru preotul de mir care nu și-ar respecta obligațiile de a participa și apoi de a înscrie în mitricale certificatul corespunzător și nici pentru ieromonahul care nu informează preotul de mir din parohia de unde este credinciosul care vrea să oficieze la mănăstire sau la schit o nuntă sau un botez.

Nu mai puțin interesantă este explicația dată acestor hotărâri și comunicarea lor inclusiv pe site-ul Arhiepiescopiei, explicație care apare într-o informare intitulată „Parohia în vremea „stării de normalitate” și principiul subsidiarității canonice”, semnată de pr. dr. docent Mihai Valică. „Există o teologie a parohiei, care reprezintă ontologia teologiei practice, de multe ori tulburată de „deontologia” unor clerici, fie de parohie sau de mănăstire, care „vagabondează” prin parohii sau mănăstiri”, se arată, printre altele, în sursa citată. Între altele, se arată un citat din Evanghelia după Ioan în care Iisus Hristos spune că „cel ce nu intră pe ușă, în staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur (hoț) și tâlhar”. În opinia pr. dr. doc. Mihai Valică, Cei ce intră în staulul oilor și sar pe aiurea, ar fi chiar și cei care execută” botezuri și cununii la comandă, fără știrea preoților parohi și fără să se respecte teritoriul canonic al parohiilor. De asemenea, mai arată pr. dr. doc. Mihai Valică, ieromonahii nu au voie să „încheie căsătorii” în mănăstire sau în afara mănăstirii, adică nici să oficieze și nici să se căsătorească. În tradiția liturgică a Bisericii ei pot, totuși, lua parte la cununii religioase, doar în prezența preotului de mir și cu binecuvântarea episcopului (vezi Canonul 16 de la Sinodul IV Ecumenic). În ceea ce îi privește pe preoții care oficiază diverse servicii religioase în afara parohiei care le-a fost dată spre păstorire, pr. dr. doc. Mihai Valică precizează că aceștia se supun pedepsei caterisirii și în acest sens face referire la formulările diverselor canoane vechi de peste o mie de ani de la sinoade ecumenice (IV și VII) și locale – Ancira, Antiohia, Cartagina, Gangra și Sardica.

Prin urmare, eventuala sancționare a preoților de mir – decisă de Permanența Consiliului Eparhial din 16 octombrie a.c. – cu transferul într-o altă parohie este încă mai blândă decât vechile și severele canoane în care pedeapsa cu caterisirea, ba chiar și anatema era nu foarte rară. Poate dimpotrivă. Totuși, pr. dr. doc. Mihai Valică arată, printre altele, că există și un alt canon ceva mai puțin sever și aplicabil față de preoții care „vagabondează”: „[…] clericii și monahii vagabonzi să fie obligați a se întoarce la locurile lor…” (Canonul 23, IV Ecumenic). În ce măsură sensul din zilele noastre al adjectivului „vagabond” sau a verbului „a vagabonda” mai coincide cu cel pe care l-au avut în vedere cu peste un mileniu în urmă – chiar peste o mie cinci sute de ani raportându-ne la Sinodul al IV-lea de la Calcedon – este o altă posibilă temă de discuție.

Totuși, este de menționat punctul de vedere din finalul comunicatului/articolului „Parohia în vremea „stării de normalitate” și principiul subsidiarității canonice” conform cu care „Bioetica spirituală, adică viața liturgico-pastorală și canonică autentică a Bisericii Ortodoxe, trăită cu mărturisire hristică, după modelul Sfinților Părinți, și opunerea cu curaj și fermitate împotriva oricărei opresiuni, neorânduieli și nedreptăți sunt mijloacele care împiedică pe credincioși, preoți și episcopi să devină, fără voie, opresori și asasini ai propriei turme duhovnicești. (s.n.)”. (Dan PRICOPE)

Vezi si

”Spune NU cariilor!”, campanie de igienă orală derulată în 94 unități de învățământ, la inițiativa Grădiniței ”Țăndărică” Suceava

”Scopul campaniei a fost îndeplinit cu succes prin intermediul numeroaselor activități desfășurate prin mijloace de …

No comments

  1. Vă rog să vă ocupați și de stiliștii de la Slătioara, care s-au lepădat de Sf. Treime, de Sf. Apostoli, de succesiunea apostolică. Sunt stiliști deghizați în călugări, care cerșesc în județul nostru și care cred, cu nerușinare, că țin dreapta credință.