Obiectiv de Suceava Obiectiv de Suceava
Peste 2.500 de ruși lipoveni care trăiesc în județul Suceava se pregătesc de Crăciun
Aceștia sărbătoresc Crăciunul pe data de 7 ianuarie, iar Anul Nou pe 14 ianuarie
Creștinii ortodocși de rit vechi se pregătesc pentru a sărbători pe data de 7 ianuarie prima zi de Crăciun, sărbătorile lor de iarnă fiind decalate cu 13 zile în urma refuzului de a trece la Calendarul Gregorian, adoptat de majoritatea creștinilor. În România mai multe minorități etnice, printre care sârbii, rușii lipoveni și ucrainenii, au sărbătorile de iarnă conforme ritului vechi. Creștinii ortodocși de stil vechi respectă tradițiile și obiceiurile celor de stil nou cu deosebirea că sărbătorile de iarnă sunt decalate cu 13 zile.
Decalajul a apărut în anul 1924, când o parte din creștinii ortodocși au refuzat să adopte Calendarul Gregorian, menținându-l pe cel Iulian. Istoria ortodocșilor pe stil vechi începe în 1924, când Biserica Ortodoxă Română a introdus Calendarul Gregorian, ceea ce a însemnat o actualizare a calendarului cu 13 zile. O parte din credincioși nu au acceptat actualizarea calendarului, ci s-au grupat în jurul ieromonahului Glicherie Tanase, de la Mănăstirea Neamț, dând astfel naștere Bisericii Ortodoxe pe Stil Vechi. In prezent, sediul acestei Biserici este la Mănăstirea Slătioara, județul Suceava, unde se află 70 de călugări. Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Anul Nou în noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, iar Boboteaza la data de 19 ianuarie. Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România are aproximativ 200 de biserici, schituri și mănăstiri, majoritatea construite după 1989. La Slătioara au început deja pregătirile, iar de pe masa de Crăciun nu vor lipsi mâncărurile din pește. Cei mai mulți ruși lipoveni sunt în comunitățile din Climăuți, comuna Mușenița, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăști, dar sunt biserici pe rit vechi și în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți și în orașul Gura Humorului. (Cristina RUSTI)
Se face o confuzie mare între rit vechi şi stil vechi. Nu-mi permit să dau eu lecţii în această privinţă, dar, cu puţină bunăvoinţă, un jurnalist care se respectă în ale documentării şi vrea să pună mânuţa pe carte înainte de a scrie, poate afla adevărul. Realitatea e că, pe data de 5/18 martie 1918, Guvernul României de atunci a adoptat o lege mult controversată, prin care s-a introdus calendarul gregorian în locul celui iulian, păstrat cu sfinţenie de moşii şi strămoşii noştri. Noul calendar trebuia să intre în vigoare la 1 aprilie 1919. Legea însă nu a putu fi pusă în aplicare decât după 5 ani, în 1924, când Biserica Ortodoxă Română, în fruntea căreia se afla Miron Cristea, fost patriarh şi prim-ministru, a acceptat schimbarea calendarului cu 13 zile. După cum arată statisticile, peste un milion de români, clerici şi credincioşi, nu au renunţat la calendarul iulian, rămânând pe… stil vechi. Ei au început să înalţe noi lăcaşuri de cult. Din păcate, din 1935, împotriva acestora a pornit o adevărată prigoană. Din 40 de biserici înălţate, 40 au fost dărâmate într-un singur an, iar peste 130 de clerici şi monahi au fost arestaţi. Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România, cu sediul la Slătioara-Râşca, are o istorie foarte interesantă. Nu vreau să vin, acum, cu amănunte. Dar trebuie să menţionez că, în judeţul Suceava, funcţionează 11 mănăstiri, 7 schituri şi 22 de biserici, unele de o rară frumuseţe, care ţin de Stilul Vechi şi se subordonează Mitropoliei Slătioara. În întreaga ţară, în 2014, existau 165 de mănăstiri, schituri şi biserici de mir ortodoxe de stil vechi, ce ţin de Slătioara. În ce priveşte… “de rit vechi”, asta este altă … mâncare de peşte. Comun e doar calendarul. Şi să nu uităm că, pe Muntele Athos,întreaga suflare creştin-ortodoxă păstrează calendarul iulian. Aşa cum se păstrează în întreaga Rusie, în ţările fostei Iugoslavii, într-o parte din Grecia, Bulgaria etc.