Wednesday , February 8 2023

Peste 2.000 de credincioşi, ieri, la Putna, de ziua pomenirii voievodului Stefan cel Mare (GALERIE FOTO)

Inalte feţe bisericeşti, oficiali şi politicieni locali dar şi oaspeţi din Ucraina şi Basarabia, au venit ieri la Putna, pentru a cinsti memoria domnitorului moldovean sanctificat de Biserica Ortodoxă Română, de la a cărui moarte s-au împlinit ieri 510 ani.  Inalt Prea Sfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, au fost oaspeţi la Putna ai IPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi, nu în ultimul rând, ai Arhimandritului Melchisedec Velnic, stareţ al Mănăstirii Putna. Slujba religioasă a fost urmată de o ceremonie militară la care au asistat preşedintele CJ Ioan Cătălin Nechifor, primarul municipiului Suceava Ion Lungu, prefectul Florin Sinescu, parlamentari şi primari din judeţ

Ieri, Mănăstirea Putna, de ziua pe care Biserica Ortodoxă Română o celebrează ca fiind dedicată drept crediciosului Voievod Stefan cel Mare şi Sfânt, s-a îmbrăcat încă odată în straie de sărbătoare. Fiindcă în incinta bisericii acestei mănăstiri se află mormântul domnitorului care a reprezentat secole în şir idealul de neatârnare a spaţiului românesc, pe de o parte, a păstrării în acest spaţiu a spiritului creştin ortodox pe de altă parte, fiind, în egală măsură, ctitor de monumente religioase care au supravieţuit veacurilor şi care acum sunt revalorificate ca tezaur recunoscut pe plan internaţional al României. Acestea au fost de altfel şi temele pe care le-au adus în cuvântul lor Inalt Prea Sfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, oaspeţii de la Putna ai IPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor şi, nu în ultimul rând, ai Arhimandritului Melchisedec Velnic, stareţ al Mănăstirii Putna.
Incă odată, Putna s-a pregătit să primească oaspeţi, pentru că a trebuit să găzduiască, pe lângă înaltele feţe bisericeşti venite din România, şi pe cele venite din afara ţării – episcopul Pantelimon din Ivano – Frankîvsk din Ucraina, episcopul Melentie de la Chişinău dar şi PS Macarie, episcop BOR pentru Europa de Sud.
Au fost prezenţi la slujba de pomenire a Sfântului Stefan cel Mare de la a cărui plecare la cele veşnice s-au împlinit ieri 510 ani şi importante oficialităţi judeţene. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cătălin Nechifor, prefectul judeţului, Florin Sinescu, primarul municipiului Suceava, Ioan Lungu, dar şi parlamentari suceveni, lângă care a fost prezent şi primarul localităţii, au participat la slujba de pomenire a marelui voievod, după care au depus coroane de flori la mormântul lui Stefan cel Mare din interiorul Bisericii Mănăstirii.
La sărbătoarea de la Putna au fost prezenţi nu numai oameni ai locului ci şi sute de români din Bucovina de Nord şi din Basarabia, bătrâni, maturi şi copii, îmbrăcaţi în haine tradiţionale, veniţi de prin satele din preajma Cernăuţiului dar şi din cele de pe lângă Chişinău, pregăţiţi să ofere spectacole autentice, cu cântece şi poezii patriotice şi religioase, obişnuinţă pe cale de a fi uitată de românii din ţara mamă.
A urmat un ceremonial militar, oficialităţile judeţene participând la defilarea unor detaşamente ale Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, ca în fiecare an. Pentru că Stefan cel Mare a fost, pe lângă un voievod binecredincios şi un mare comandant de oşti, festivitatea de după slujba religioasă s-a desfăşurat pe muzică de fanfară militară.
Ieri s-au împlinit 510 ani de la moartea domnului Moldovei, Stefan cel Mare (1457-1504), personalitate marcantă a Evului Mediu românesc. La 20 iunie 1992, el a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română: Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare şi Sfânt. Prima şi cea mai importantă ctitorie religioasă a domnitorului Stefan cel Mare, mânăstirea Putna, a fost începută la 10 iulie 1466, la un an după cucerirea cetăţii Chilia (1465), pe locul unei bisericuţe de lemn. Concepută ca necropolă domnească, mânăstirea a fost terminată în anul 1469. La 3 septembrie 1470, biserica a fost sfinţită, primind hramul “Adormirea Maicii Domnului”. Această ctitorie este considerată de specialişti ca fiind un prototip al stilului moldovenesc în arhitectura bisericească, caracterizat prin influenţe bizantine şi gotice. Mânăstirea adăposteşte mormântul lui Stefan cel Mare, precum şi mormintele a două dintre soţiile voievodului şi a doi dintre fiii săi. Mormântul voievodului este amplasat în camera mormintelor, care face trecerea către naos prin două coloane masive. Făcut din porunca Domnitorului, cu doisprezece ani înainte de moartea acestuia, mormântul Binecredinciosului Voievod Stefan se află în partea de sud a acestei incinte. Lespedea funerară este împodobită cu sculpturi reprezentând o împletitură de frunze de stejar şi semipalmete cu flori şi ghiuzele. Alături se află mormântul Doamnei Maria Voichiţa, iar pe latura de nord – alte trei morminte: cel al Doamnei Maria de Mangop şi cele ale lui Petru şi Bogdan, fiii ei şi ai Voievodului Stefan. In anii 2000, familia de pictori Moroşanu a reîmpodobit biserica Mănăstirii Putna cu o pictură interioară apreciată acum de specialişti. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Un elev al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni a returnat o borsetă cu bani găsită pe stradă

În data de 6 februarie a.c., în jurul orei 19.30, Ionuț-Eduard, elev al Școlii Militare …