Pe nou asfaltatul bulevard George Enescu au apărut deja şanţurile. Se coace un nou "proiect" prin care toată zona va fi iarăşi plină de tranşee

ACET, operatorul unic regional de apă şi canal, a căutat două zile o ţeavă spartă pe sub trotuarele şi, mai apoi, sub carosabilul bulevardului George Enescu, proaspăt asfaltat cu bani europeni. Ca de obicei, bâlbâiala în săpatul cratelelor largi de metri întregi a fost pusă pe seama lipsei planurilor de amplasare a conductelor. Vestea proastă vine chiar de la Primărie – de unde am aflat că directorul Stefan Groza al SC ACET  SA este apreciat ca unul dintre cei mai buni specialişti în apă şi canal la nivel naţional (!): în perioada următoare, proaspăt asfaltatul cu bani europeni bulevard George Enescu, va fi brăzdat de şanţuri în căutarea altor conducte vechi ce vor fi înlocuite de firme gen Pfeiffer, ce vor câştiga o altă licitaţie făcută de ACET, în scopul păpării fără jenă a banilor publici şi ai nervilor sucevenilor 

 

In Suceava nu există nicio stradă fără gropi, denivelări sau şanţuri. Chiar şi străzile asfaltate acum câteva zile sunt rapid distruse de tot felul de intervenţii ale “operatorilor” care au făcut din traiul sucevenilor un coşmar. Putem să ne lăudăm că am plătit munţi de bani ca să avem cele mai noi gropi pe străzile cele mai nou asfaltate. Am bate probabil un record universal. Nu ar fi primul pe care sucevenii l-ar atinge. Munţi la fel de mari de bani am dat pentru a îngropa ţevi care se sparg a doua zi în şanţurile care ani de zile ne-au stricat tuturor pantofii şi maşinile. Faptul că am aruncat remorci cu bani într-o nouă staţie de epurare care ne-a mutat nasul la spate e deja un record omologat.  A fost secetă mare anul ăsta, dar sigur în Cartea Recordurilor ni s-a păstrat un loc liber pentru performanţa de a realiza, cu foarte mulţi bani ai bunului contribuabil european, un sistem de canalizare care inundă străzile la fiecare ploaie mai acătării. Toate aceste minuni scumpe s-au realizat sub “coordonarea” ACET, “operatorul unic” din Suceava al sistemului de scumpit apa chioară şi facturat apa de ploaie.  
Practic, cea mai tare regulă ce se respectă cu sfinţenie în lucrările edilitare din municipiul Suceava, de multe decenii, este aceea că orice ar trebui făcut se face, dar numai dacă ceea ce se face constituie oportunitatea perfectă pentru a fi stricat. Zeci de mii de metri pătraţi  de betoane şi straturi groase de asfalt turnate peste pământul virgin al vechilor ogoare ce aparţineau gospodarilor expropriaţi din zonă, pe  când se construiau noile cartiere ale Sucevei au fost sparte imediat în perioada de avânt al comunismului industrial pentru instalarea reţelelor de utilităţi. După ce conductele de apă şi canalizare şi reţelele electrice subterane  s-au încropit cât de cât, a urmat marele proiect ceauşist de construire a blocurilor de locinţe şi a altor imobile pentru care se construiseră străzile şi se amplasaseră anterior reţelele de utilităţi. Pentru că nu exista un proiect unitar de extindere a oraşului, parte din blocuri au fost ridicate peste reţelele de utilităţi la care ar fi trebuit să se racordeze ori, în cazuri la fel de nefericite, poziţionate sub acestea. Chiar şi în anii 2000 astfel de situaţii erau reclamate de cetăţeni din mai multe blocuri ale de-acum respectabilului municipiu Suceava, iar responsabilii noi ai fostei IGCL (Intreprinderea de Gospodărie Comunală şi Locativă, n.r.) comuniste, redenumită RAUCL, regie a primăriei devenită între timp societate comercială sub numele de ACET SA, dădea vina pe proasta proiectare ceauşistă a oraşului şi pe faptul că “nu are planuri” atunci când este vorba de a interveni punctual acolo unde este necesar pentru a remedia disfuncţiile sistemului de apă şi canal. Planurile Sucevei ar fi fost depozitate prin nu se ştie ce spaţii ale fostului IJPIPS, devenit după revoluţie PSIP, au fost inundate în repetate rânduri şi deteriorate, astfel încât nu au mai putut fi recuperate.
Dar SC ACET Suceava a mers mai departe, chiar pe dibuite, călcând pe cadavrele moşilor şi strămoşilor IJCL ori RAUCL, fără a mai cerceta vechile documente şi fără a mai căuta schelete prin fişete astfel încât a reuşit să devină, prin osârdia unui director precum Stefan Groza şi a echipei din jur, operator regional pentru apă şi canal, stăpână declarată peste tot ce mişcă în judeţ pe linie de investiţii în apă şi canal. Puţine au fost împotrivirile la presiunea profesionistului director Stefan Groza, recunoscut astfel, spune chiar primarul Ion Lungu, ca una dintre vocile importante în materie, la nivel naţional.
O ţeavă de apă s-a spart pe bulevardul George Enescu. ACET a făcut o organizare de şantier cât pentru o fabrică
La începutul acestei săptămâni, pe bulevardul George Enescu, în zona intersecţiei cu strada Universităţii, staţia publică de transport în comun, s-a spart o ţeavă de apă. Profesioniştii de la ACET au intervenit luni, decopertând mai mulţi metri pătraţi din trotuarul proaspăt realizat cu pavele cărămizii, în cadrul unui proiect finanţat cu bani europeni, în căutarea conductei de transport sparte. Nu au identificat locaţia nici chiar după ce au adus la faţa locului un utilaj de tonaj mediu, să intensifice săpăturile. Fiindcă nici în acest fel nu au descoperit conducta ori gaura din aceasta, au decis să sape mai încolo, în carosabil. Ca dovadă de maximă eleganţă a săptăturilor în zona asfaltată, redeschisă de puţină vreme traficului rutier, lucrătorii de la ACET au operat, la câţiva metri de groapa iniţială, o “incizie” aproape chirugicală, impresionantă şi prin dimensiuni dar şi prin geometrie, în carosabilul proaspăt turnat, tot pe bani europeni, pe bulevardul George Enescu.
Astfel încât am ajuns să ne întoacem de unde am plecat, în marele proiect de dezvoltare al municipiului Suceava. Pe bani europeni, pe bani de la bugetul naţional, pe banii de la bugetul local, nu contează deloc, fiindcă tot despre bani publici este vorba. Si acum jumătate de veac, ca şi acum, se fac lucrări după ureche iar poziţionarea reţelelor de utilităţi nu se poate face în municipiul Suceava, la jumătatea celui de-al doilea deceniu al veacului XXI decât tot prin metoda încercărilor, fiindcă operatori unici regionali de dimensiunea ACET-ului manageriat de Stefan Groza nu este în stare să dibuiască locaţia unei biete conducte de transport de apă, fiindcă nu are planurile exacte. Astfel, s-a ajuns să se distrugă fără milă lucrări plătite deja din bani publici, cum sunt cele de pe bulevardul George Enescu. Mai trebuie de remarcat atitudinea de-a dreptul sadică a conducerii de la ACET faţă de spaţiul public, directorul Groza transmiţănd de curând un mesaj din care reiese că firma pe care o conduce şi în care, trebuie precizat, acţionar majoritar este chiar consiliul local al municipiului Suceava, nu-şi asumă obligaţia de a readuce zona în care a intervenit la starea iniţială, din motive complicate, care sunt pe jumătate acceptate chiar de către conducerea primăriei municipiului Suceava. Cu alte cuvinte, craterele ce se săpau ieri pe bulevardul George Enescu chiar dacă unul dintre ele este riguros tăiat rectangular, pot rămâne, după tradiţionala acoperire cu mâl şi balast, în responsabilitatea altor lucrători plătiţi din banii publici care să răstoarne deasupra câteva tărăboanţe de asfalt, în aşteptarea tasării naturale. Am înţeles de la reprezentanţi ai primăriei că respectiva conductă spartă în căutarea căreia au plecat angajaţii ACET cu toată energia, este realizată din azbociment şi amplasată acum 30-40 de ani.
Aceasta, alături de altele din zona relativ nou construitului cartier George Enescu, ar face obiectul unui al treilea program de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare din Suceava, care va fi finanţat tot din bani europeni. Pentru că în municipiul Suceava nu a ştiut niciodată stânga ce face dreapta, pentru înlocuirea acestor conducte, dacă ACET va obţine finanţarea cerută, proaspătul reabilitat bulevard George Enescu, tot cu bani europeni, va fi brăzdat urgent de săpăturile făcute de o firmă gen Pfeiffer sau, de ce nu, chiar de aceasta, dacă va câştiga noua licitaţie pe care o va face SC ACET SA, în căutarea mai întâi fără planuri bune a conductelor de azbociment urmând ca mai apoi să le înlocuiască pe acestea cu altele din material plastic.
Va urma o altă perioadă în care se va da bătălia pentru a-i convinge pe şantieriştii angajaţi de ACET să refacă trotuarele şi carosabilul distrus, alte comandamente, alte mustrări administrate firmelor de construcţii de către edilii oraşului, timp în care sucevenii de rând vor încărunţi, vor îmbătrâni, vor trece în lumea celor drepţi şi alte generaţii le vor lua locul, iar managerul operatorului regional de apă şi canal SC ACET SA Suceava, sprijinit în continuare de edilii municipalităţii va fi la fel de intransigent cu necazurile celor mulţi, fiind categorisit ca şi în timpurile noastre, ca unul dintre cei mai buni profesionişti în domeniu de pe plan naţional. (Neculai ROSCA)