Thursday , March 28 2024

Paste mai sarac pentru romii din Gulia

N la marginea p\durii care str\juie[te satul se afl\ o poieni]\ unde se `nt=lnesc romii s\ petreac\, an de an, `n “Joia Verde” N ]iganii serbeaz\ de regul\ cele mai importante momente din via]\ joia, astfel c\ nun]ile [i botezurile se fac, de obicei, în aceast\ zi, motivat de faptul c\ sâmb\ta [i duminica romii, l\utarii în special, aveau de lucru la petrecerile românilor n anul acesta `ns\, mai to]i, s-au pl=ns\ de criz\ [i c\ nu pot s\ mai petreac\ la fel ca `n al]i ani n

Ieri, `n Bucovina, romii au s\rb\torit Joia Verde sau Paştele Ţiganilor, s\rb\toare stabilită în urmă cu o jum\tate de secol, de Sfatul B\tr=nilor din localitatea sucevean\ Gulia. Denumirea de Joia Verde este dat\ de faptul c\ petrecerea are loc mereu `ntr-o poian\ `nverzit\ din p\duricea de la marginea satului Gulia, unde to]i membrii comunit\]ii, `mpreun\ cu rudele sosite din ]ar\, danseaz\ [i m\n=nc\ bucate tradi]ionale de Pa[te. Pentru c\ ]iganii de regul\, de Pa[te, cântau sau munceau pentru al]ii, ei nu puteau s\ se bucure, tradi]ional, de s\rb\toare, al\turi de familie. Astfel, Sfatul B\tr=nilor ]igani a hot\r=t ca rromii din Gulia s\ petreac\ Pa[tele, a[a cum se cuvine, al\turi de familie în prima joi ce urmeaz\ dup\ Pa[te. Astfel, au ajuns ]iganii din Gulia s\ serbeze “Joia Verde”, cu mâncare tradi]ional\ [i obiceiuri specifice lor, dansuri [i cântece aceast\ s\rb\toare. }iganii serbeaz\ de regul\ cele mai importante momente din via]\ joia, astfel c\ nun]ile [i botezurile  se fac, de obicei, în aceast\ zi, motivat de faptul c\ sâmb\ta [i duminica rromii, l\utarii în special, au de lucru la petrecerile românilor. Joia Verde” a fost stabilit\ ca zi de pa[te pentru rromi pentru c\ în zilele în care credincioşii ortodoc[i serbau Pa[tele, ei erau chema]i s\ le c=nte. A[a c\ au decis s\ aloce s\rb\torii prima joi de dup\ Noaptea Învierii.
Vile somptuoase l=ng\ bordeie pe uli]ele satului
Fa]\ de anul trecut c=nd se vorbea doar de un `nceput al crizei financiare, `n acest an aceast\ zi a fost mult mai s\rac\ at=t `n bucate c=t [i `n petrecere.  Pe uli]ele satului, femeile nu mai erau at=t de g\tite [i nici prin cur]i nu mai erau `ntinse mese cu sarmale, pasc\ sau ou\ ro[ii. Romii din Gulia se consider\ s\raci [i prin faptul c\ majoritatea nu au un loc de munc\ ci tr\iesc din ajutorul social, din banii c=[tiga]i ca zilieri sau din v=nzarea semin]elor. Mul]i tineri  au ales  s\ plece la munc\ peste hotare [i s\ trimit\ acas\  bani sau s\ se stabileasc\ `n ora[ele unde [i-au g\sit o slujb\. Chiar dac\ sus]in c\ abia se descurc\, pe uli]ele satului se pot vedea ma[ini care din care mai luxoase iar al\turi de bordeie se ridic\ vile somptuoase. Obiceiurile tradi]ionale  au început să `nlocuite de lucruri noi, de elemente copiate şi fără valoare. Oamenii cu mic ,cu mare  s-au adunat la marginea poeni]ei [i `n centrul satului pentru a asculta muzica [i pentru a bea o bere.
În această localitate tr\iesc cei mai mul]i ]igani din jude], aproximativ 1.500.  Modernismul [i influen]ele epocii actuale î[i pun amprenta [i pe tradi]iile rromilor.  Fustele lungi [i bluzi]ele `nflorate au disp\rut. Muzica ]ig\neasc\ a fost `nlocuit\ `n ultimii ani cu manele [i chiar dac\ e criz\ l\utarii, fie ei [i originari din Gulia, nu c=nt\ f\r\ a fi pl\ti]i. Dac\ `n urm\ cu mul]i ani, l\utarii erau pl\ti]i de tinerii afla]i la v=rsta `nsur\torii, de circa  trei ani, ace[tia au fost  r\spl\ti]i  financiar de  pre[edintele organiza]iei jude]ene a Partidei Romilor, Virgil Pohoa]\. A[a se face c\ muzican]ii veni] s\ `ncing\ atmosfera nu au vrut s\ `nceap\ spectacolul dec=t atunci c=nd avea s\ li se confirme c\ vor primii bani ceru]i.
La petrecerea anual\ `ns\ au venit special [i romii originari din Gulia, dar afla]i la munc\ `n Italia sau Spania.
Solomon Dulap, de 32 de ani, a venit din Italia s\ fie al\turi de ceilal]i membri ai familiei `n aceast\ zi. “Am fost [i anul trecut acas\ [i chiar dac\ este greu [i este criz\ mi-am f\cut timp [i am strâns ceva b\nu]i s\ vin la Gulia. Nu puteam lipsi pentru c\ ne adun\m to]i fra]ii [i este ceva special. ~mi era dor de m=ncarea  preg\tit\ special pentru Pa[ti. Chiar dac\ `n str\in\tate nu duc lips\ de nimic, preparatele de acas\ sunt cele mai bune”, ne-a spus t=n\rul.
Cei mai nostalgici sunt b\tr=nii care `[i amintesc cu m=ndrie de vremurile c=nd, distracţia era cu totul şi cu totul alta. Ioan Sinescu, de 85 ani, z=mbe[te c=nd `[i aduce aminte de vremurile de demult. “Acum toate s-au schimbat [i nu [tim ce s\ mai spunem. Era [i atunci mult\ lume adunat\ [i se petrecea p=n\ duminic\ nu numai o zi. Acum nu mai are nici omul bani [i nu `i arde de petrecere. Abia se descurc\. Am preg\tit [i anul \sta, cu copiii, de ale gurii, c\ e mare s\rb\toare, dar e din ce `n ce mai greu”, ne-a spus b\tr=nul.
Andrei Gagiu, de 67 ani, originar din Gulea dar stabilit `n  F\lticeni sus]ine c\ vrea s\ `nfiin]eze un ansamblu de dansuri ]ig\ne[ti dar are nevoie de sprijinul comunit\]ii locale [i al organiza]iei jude]ene a Partidei romilor. “Am fost instrumentist la Casa de Cultur\ din F\lticeni, iar de c=]iva ani sunt pensionar. Nu [tiu s\ fac altceva, pentru c\ de mic am c=ntat la org\ [i la acordeon, iar tat\l meu a fost, la r=ndul lui, instrumentist la Ansamblul Ciprian Porumbescu, din Suceava. Am c=ntat muzic\ l\ut\reasc\ [i n-am fost chiar adeptul manelelor”, ne-a spus Andrei Gagiu.
Ieri, rromii au s\rb\torit mai mult de dragul vremurilor trecute, spun=ndu-[i pove[ti dar l\s=nd la o parte dansul . Chiar dac\ se vede c\ majoritatea sunt s\raci, nu vor s\ `[i arate pe fa]\ faptul c\ abia se descurc\ cu traiul de zi cu zi. Maria Turlea  este una dintre localnicele care a avut curajul s\ spun\ c\ `n acest an pa[tele e mult mai s\rac pentru familia ei. “Sunt v\duv\ [i am trei copii [i [ase nepo]i. Mai v=nd semin]e s\ m\ descurc, dar este foarte greu”, ne-a spus femeia. (Cristina SCOR}ARIU)

Vezi si

Un bărbat de 28 de ani și tatăl său au terorizat luni în șir o familie din Vama pentru o bucată de pământ. Tânărul a fost reținut

Polițiștii din Vama au în lucru un dosar dosarul penal privind comiterea infracțiunilor de tulburare …