Thursday , September 16 2021

Parcul Şipote: Ceartă inutilă timp de o oră în Consiliul Local

Studiul de fezabilitate pentru modernizarea Parcului Şipote este „piesă obligatorie” la orice fel de dosar de finanțare, numai că probabilitatea accesării de fonduri europene este, cel puțin deocamdată, destul de slabă, la ora actuală nefiind niciun apel de proiecte deschis în acest sens. Totuși, până pe data de 16 august a.c. trebuie finalizată tema de proiectare de către comisia tehnică întrunită în acest sens și, ulterior, se va stabili procedura de atribuire a contractului pentru realizarea studiului respectiv, care poate fi și un concurs de soluții, fără ca această variantă să fie imperativă.

În ședința de Consiliu Local a municipiului Suceava a fost o discuție amplă pe subiectul parcului Şipote, iar singurele două concluzii clare care se pot desprinde sunt două: sunt consilieri cu ceva „pretenții de profesionalism” care confundă documentația necesară – în cazul de față Studiul de fezabilitate – cu tipul de procedură de achiziție publică necesar a fi efectuat – concursul de soluții; discuțiile au fost oricum prea lungi întrucât finanțarea pentru proiectul de modernizare în Parcul Şipote nu mai este accesibilă, cel puțin deocamdată.

„Deranjul” a pornit de la un demers recent al primarului Ion Lungu care a afirmat în conferință de presă, și nu numai, despre o scrisoare trimisă în care se solicita insistent ca să fie organizat un concurs de soluții pentru modernizarea parcului respectiv. Ulterior, primarul a afirmat că a mai primit o scrisoare în care se făcea referire la „toți membrii comisiei”, dar care nu era semnată de nimeni și în care se solicita din nou să se facă un concurs de soluții. „Am primit și ieri o scrisoare anonimă mai mult pentru că nu e semnată de nimeni și culmea că sunt aici toți membrii cumva că toți membrii comisiei se adresează, membrii comisiei însemnând și reprezentanții Primăriei, directorii din Primărie. Nu are nicio semnătură acest tabel. În fine, nu mai comentăm. Îl luăm în seamă și asta este”, a spus Ion Lungu.

Interesant este că nici Ion Lungu nu părea să înțeleagă diferența între procedura în sine și documentația ca atare și de aceea el pleda în continuare „pentru studiu de fezabilitate, nu pentru concurs de soluții”. Este de spus că acestea două nu se exclud în mod a-priori, deși practica în țara noastră este ca studiile să fie realizate în cadrul unei licitații deschise sau, de cele mai multe ori, varianta mai scurtă a acesteia și anume procedura simplificată; asta când nu sunt întrunite condițiile pentru atribuirea directă a unui contract de realizare a documentației.

Având în vedere agitația mediatică dinaintea ședinței din 30 iunie a Consiliului Local și interesul legitim al publicului pentru acest subiect, Ion Lungu a venit cu un proiect de hotărâre care să îl completeze pe altul adoptat cu câteva luni în urmă și prin care făcea referire clară la „zona de agrement Parc Şipote – faza studiu de fezabilitate”. „Rugămintea mea către dumneavoastră este să nu ne lăsăm manipulați de ceea ce scrie pe facebook. Eu îi respect foarte mult pe cei ce scriu acolo, respect societatea civilă, dar în ultimă instanță cei care trebuie să își asume răspunderea suntem noi, cei de aici care am fost aleși. și cei care scriu pe facebook au candidat și au luat 1%”, a spus Ion Lungu, adresându-se consilierilor locali în debutul dezbaterilor la proiectul de hotărâre respectiv. Termenul pus este cel de 16 august a.c..

USR, prin consilierul Dan Nichiforel, propune ca amendament înlocuirea sintagmei „faza studiu de fezabilitate”, cu „concurs de soluții”. „Proiectul de care vorbiți a avut un studiu de fezabilitate și s-a făcut un proiect care nu este în regulă”, a spus inițiatorul amendamentului, încercând să susțină necesitatea unui concurs de soluții. Față de aceasta precizăm că într-adevăr a fost un studiu de fezabilitate realizat, dar nu s-a ajuns la nivel de proiect – dacă la proiect tehnic se referea Dan Nichiforel – și asta nu pentru că era neapărat rea documentația (cu toate că au fost și observații pertinente legate de aceasta), ci pentru că municipalitatea voia să facă un simulacru de dezbatere în care să prezinte publicului datele din studiu ca și când ar cere părerea, deși odată finalizat studiul respectiv prea multe lucruri de îndreptat nu mai erau posibile. Sesizând acest aspect, consilierul Radu Pricope le-a făcut publice și a urmat apoi o revenire la necesitatea unei comisii care să stabilească tema de proiectare și apoi să fie realizat studiul de fezabilitate.

În timpul ședinței din data de 30 iunie, discuțiile au fost confuze, Dan Nichiforel făcând trimitere la tema de proiectare, spunând (aluziv, nu în mod expres) că studiul de fezabilitate nu este parte obligatorie din documentație și că de aceea s-ar impune un concurs de soluții. De cealaltă parte, PSD a părut a fi într-o espectativă. PNL era clar că nu va putea vota altfel decât cum spune primarul Ion Lungu. PMP, prin vocea Ancăi Gâtlan, a spus că ar fi de dorit un concurs de soluții, dar că amendamentul lui Dan Nichiforel este „pe genunchi”, ceea ce a atras o replică din partea acestuia care i-a reproșat lipsa de colegialitate. Contre au tot fost în ședință și nu insistăm ca și când am da un verdict.

Menționăm, totuși, că nu este mai puțin adevărat și faptul că primarul Ion Lungu, dar nu numai el, în declarațiile făcute pe această temă cu câteva luni în urmă, se referea tot la concursul de soluții, ba chiar și la premiile care urmau a fi date ș.a.m.d. De aici probabil și intervenția decentă, dar neinspirată a viceprimarului Teodora Munteanu (USR) care a adus aminte despre acest lucru, dar tocmai prin asta a dovedit, neinteționat, că nu înțelege nici ea diferența dintre documentația necesară a fi realizată și procedura prin care trebuie sau poate să se ajungă la un anumit rezultat. „A fost vorba doar despre concurs de soluții. Nu s-a discutat despre studiu de fezabilitate”, a spus Teodora Munteanu în cadrul ședinței din 30 iunie.

În atare situație, a venit cu lămuriri consilierul Radu Pricope care s-a referit la textele de lege cu privire la nota conceptuală, tema de proiectare, studiu de fezabilitate și, în final, proiectul tehnic cu detaliile de execuție. Nota conceptuală și tema de proiectare se fac într-o așa zisă etapă 1 iar în etapa 2 se face studiul de fezabilitate iar singura situație în care nu este necesar un astfel de studiu este cazul lucrărilor de reparații, când normativul cere realizarea unei documentații de avizare a lucrărilor de intervenție.

Studiul de fezabilitate se face doar de un proiectant și reprezintă punerea în operă de către acesta a specificațiilor temei de proiectare, în corelare cu eventuale acte normative – în cazul de față, legislația în domeniul silvic – și cu alte exigențe pe care le-ar putea impune autoritățile finanțatoare. Asta din urmă în cazul în care autoritatea contractantă vrea să obțină finanțare din altă parte decât să o asigure din bugetul propriu.

„Noi suntem la momentul de față la etapa dacă ne trebuie studiu de fezabilitate sau concurs de soluții?!? Sunt două lucruri distincte: studiul de fezabilitate este imperios cerut de legiuitor a exista și nu este cale de tăgadă să nu existe iar concursul de soluții reprezintă o procedură de achiziție publică, reglementată de la articolul 95 și următoarele din Legea nr. 98 din 2016 privind achizițiile publice. Nu putem sări peste această etapă a unui studiu de fezabilitate! Problema este cum facem acest studiu de fezabilitate: fie printr-o procedură normală, uzitată des sau printr-un concurs de soluții care durează mai mult timp”, a spus Radu Pricope, declarându-se – probabil în asentimentul primarului – susținătorul unor dezbateri cu specialiști (avizați), nu al unor discuții la care să participe persoane neavizate pentru a se clarifica tema de proiectare. Inițial, CL Suceava a reglementat a fi realizată o temă de proiectare și documentația în cauză trebuie să înglobeze cerințele specialiștilor cooptați în comisia tehnică întrunită pentru stabilirea temei de proiectare a modernizării Parcului Şipote, indiferent cum se ajunge a fi realizat acest studiu de fezabilitate – cumpărare directă, procedură simplificată, concurs de soluții. Exigențele legale sunt de așa fel încât probabilitatea realizării unor investiții foarte ample – cel puțin ca extindere pe un anumit spațiu – să fie foarte mică. La acestea se adaugă limitările cu privire la tipul de construcții.

Reamintim că în toamna anului 2020, în timpul campaniei electorale, Primăria Suceava a intrat în posesia Parcului Şipote. Deși primarul Ion Lungu a făcut continuate demersurile în instanță cu privire la Parcul Şipote încă din primul său an de mandat, 2004, acestea nu au avut succes. Este interesant de analizat cum au avut succes alte cazuri de retrocedări – desigur, pentru suprafețe de câțiva ari, nu hectare cum era litigiul Primăriei cu Direcția Silvică – la aceleași instanțe. Au urmat apoi vreo 15 ani de demersuri pentru transferul de păduri-parc. Abia în 2017 este inițiat un proiect de lege, apoi în 2018 acesta este aprobat după care a urmat sarabanda procedurilor de transfer pentru care au fost necesare alte studii premergătoare emiterii unei hotărâri de Guvern și care au mai durat mult timp. Suficient cât să nu mai fie fonduri europene disponibile. și acest aspect a fost adus în discuție, dar nu s-a făcut tapaj, situația cu dezbaterea inutilă: studiu sau concurs fiind și așa destul de jenantă. (D.P.)

 

Vezi si

Primăria Fălticeni preia baza nautică din localitate. Flutur anunță că, astfel, cu sprijinul Consiliului Județean,  poate demara un ”proiect de anvergură, pentru o bază pe măsura performanțelor olimpicilor suceveni”

Guvernul României a aprobat, recent, un proiect de hotărâre referitor la preluarea bazei de natație …