Monday , October 3 2022
Breaking News

Paradoxul de la Moara: Groapa-i gata, gunoaiele ne îneacă, dar cineva ne tot ascunde cheia de la poartă

Incepută acum exact patru ani, groapa ecologică de gunoi de la Moara este finalizată de constructori, care nu au fost plătiţi însă decât pentru 67% din lucrări. De circa un an, se tot aşteaptă organizarea unei licitaţii pentru desemnarea unui operator care să gestioneze preluarea deşeurilor, dar Consiliul Judeţean, beneficiarul lucrării, aşteaptă încă unele clarificări de la Guvern privind modul în care trebuie făcută această licitaţie. Curioasă  este şi situaţia unor probe făcute de firma de consultanţă HILL International la staţia de tratare a levigatului (zeama puturoasă care rezultă din amestecul apelor pluviale cu gunoaiele din groapă). Dacă iniţial aceste probe au fost considerate de către firma respectivă drept conforme, ulterior inginerii de la consultanţă s-au răzgândit şi au dispus acum reluarea acestor probe la staţia de levigat, care oricum va intra în funcţiune abia la patru-cinci ani de la depozitarea primelor cantităţi de gunoaie la Moara  

 Groapa Moara - 1 [800x600]


Cineva se pare că nu are interes ca groapa ecologică de la Vorniceni – Moara să fie odată şi odată pusă în funcţiune. Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu a constatat miercuri, într-o conferinţă de presă, că nu are decât o vagă speranţă în ceea ce priveşte intrarea în utilizare a  acestei investiţii care a costat milioane de euro, şi care este ca şi finalizată, până la sfârşitul anului. Dar deschiderea oficială a depozitului ecologic de la Moara stă la mâna unor factori dintre cei mai diferiţi . Se poate aplica aici în înţelesul ei profund vechea vorbă românească: „când e brânză, nu-i barbânţă şi viceversa”. Gunoaiele oraşului Suceava dar şi a altor localităţi din zonă sunt acum depozitate pe rampe temporare, în cazul municipiului reşedinţă de judeţ, pe o platformă deţinută de DIASIL, în zona Termica, pe raza comunei Ipoteşti.
Inginerul Doru Ghiaţă, directorul tehnic al firmei General Construct, antreprenorul care, împreună cu firma portugheză EFACEC, a realizat investiţia de aproximativ 11 milioane de euro, a explicat cum stau lucrurile în acest moment: „Lucrările sunt terminate în procent de 99,99%. Nimic nu lipseşte decât confirmarea unor probe, la staţia de levigat (acolo unde se vor trata scurgerile din deşeurile ce vor fi depozitate la groapa de la Moara, n.r.). La celelalte structuri, probele au fost făcute şi au ieşit conforme. Si la staţia de levigat, într-o primă fază, probele făcute de consultantul HILL International au ieşit bine. Nu ştiu ce s-a întâmplat însă că, după ceva timp, inginerii de la consultanţă s-au răzgândit şi au dispus reluarea acestor probe”, a explicat directorul Ghiaţă. In mod concret, pentru a se constata faptul că staţia de levigat funcţionează corespunzător, au fost aduse câteva zeci de metri cubi de levigat de la o rampă din judeţul Bistriţa – Năsăud, iar instalaţia de tratare a acestuia a fost pusă în funcţiune, ulterior cei de la HILL International urmând să constate din analiza probelor dacă reziduurile au fost neutralizate. In primă fază, avizul a fost corespunzător dar, cum s-a spus, ulterior specialiştii de la consultanţă şi-au schimbat opinia, astfel încât se întrevede achiziţionarea altor câteva zeci de tone de levigat de la Bistriţa – Năsăud, pentru a se face noi teste. Desigur, toate aceste operaţiuni costă bani. S-ar putea trece şi peste acest aspect, în condiţiile în care staţia de levigat va intra concret în funcţiune abia după patru sau cinci ani de depozitare a deşeurilor în groapă, când se va scurge zeama din gunoaie.
Dar o altă piedică, de această dată de natură strict birocratică, o reprezintă faptul că Consiliul Judeţean Suceava, beneficiarul lucrării, nu a organizat o licitaţie pentru desemmnarea unui operator care să gestioneze groapa ecologică de gunoi de la Moara. Nu neapărat pentru că n-ar fi vrut, ci pentru că guvernanţii nu au pus de acord legislaţia privind modul în care se va putea alege operatorul. Această problemă nu este specifică doar judeţului nostru ci este valabilă pentru toate investiţiile de acest gen din ţară.
Pentru că nu există un operator desemnat, constructorii – General Construct şi EFACEC – Portugalia, nu au pe cine instrui, fiindcă finanţarea europeană condiţionează şi acest detaliu – realizarea de către aceştia, în principal de către EFACEC, a unui manual de utilizare a depozitului ecologic. Manualul s-a scris dar  precum se vede, învăţăcelul încă nu există. Pe acest fond, portughezii care aşteptau probabil ultima tranşă din banii cuveniţi, s-au supărat şi au ameninţat cu o acţiune în justiţie, retrăgându-şi cu totul „ambasadele” de la Suceava.
Astăzi, la depozitul ecologic de deşeuri de la Moara se va face o inspecţie a lucrărilor efectuate şi se aşteaptă luarea unor decizii de către conducerea Consiliului Judeţean, în calitate de beneficiar, în prezenţa consultanţilor de la HILL International şi a constructorilor.Groapa Moara - 4 [800x600]
Nearmonizarea legislaţiei, o chestiune ce nu s-a rezolvat într-un an întreg
Incă din vara anului trecut, Obiectiv de Suceava arăta că groapa ecologică de la Moara rămâne în continuare “nodul gordian” în judeţul Suceava, nu din cauză că ar fi rămâneri în urmă la lucrări şi nimeni nu ştie cum să recupereze timpul pierdut, ci pentru că nu s-a ajuns la o concluzie cu privire la armonizarea Legii 51/2006 a servici-ilor publice cu Directiva 2014/23/UE din 26 februarie 2014. Incă de atunci Consiliul Judeţean Suceava a cerut clarificări la guvern, care însă nu au fost comunicate nici până astăzi,  astfel încât nimeni nu vrea să rişte să organizeze o licitaţie de stabilire a unui operator al serviciilor de salubrizare pentru că în lipsa unor clarificări există riscul declarării ca neeligibil a proiectului, fie în parte, fie chiar în totalitate.
Lucrările au fost finanţate cu fonduri europene atrase prin Programul Operaţional Sectorial – Mediu, CJ Suceava urmând a implementa la nivel de judeţ aşa numitul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, iar groapa de la Moara este doar unul din proiectele incluse şi care, la rândul său, este împărţit în două.
Firma portugheză care a câştigat, în asociere cu firma suceveană General Construct, lucrarea de proiectare şi execuţie a gropii ecologice de la Moara a redactat un manual de operare al acestui obiectiv care este conceput să funcţioneze la scară industrială, ca o adevătată uzină. Asta pentru că groapa ecologică nu este doar un hău săpat de nişte utilaje în care se vor arunca de-a valma mii de tone de gunoi, ci un întreg angrenaj de utilaje cu diferite întrebuinţări, reţele de utilităţi, clădiri administrative, platforme de colectare primară, echipamente de laborator, staţie de spălare pentru autovehicule pentru că fiecare maşină va fi spălată, pentru a nu duce noroi sau mizerie pe drumurile publice, sisteme de siguranţă, de protecţie la incendii şi de colectare a gazului metan şi drum de acces de la drumul judeţean spre rampa de deşeuri.Groapa Moara - 3 [800x600]
Probele tehnologice care s-au făcut, neconludente deocamdată la staţia de levigare
Levigatul este, cum am explicat anterior, un reziduu rezultat din amestecul apelor meteo cu gunoiul depozitat şi care are o compoziţie ce poate diferi de la an la an. Acesta nu poate fi tratat într-o staţie de epurare convenţională, ci trebuie una care trebuie să îndeplinească alte criterii tehnice, specifice acelui deşeu toxic rezultat la gropile de gunoi, iar în urma tratării levigatului trebuie să rezulte o apă care să aibă măcar caracteristicele din sursele industriale, dacă nu chiar parametrii de potabilitate obişnuiţi. Aici, cum am arătat deja, rezultatele încă nu au fost considerate conforme.
Nu doar la staţia de epurare a levigatului au fost făcute probe, ci şi la staţia de sortare a deşeurilor care funţionează în perimetrul gropii de gunoi.
Menţionăm că ambele etape ale investiţiei în depozitul ecologic de deşeuri de la Moara s-au încheiat, mai puţin partea cu probele tehnologice şi predarea acelui manual de operare, aspecte ce ţin de-a doua etapă. Dacă prima etapă era în sumă de 18 milioane de lei, cea de-a doua are o valoare de 27 de milioane de lei, fără TVA.
Groapa de la Moara ar trebui să deservească localităţile din zona de deal şi de şes a judeţului Suceava. Cea mai proastă parte din toată această afacere este că nu sunt alte locuri de depozitare a deşeurilor în judeţul Suceava, iar primăriile au o presiune foarte mare pe linie de mediu, toate aşteptările fiind spre groapa de la Moara. Iar aşteptările sunt înşelate.
Firmele care au realizat lucrările nu pot, nici dacă ar dori, să preia calitatea de operator la groapa de gunoi, nici măcar cu titlu interimar pentru că ar fi necesară o licenţă în acest domeniu cu tot ceea ce presupune acest lucru: angajaţi, taxe şi alte bătăi de cap ce decurg din această activitate.
Plata lucrărilor făcute la groapa de gunoi de la Moara s-a făcut doar pentru 67% din acestea, treaba s-a făcut aproape 100%
Valoarea proiectului Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) pe judeţul Suceava este de 269.737.007 lei din care sumă eligibilă este 188.394.213 lei, contractul de finanţare fiind semnat în 11 aprilie 2011 pentru 13 contracte de lucrări ce sunt prevăzute în întregul proiect între care investiţiei de la Moara a revenit o  sumă de circa 45 de milioane de lei – circa 11 milioane de euro, la acea vreme. Lucrările ar fi trebuit să fie terminate pe 31 decembrie 2014. Tot până atunci, ar fi trebuit şi achitată contravaloarea acestora. Doar că, dacă treaba s-a făcut, cum a explicat directorul Doru Ghiaţă, în procent de 99,99%, decontarea cheltuielilor nu depăşeşte 67%
Pe Regiunea de Dezvoltare Nord – Est situaţia la proiectele de tip SMID, pagina de internet www.posmediu.ro  nu a mai fost actualizată de mai bine de un an. Conform ultimelor date, din aprilie anul trecut, judeţele Vaslui  şi Bacău au încheiat contractele de finanţare în aceeaşi zi cu Suceava, pentru sume mai mici deoarece şi judeţele sunt mai mici, dar valoarea autorizată la plată este cu 20, respectiv 50 de procente mai mare faţă de judeţul nostru; judeţul Botoşani a încheiat acord de finanţare în noiembrie 2010 pentru o sumă totală cu 11 milioane de lei, mai mică decât cea eligibilă a judeţului Suceava, doar că valoarea autorizată la plată până în aprilie anul trecut era cu peste 20% mai mare faţă de judeţul nostru; judeţul Neamţ a încheiat contractul de finanţare pentru SMID cu două luni mai devreme decât Suceava, Vaslui şi Bacău, pentru o sumă cu 23 de milioane de lei sub cea a judeţului Botoşani, dar valoarea autorizată la plată era cu peste 30% mai mare decât a Sucevei în aprilie anul trecut; judeţul Iaşi a încheiat acordul de finanţare pe 16 mai 2013 pentru o valoare totală de 306.479.370 lei din care valoarea eligibilă era de 223.517.053 lei, iar până în aprilie valoarea autorizată la plată era numai de 5.395.055,51 lei reprezentând 2,4%. Totuşi, judeţul Iaşi are doar o groapă de gunoi, realizată de Primărie cu fonduri din perioada de preaderare, care mai are în continuare criteriile de conformitate îndeplinite şi pentru care nu trebuie decât nişte lucrări de extindere în aşa fel încât să fie compatibilă pe întregul judeţ.
In ce priveşte totuşi stadiul fizic de execuţie al lucrărilor pe SMID, nu însă şi al decontărilor, judeţul Suceava se plasează la 34% din cât era preconizat, în condiţiile în care 70% din timpul eligibil (perioada maximă de acordare a finanţării) s-a scurs.
Conform unei situaţii mai recente publicată pe aceeaşi pagină de internet, majoritatea celor 31 de judeţe unde sunt derulate lucrări în cadrul SMID au un stadiu fizic al lucrărilor foarte scăzut. Asta nu înseamnă că nu se poate mai bine, însă de regulă acest lucru se petrece în judeţe considerate a fi mult în faţa noastră: Timiş (75%); Cluj (68%); Mureş (98%); Sibiu (68%); Arad (65%). Totuşi, o situaţie mai bună decât judeţul Suceava în ce priveşte stadiul fizic de execuţie al lucrărilor pe întregul proiect SMID – asta înseamnă că şi pe partea de gropi de gunoi, nu doar de staţii de transfer, închidereea fostelor gropi de gunoi, puncte de colectare şamd – era şi în alte judeţe şi în alte judeţe nu cu mult mai în faţa noastră: Bistriţa – Năsăud (92%); Sălaj (39%); Neamţ (88%); Botoşani (70%); Bacău (88%); Vaslui (84%); Olt (39%).
De menţionat că în unele judeţe cum ar fi Botoşaniul, groapa de gunoi care ar fi trebuit să fie realizată s-a finalizat în totalitate, dar ulterior s-au anunţat unele rectificări pe motiv că ar fi probleme cu preluarea de către Consiliul Judeţean Botoşani a depozitului şi organizarea unei licitaţii pentru a preda administrarea depozitului de deşeuri amplasat la Stăuceni unui operator specializat.
In alte judeţe cum ar fi Călăraşiul probleme foarte mari au apărut după ce s-a semnat acordul de finanţare, iar când s-a trecut la lucrarea ca atare s-a constat în urma unor noi măsurători că trebuie schimbat amplasamentul deoarece nu se preta unor lucrări de amenajare a unei rampe de depozitare a deşeurilor.
Totuşi, sunt şi câteva judeţe unde groapa ecologică este operaţională. Este cazul judeţului Bistriţa Năsăud unde groapa de la Tărpiu este funcţională încă din 2013 poate şi pentru că autorităţile au apucat să organizeze licitaţia şi să desemneze operatorul înainte de a apărea Directiva 2014/23/UE din 26 februarie 2014. De acolo s-a adus de altfel levigatul utilizat pentru testarea staţiei de la Vorniceni – Moara, rezultatele fiind, cum am arătat, deocamdată neconcludente. (Neculai ROSCA)

Vezi si

Ziua Holocaustului din România, marcată la Muzeul de Istorie Suceava prin expoziția foto-documentară ”NU PUTEM UITA…”

Ziua Holocaustului din România va fi marcată vineri, 7 octombrie 2022, ora 10, la Muzeul …

One comment

  1. Un om mirat :)

    Bai nenea reporteru’
    E drept ca levigatul nu arata ca sampania, da’ nici sa-l faci zeama puturoasa . Eu zic ca puturos esti mataluta ca nu prea ai trecut pe la ora de limba romana.