Ortodocşi – 87,2%. Penticostalii şi creştinii de rit vechi sunt singurele confesiuni a căror pondere a crescut de la precedentul recensământ

Faţă de recensământul din 2002, populaţia stabilă a judeţului a scăzut cu 53.625 de persoane. 24 de mii de suceveni din cele aproape 635 de mii de cetăţeni cât ar reprezenta populaţia judeţului în urma centralizării finale a datelor de la recensământul din octomrbie 2011, nu au dorit să menţioneze care este aparteneţa religioasă

Populaţia stabilă a judeţului Suceava era de 634.810 persoane, în luna octombrie 2011, conform datelor finale de la recensământul populaţiei şi locuinţelor (RPL) care s-a desfăşurat la aceea dată. Faţă de situaţia existentă la RPL-ul din 2002, populaţia stabilă a scăzut cu 53.625 persoane, potrivit datelor prezentate de Stelian Ruscior, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică. El a spus că printre situaţiile mai complicate cu privire la colectarea şi centralizarea datelor la nivelul judeţului au fost şi cele privitoare la declararea apartenenţei la vreun cult religios, numărul celor care au evitat să menţioneze aceste lucru fiind cam la fel de mare cu cel al populaţiei municipiului Fălticeni.
Astfel, conform datelor prezentate de Stelian Ruscior, structura confesională a fost declarată de 610.701 persoane din totalul populaţiei stabile a judeţului Suceava şi datele centralizate arată că 87,2% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (532.807 persoane). Pe locul al doilea urmează cei care s-au declarat adepţi ai cultului penticostal, 47.773 persoane (7,8%) fiind numărul acestora. Confesiunea romano – catolică are 7.068 de adepţi în judeţul nostru, reprezentând 1,2% din populaţia stabilă. „Dacă religia ortodoxă pe medii de rezidenţă este relativ echilibrată (84,3%) în oraşe şi 83,6% în comune), religia penticostală se regăseşte în proporţie de 69,7% în mediul rural”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Judeţene de Statistică.
Dacă la recensământul din 1992 populaţia care şi-a declarat apartenenţa la cultul creştin ortodox reprezenta 90,6 procente la nivel de judeţ, în zece ani ponderea a scăzut cu 2,2% pentru ca în următorul deceniu să continue trendul descendent, însă nu chiar atât de accelerat ca în perioada 1992 – 2002.
{i în 1992 adepţii cultului penticostal reprezentau cea de-a doua confesiune în judeţul nostru, ponderea fiind de 4,4%, iar următorul deceniu au crescut cu 1,9%, adică aproape la fel de mult cu cât a scăzut numărul creştinilor ortodocşi. Din 2002 şi până în 2011, numărul penticostalilor a continuat să crească, într-o măsură ceva mai redusă comparativ cu precedentul interval de recenzare.
Conform unei situaţii comparate întocmite de Direcţia Judeţeană de Statistică pe baza datelor la ultimele două RPL-uri, doar ponderea creştinilor ortodocşi de rit vechi ar mai fi crescut, însă aici este vorba doar de o creştere mai modestă, de la 0,4 la 0,5% din populaţia judeţului Suceava.
Asta în condiţiile în care cei care au menţionat în rubricile din formular că aparţin de alt cult decât cel ortodox, romano – catolic, greco – catolic, penticostal, de rit vechi, adventist de ziua a şaptea, baptist sau creştin după evanghelie au, în total, o pondere de 0,9%, asta însemnând 5.580 persoane.
„La recesământul din 20 octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne şi religiei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor cenzurate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din surse administrative, informaţia nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele trei caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcţie de numărul total de persoane care şi-au declarat etnia, limba maternă şi respectiv religia şi nu în funcţie de numărul total al populaţiei stabile”, se mai arată într-un comunicat al Direcţiei Judeţene de Statistică.
Potrivit datelor de la această instituţie, primele cinci municipii şi oraşe ca număr de populaţie stabilă din judeţ sunt: municipiul Suceava (92.121), municipiul Fălticeni (25.713), municipiul Rădăuţi (23.822), municipiul Cîmpulung Moldovenesc (16.722) şi municipiul Vatra Dornei (14.429). Primele cinci comune ca număr de populaţie stabilă sunt: {cheia (9.577), Marginea (8.552), Vereşti (7.566), Dumbrăveni (7.480), Preuteşti (6.725).
Femeile reprezintă 50,7% din totalul populaţiei stabile (321.890). Populaţia de sex masculin reprezintă 49,3%din totalul populaţiei stabile (312.920). Populaţia de sex masculin este majoritară în orasele Frasin (50,5%), Liteni (50,2%), Salcea (50,08%). Pe municipii şi oraşe femeiile reprezintă 51,6% din populaţia stabilă (135.399). La comune diferenţa dintre sexul feminin şi cel masculin este de numai de 325 de persoane (186.166 masculin şi 186.491 feminin). La un număr de 44 de comune populaţia de sex masculin este mai mare decât cea de sex feminin, diferenţe mai semnificative înregistrându-se la Preuteşti (^211) şi Bosanci (^157). în municipii şi oraşe trăiesc 262.153 persoane, reprezentând 41,3% din totalul populaţiei stabile, înregistrându-se faţă de RPL-2002 o creştere de 8%.
Municipiul Suceava concentrează 35% din populaţia stabilă ce locuieşte în municipii şi oraşe. La polul opus oraşul Milişăuţi concentrază 1,9% , iar oraşul Solca numai 0,8% din totalul populaţiei stabile din municipii şi oraşe. La 15 din cele 16 municipii şi oraşe s-au înregistrat scaderi ale populaţiei stabile faţă de RPL-2002, cea mai mare scădere înregistrându-se în municipiul Suceava (-13.711), urmat de municipiul Fălticeni (-4.064) şi Rădăuţi (-3811). Cele mai mici scăderi s-au înregistrat în oraşele Milişăuţi (-52) şi Solca (-325). La municipii şi orase creştere a populaţiei stabile faţă de RPL – 2002 a înregistrat numai oraşul Salcea (^296). La comune populaţia stabilă la RPL-2011 este de 372.657, în scădere cu 5% faţă de RPL-2002 (-19.474 persoane). Cele mai mari scăderi au înregistrat Marginea (-959), Mălini (-851), Vereşti (-820), Rădăşeni (-839). Un număr de 14 comune au înregistrat creşteri a populaţiei stabile faţă de RPL-2002, cele mai mari creşteri a înregistrat: {cheia (^2.021), Ipoteşti (^1.092), Voitinel (^724) Horodnic de Sus (^662), Bosanci (^444). (Dan PRICOPE)