Thursday , April 25 2024

Noua lege penală poate elibera astăzi 63 de condamnaţi

codrean - andries - biciusca - 2 [800x600]

Cei 63 de condamnaţi ar putea fi eliberaţi, după ce pedepsele pentru infracţiunile pe care le-au comis au fost micşorate. Dintre aceştia, 33 sunt minori, iar 30 sunt indivizi ce au comis violuri, tâlhării, înşelăciuni, furturi sau omoruri u noua lege penală este una mult mai permisivă, pedepsele pentru o mare parte din infracţiuni fiind reduse

La Palatul de Justiţie Suceava a avut loc ieri o conferinţă de presă organizată de preşedintele Curţii de Apel Suceava, Maria Andrieş, la care au mai participat preşedintele Tribunalului Suceava, Gheorghe Codreanu şi vicepreşedintele Curţii de Apel Suceava, Ovidiu Biciuşcă, tema fiind noua lege penală. Maria Andrieş a declarat că noua legislaţie penală este mai permisivă pentru că pedepsele pentru unele infracţiuni se reduc considerabil. „In aceste condiţii, se impune aplicarea obligatorie a noilor dispoziţii penale privind pedeapsa mai favorabilă, sens în care au fost sesizate instanţele de executare, respectiv Judecătoria Botoşani şi Tribunalul Botoşani, cu 180 de cazuri”, a precizat Maria Andrieş. Aceasta a mai spus că în 33 de cazuri este vorba despre fapte ce au fost comise de persoane care erau minore la data comiterii infracţiunii, iar noua lege penală prevede că minorii nu mai execută pedepse privative de libertate în penitenciar. Alte 30 de persoane vor putea fi eliberate astăzi, după ce pedepsele lor ar putea fi reduse confrom noii legi penale, care este mai favorabilă. „Pentru cele 30 de persoane şi pentru cei 33 de minori este necesar să organizăm activitatea în aşa fel încât să fie judecate dosarele cu prioritate. Deja dosarele au fost înaintate instanţelor şi au termen de judecată 1 februarie”, a spus preşedintele Curţii de Apel Suceava, Maria Andrieş. Aceasta a mai precizat că în cazul celor care nu ar urma să fie eliberaţi imediat, au fost stabilite termene de judecată pe 28 februarie 2014. Pedepsele pentru care au fost condamnaţi aceştia sunt pentru infracţiuni de viol, tâlhărie, înşelăciune, furt calificat, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, omor, vătămare corporală sau infracţiuni la Codul Silvic.
Maria Andrieş a mai spus că în cazul celor care au termen pe data de 1 februarie, aceştia vor fi eliberaţi doar dacă pedeapsa pe care o execută depăşeşte maximul special prevăzut de noua lege penală pentru infracţiunea respectivă.Ea a mai declarat că „pentru minori sunt anumite măsuri educative pe care le primesc, iar executarea pedepselor se va face în centre de detenţie”.
Preşedintele Curţii de Apel Suceava a mai declarat că noile coduri aduc elemente noi în materie penală cum ar fi renunţarea la aplicarea unei pedepse sau amânarea pronunţării unei pedepse, iar în materie procesual penală o nouă instituţie care apare este judecătorul de cameră preliminară, care se pronunţă cu privire la legalitatea actului de sesizare a instanţei, în speţă a rechizitoriului, precum şi cu privire la legalitatea probelor administrate în timpul urmăririi penale. Maria Andrieş a spus că se aşteaptă ca noile coduri să ducă la o accelerare a procedurilor judiciare, procesele penale urmând a fi mai scurte decât până acum. Ea a mai precizat că „dispare obligativitatea celor două căi de atac, în sensul că apelul va fi calea ordinară de atac pentru toate infracţiunile, urmând ca recursul în casaţie care va fi prestat doar la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României să poată fi exercitat doar în anumite cazuri prevăzute de lege”.
Vicepreşedintele Curţii de Apel Suceava, Ovidiu Biciuşcă, a declarat că pentru minori noua lege penală prevede numai măsuri educative care pot fi privative sau neprivative de libertate. El a precizat că în cazul persoanelor condamnate în timp ce erau minori, pedeapsa le va fi transformată într-o măsură educativă privativă de libertate, respectiv introducerea acestora într-un centru de detenţie, care va avea durata rămasă din pedeapsa cu închisoarea neexecutată până la acea dată.
Preşedintele Curţii de Apel Suceava a arătat că una din măsurile organizatorice cu privire la care sunt încă nelămuriri este dacă în cazul contestaţiilor împotriva încheierilor dispuse de către judecătorul de cameră preliminară sau şi cel de drepturi şi libertăţi se judecă de instanţa superioară în complet de un judecător sau în complet de doi judecători, întrucât legea nu distinge în momentul de faţă foarte clar, iar interpretările pot fi diferite. „Nici nu a intrat în vigoare Codul Penal şi suntem deja în situaţia de a avea o practică neunitară cu privire la acest aspect”, a spus ieri Maria Andrieş, care a arătat că majoritatea interpretărilor converg spre ideea că se va judeca de un complet format dintr-un singur judecător, iar aceasta este una dintre propunerile vizate de CSM cu privire la modificarea legislativă.
Pedeapsa pentru înşelăciune scade de la 15 la 3 ani de închisoare
Noua lege penală a adus o serie de modificări în ceea ce priveşte pedepsele. Astfel, pentru unele infracţiuni limita superioară a pedepselor este mai mică decât în vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furt calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru mărturia mincinoasă de la 5 la 3 ani, pentru hărţuirea sexuală de la 2 la un an, pentru înşelăciune de la 15 la 3 ani. Pentru alte infracţiuni scade atât minimul, cât şi maximul legal: pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3 – 10 ani, acum vor fi 1 – 7 ani; pentru trafic de minori de la 5 – 15 ani scad la 3 – 10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni – 4 ani la 3 luni – 2 ani; delapidarea era sancţionată cu 1 – 15 ani închisoare, pe noul cod va fi 6 luni – 7 ani. Pentru un număr mic de infracţiuni, creşte minimul pedepsei: la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creşte de la 2 la 3 ani, pentru şantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creşte doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional şi la evadare creşte de la 2 la 3 ani, iar pentru altele cresc ambele limite: la încăierare pedeapsa era o lună – 6 luni, de acum va fi 3 luni – 1 an; cercetarea abuzivă era sanţionată cu 1 – 5 ani închisoare, noua pedeapsă va fi 2 – 7 ani. Pentru un alt set de infracţiuni creşte minimul şi scade maximul: infracţiunea de distrugere era sancţionată cu o lună – 3 ani, de acum va fi 3 luni – 2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni era sancţionată cu 3 luni – 3 ani, acum va fi 6 luni – 2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea erau sancţionate cu 3 luni – 7 ani, acum vor fi 1 – 5 ani închisoare.
Eutanasia (ucidere la cererea victimei) este interzisă. Actele de violenţă care produc suferinţe fizice până în 90 de zile, intră în conţinutul infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”, iar peste 90 zile în infracţiunea de „vătămare corporală”. Fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiţii decât cele medicale, dar acum este incriminată şi fapta de vătămare corporală a fătului. O nouă infracţiune este „hărţuirea”, contând în urmărirea unei persoane, ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje care îi cauzează o stare de temere, sancţionată cu 3 – 6 luni, respectiv 1 – 3 luni de închisoare. Prostituţia nu va mai fi infracţiune, ci doar contravenţie.
Minorul este ocrotit în mod special: nu poate fi folosit în scop de cerşetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate să îşi dea un acord valabil pentru acte sexuale dacă are sub 13 ani, nici măcar nu poate fi racolat pentru astfel de întâlniri convocate prin internet sau telefon. Comite infracţiunea de abandon de familie cel care nu plăteşte pensia de întreţinere timp de trei luni, nu două ca până acum.
Conţinutul infracţiunii de viol este mai bine definit: raportul sexual, actul sexual oral ori actul sexual anal, comise prin constrângere, iar pedeapsa este aceeaşi, de 3 – 10 ani. Restul actelor de natură sexuală comise prin constrângere constituie o nouă infracţiune numită „agresiune sexuală” pedepsită cu 2-7 ani. Pretinderea de favoruri sexuale nu doar de şefi, ci de acum şi de către colegi, intimidând sau umilind victima constituie infracţiunea de „hărţuire sexuală”.
Viaţa privată va fi mai bine ocrotită ca în prezent: Violarea domiciliului rămâne infracţiune, iar acum se incriminează şi violarea sediului unei persoane juridice. Fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor, respectiv difuzarea imaginilor sau convorbirea va fi infracţiunea de violarea vieţii private, sancţionată cu închisoare 3 luni – 2 ani, respectiv 6 luni – 3 ani. (Constantin ZUZEAC)

Vezi si

Lungu: „Suceava putea arde deșeurile la Bioenergy, dar s-a negociat prost aquis-ul comunitar. Ministerul Mediului să se grăbească”

Primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, a reiterat proiectul său de a valorifica deșeurile menajere – …