Nostalgii si venin, ieri, la aniversarea a 21 de ani de la infiintarea Prefecturii Suceava (GALERIE FOTO)

Majoritatea foştilor prefecţi şi subprefecţi ai judeţului Suceava s-au reunit, ieri, la sala „{tefan cel Mare” a Palatului Administrativ, pentru a marca împlinirea a 21 de ani de la reînfiinţarea instituţiei. Iniţiativa a aparţinut prefectului Florin Sinescu, el fiind de părere că un astfel de eveniment trebuia marcat, neamaifiind făcut în anii precedenţi. „Astăzi, 18 aprilie, am dorit să marcăm, ziua în care Prefectura Judeţului Suceava a fost reînfiinţată şi a fost constituit Consiliul Judeţean Suceava – zi în care cele două entităţi administrative au devenit instituţii funcţionale de sine stătătoare”, a declarat Florin Sinescu.
In timpul întâlnirii de la Palatul Administrativ a fost proiectat un montaj video în care apăreau foştii prefecţii. Aceştia au primit câte o diplomă din partea actualei conduceri a Prefecturii. Dintre prefecţii judeţului de după 1990 au lipsit Daniel Catargiu, care între timp a decedat, iar Ioan Cuşnir şi Sorin Popescu nu au putut onora invitaţia din diverse motive. In sală s-au aflat foştii prefecţi Ioan Băncescu, Vasile Ilie, Orest Onofrei, {tefan Alexandru Băişanu şi Ovidiu Doroftei, dar şi foşti subprefecţi cum ar fi Constantin Conţu, Florin Boeru, Mihai Grozavu, Dumitru Paşniciuc, Eugen Girigan, Ionuţ Radu Creţuleac şi Angela Zarojanu.
Actualul prefect Florin Sinescu a vorbit despre istoria Prefecturii, instituţie desfiinţată de comunişti şi reînfiinţată după Revoluţia din 1989. El a pus accentul pe importanţa Instituţiei Prefectului în dezvoltarea economico-socială şi le-a mulţumit predecesorilor săi pentru activitatea depusă.
Mihai Iacobescu: lui Iliescu îi mănâncă câinii din traistă iar, Europa ne-a adus la sapă de lemn
Primul care a fost invitat să susţină un discurs este profesorul universitar doctor Mihai Iacobescu, în calitatea pe care a avut-o, imediat după Revoluţia din 1989, de preşedinte al Consiliului judeţean al FSN – „organ politic de decizie”. Discursul său a fost plin de accente critice faţă de nerealizările şi insuccesele în plan economic şi social, atât la nivel de judeţ, cât şi de ţară. Despre primul preşedinte al ţării, Mihai Iacobescu a spus că „Ion Iliescu a fost bun, cinstit, dar îi mâncau câinii din traistă” şi de aceea, tătăl său – despre care a spus că era unul dintre cei cataloghaţi drept „chiaburi” de către comunişti – i-a spus, cu limbă de moarte, în 1990, că „ţara o ia razna”.
„Am greşit. Nu vom mai putea face faţă luptei cu Europa”, a spus Mihai Iacobescu, referindu-se la contextul competitiv economic şi la decalajele care sunt între ţara noastră şi ţările care au fost puteri coloniale, făcând trimitere directă la Marea Britanie, Franţa, Belgia şi Olanda. Din punctul său de vedere, un model care ar trebui urmat este Suedia, iar concluzia care se poate trage, conform afirmaţiilor publice făcute de Mihai Iacobescu, este că tocmai „Europa ne-a adus la sapă de lemn”. De menţionat că toate aceste afirmaţii au fost făcute pornindu-se de la ceea ce profesorul universitar a catalogat a fi o mare eroare şi anume că nu s-a mers pe continuitatea exploataţiilor agricole intensive şi s-au făcut retrocedări care au dus agricultura cu opt sute de ani în urmă.
{i actuala putere a fost acuzată de faptul că „vinde în continuare bogăţiile ţării”. „Să ni se explice dacă Revoluţia înseamnă să vină cineva să îţi spună ce să faci în ţara ta. Dacă asta înseamnă, atunci nu eu am îmbătrânit, ci aceia care sunt plini de servilism”, a conchis Mihai Iacobescu.
Primarul Ion Lungu a fost invitat să ţină un discurs şi a preferat să facă aprecieri pozitive pe marginea colaborării pe care a avut-o cu prefecţii, atât atunci când a condus societatea Ambro SA, cât şi de când este primar al municipiului reşedinţă de judeţ.
Ioan Băncescu a menţionat că, în mandatul lui din 2003 până în decembrie 2006, Prefectura Suceava era o instituţie cu un personal destul de redus faţă de ce volum de lucru imens era şi cu dotări tehnice slabe. Discursul său a avut unele accente nostalgice şi, încercând să se plieze pe ce a afirmat Mihai Iacobescu, fostul prefect Ioan Băncescu a spus că în mandatul său a emis 10.000 de titluri de proprietate şi că a constatat cu regret că multe din terenurile agricole nu sunt valorificate aşa cum ar trebui.
Vasile Ilie crede că optimismul şi încrederea sunt preferabile, susţinând că sunt şanse ca să adere ţara noastră la zona Euro şi la spaţiul Shengen
O „rupere de ritm” a fost făcută de Vasile Ilie, prefect din ianuarie 1997 până în decembrie 2000. Nu a făcut consideraţii pe marginea a ceea ce s-a întâmplat şi să spună cum ar fi trebuit să fie, ci a preferat să treacă în revistă o serie de lucruri care marchează cariera unui om şi viaţa unor colectivităţi sau comunităţi locale. El a amintit, între altele, de momentul în care a coborât singur într-o mină din zona Broşteni pentru a discuta cu mineri care intraseră în grevă şi de alte probleme cu un grad de dificultate sporit cum ar fi un protest la fosta fabrică de sticlă de la Fălticeni unde, pentru a discuta cu oamenii nemulţumiţi, a fost nevoit să urce pe o masă. Vasile Ilie a spus că în perioada mandatului său de prefect, judeţul a fost vizitat de multe delegaţii din străinătate şi amintind, printre altele, de vizita reginei Margareta a II-a a Danemarcei, care i-a conferit titlul de cavaler al ordinului de Dannenbrog, ordin constituit de un monarh danez în cea de-a doua parte a secolului al XVII-lea. Pe lângă această abordare diferită, Vasile Ilie a considerat că, în final, mesajul său trebuie să fie unul optimist. Neuitând să mulţumească celor cu care a colaborat cât a fost prefect, menţionându-i şi pe primarii localităţilor, el a spus că „este important să privim înainte, cu toată încrederea şi cu optimism”, adăugând că speră ca ţara noastră să intre în Schenghen şi, peste câţiva ani, chiar în zona Euro.
Orest Onofrei a vorbit de rău pe unii dintre foştii prefecţi, dar s-a lăudat că poate da consultanţă în probleme de coabitare politică
Următorul discurs a fost al lui Orest Onofrei care a mers mult pe partea politică a lucrurilor, spunând că cea mai proastă lege în legătură cu prefecţii este ca aceştia să fie înalţi funcţionari publici. Totodată, Orest Onofrei a spus că, în Croaţia, prefecţii au denumirea de „Jupan”, ceea ce s-ar plia mai bine din punct de vedere cultural cu realităţile româneşti, decât statutul de înalt funcţionar public.
De asemenea, el a făcut trimitere la relaţiile uneori duşmănoase cu alţi prefecţi ai Sucevei, făcând trimitere la Ioan Băncescu, Ioan Cuşnir şi {tefan Alexandru Băişanu. „Ioan Băncescu mi-a spus că am apucături de Ku-Klux Klan în campanie electorală. Vasile Ilie mi-a dat o slujbă pe care următorul prefect mi-a luat-o. Domnul Ilie a dat, domnul Cuşnir a luat”, a spus Orest Onofrei. El nu a pregetat să spună că şi {tefan Alexandru Băişanu i-a luat funcţia de prefect după ce, trei ani, a stat în funcţia de subprefect şi că singurul care nu i-a luat sau dat nimic a fost Ovidiu Doroftei.
Totuşi, Orest Onofrei a declarat că a fost primul prefect care a introdus coabitarea şi a spus că cea mai mare realizare din mandatul său a fost coabitarea, fiind prefect politic PNL până în 2006, după care a fost înalt funcţionar public, iar preşedintele Consiliului Judeţean Suceava era, la aceea vreme, liderul PSD Gavril Mîrza. „Ponta şi Băsescu ar putea să mă ia consultant”, a conchis Orest Onofrei.
Băişanu ar fi desfiinţat prefectura încă de când era prefect
Stefan Alexandru Băişanu a continuat tenta politică a discursurilor şi a apreciat că actualul prefect Florin Sinescu a avut, cel puţin la începutul şedinţei, „un discurs ca la fostele şedinţe de partid comunist în care se lăudau unii pe alţii”. L-a lăudat pe Mihai Iacobescu pentru discursul susţinut după care a ţinut, totuşi, să transmită celor de faţă că, din punctul său de vedere, „Instituţia Prefectului ar trebui desfiinţată pentru că doar sună pompos şi cheltuie aiurea banii Statului”.
Mihai Iacobescu a ţinut să precizeze că observaţiile făcute se referă şi la greşelile comise în prima legislatură, din care a făcut şi el parte. Intrebând, retoric, dacă era sau nu mai bine pe vremea lui Ceauşescu, răspunsul răspicat din sală, de la câteva oficialităţi, a fost că nu era mai bine.
In schimb, Stefan Băişanu a „mângâiat suav” pe angajaţii Prefecturii despre care a spus că sunt oameni bine pregătiţi, dar a lovit în Prefectură spunând că încă de când era el prefect a remarcat că instituţia este inutilă.
O declaraţie ceva mai ciudată din partea fostului prefect a fost făcută în legătură cu actualele relaţii cu Prefectura. „Spunea Ion Lungu că atunci când era director la combinat şi suna la Prefectură, într-un sfert de oră venea presiunea la gaz metan. Eu când sun la Prefectură îmi vine presiunea de la Garda Financiară şamd”, a spus fostul prefect de Suceava.
Ovidiu Doroftei a avut un discurs scurt, dar de efect, el delimitându-se prin maniera în care a expus lucrurile de cei mai mulţi dintre antevorbitorii săi. El a spus că trebuie să se vorbească mai mult despre oamenii care au ajutat prefecţii să îşi îndeplinească misiunea. „Este foarte important că astăzi s-au întâlnit generaţii diferite”, a spus Ovidiu Doroftei, adăugând că, din punctul său de vedere, tema de gândit ar fi modul în care se va lucra mai bine pentru generaţiile viitoare.
Reamintim că, în ianuarie 1990, Consiliul FSN a emis un Decret – Lege pentru funcţionarea organelor locale ale administraţiei de stat, înfiinţând o funcţie nouă în fruntea judeţelor: Primaria Judeţului. Primar al judeţului Suceava a fost numit regretatul Gavril Moroşan. Această instituţie a funcţionat în paralel cu Consiliul judeţean al FSN „organ politic de decizie”, un fel de parlament local provizoriu a cărui preşedinte a fost profesorul universitar Mihai Iacobescu.
Noul parlament postrevoluţionar al României a adoptat în iunie 1990 o Lege de administrare a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor, până la organizarea alegerilor locale, lege prin care readuce în viaţa administrativă a ţării Instituţia Prefecturii ca „organ al administraţiei de stat cu competenţă generală”. Primul prefect al judeţului Suceava a fost numit regretatul ing. Daniel Catargiu. In luna februarie 1992 au fost organizate primele alegeri libere din România, după aproape 50 de ani, iar legea administraţiei publice locale a fost statutat principiul autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, stabilind că „Guvernul numeşte câte un prefect în fiecare judeţ, care coordonează şi supreveghează serviciile publice ale ministrelor şi celorlalte autorităţi ale administraţiei centrale” – fiind definitivat statutul Instituţiei Prefectului. (Dan PRICOPE)