Tuesday , December 6 2022

Mirosul de grajd din zona Mall – Bazar, înteţit de insolvenţa firmei spaniole care a construit statia de epurare

valea-sucevei

O şedinţă a principalelor instituţii abilitate din Suceava pe tema duhorii ce este de două săptămâni in zona Mall-ului a scos la iveală şi alte probleme, care nu sunt doar de „a corecta” defecţiunile din lucrarea realizată de firma spaniolă Dytras şi de subcontractori.  Insolvenţa Dytras, şansele mici de a recupera din Spania banii conform scrisorii de garanţie bancară, procedura complicată de a desemna o firmă ce să facă un nou proiect şi apoi o altă firmă care să repare ce este prost făcut sunt câteva din belele care au apărut la un proiect european. Soluţiile imediate de rezolvare a problemei mirosului, de genul izolării „patului de nămol” cu prelate sau folosirea intensivă a varului au o acţiune limitată iar din cauza curenţilor de aer mirosul se va simţi până la Bazar, poate nu cu aceeaşi intensitate

 

Afacerea legată de modernizarea staţiei de epurare a Sucevei „miroase” cel puţin la fel de tare cât miroase şi nămolul rezultat în urma epurării apelor uzate. De mai bine de două săptămâni, mirosul pestilenţial puternic este simţit în fiecare zi de cei care merg la Bazar, Shopping City sau Iulius Mall ori care pur şi simplu vor să ajungă din Burdujeni spre centrul oraşului şi circulă pe Calea Unirii.
Prima dată au fost semnalate astfel de probleme în partea a doua a anului trecut, dar treptat mirosurile au dispărut, fiind simţite doar în vecinătatea staţiei de epurare. Cum s-a incalzit vremea, mirosurile grele au revenit în zona mall-ului, ajungând în unele seri până spre Burdujeni, cam cu vreo două săptămâni înainte de Paşti.
Problema nu a fost rezolvată mai deloc, doar un bazin de nămol fiind acoperit de vreo săptămână, ceea ce a redus puţin din intensitatea mirosului. Starea de nemulţumire a populaţiei creşte pentru că, zi de zi, zeci de mii de oameni fiind nevoiţi să îndure acest disconfort.
In sfârşit, autorităţile sucevene s-au sesizat şi, când nu se întrevăd soluţii rapide, se întruneşte o comisie.  Ieri, la aceasta comisie au participat reprezentanţi ai ACET, Consiliul Judeţean şi Primăriei – aceste instituţii fiind cei mai importanţi asociaţi la ACET –  Prefecturii, Garzii de Mediu şi Agenţiei de Protecţie a Mediului. Sedinţa nu a fost un prilej de a găsi o rezolvare de azi pe mâine sau „de îndată”, aşa cum sunt unele şedinţe de Consiliu Local sau Judeţean. In schimb, a arătat clar că situaţia este urât mirositoare şi în zona birocratică, nu doar cea a bazarului şi a mall-ului.
Mai întâi de toate, firma care a efectuat lucrarea – antreprenorul spaniol Dytras –  a intrat în insolvenţă. Despre asta au aflat autorităţile cu câteva luni în urmă iar în aceste condiţii realizarea probelor finale la staţia de epurare şi remedierea defecţiunilor de către constructor sunt imposibil de realizat. Recepţia a fost făcută în decembrie 2011 iar probele la staţia de epurare trebuiau făcute până pe 31 august 2013. Acestea constau într-o testare completă, timp de 28 de zile, 24 din 24 de ore, a instalaţiilor. Intrarea în insolvenţă a dat peste cap total situaţia. Garanţia de bună execuţie în sumă de 340 de mii de euro, reprezentând 5% din valoarea contractului, poate fi recuperată, dar este prea mică pentru a remedia greşelile făcute. Mai este însă şi o scrisoare de garanţie bancară de 1,3 milioane de euro, însă directorul general al ACET, Stefan Groza, a precizat că „de două luni de zile nu am mai primit niciun răspuns”.
In acest timp, trebuie totuşi căutate soluţii. Primarul Ion Lungu susţine că ACET trebuie să aibă în vedere identificarea acestor soluţii şi a precizat că la şedinţă s-a pus problema unor măsuri pe termen scurt şi a altora pe termen lung pentru îndepărtarea mirosurilor. Printre cele pe termen scurt este şi „izolarea patului de nămol” prin acoperirea acestuia cu prelate. Directorul Stefan Groza susţine că deja un bazin de nămol mai proaspăt a fost acoperit de aproape o săptămână cu polietilenă, însă această metodă nu ar rezolva problema nici dacă s-ar acoperi toate bazinele de la staţia de epurare.
O altă soluţie, tot din cele pe termen scurt, la care s-au referit Ion Lungu şi Stefan Groza este tratarea nămolului cu clorură de var. Intrebat însă dacă o metodă de acest gen poate ca într-un interval de aproximativ o săptămână să facă să dispară mirosurile din zona Bazarului, directorul general al ACET a răspuns că „nu există o certitudine a rezolvării 100% a problemei mirosurilor” şi a explicat că una dintre cauze, pe lângă cele care ţin de substanţele urât mirositoare din nămol, ar fi şi curenţii de aer din lunca Sucevei.
Primarul Ion Lungu a spus că „sunt şanse reale de a se rezolva problema”, dar deşi susţine că au fost discuţii constructive, deocamdată nu s-a stabilit decât că pe data de 24 mai va avea loc o nouă şedinţă pe tema soluţiilor pe termen mediu, instituţiile implicate urmând a analiza eventuale măsuri care trebuie luate. In ce priveşte pe cei de la ACET, societatea va trebui să parcurgă o procedură mai complicată pentru a putea contracta o firmă de specialitate care să repare ceea ce au greşit, din câte se pare, spaniolii de la Dytras. Fiind o lucrare pe fonduri europene atrase prin programul de preaderare ISPA, regulile sunt mai stricte. Deşi fiecare instituţie abilitată are câte o soluţie pentru această problemă, numai o firmă de proiectare poate să dea soluţia pentru remedierea deficienţelor, în aşa fel încât mirosul de grajd să nu mai ajungă nici măcar până la mall, darămite dincolo până spre Burdujeni. „Demersuri de expertizare au început să fie deja făcute”, a precizat {tefan Groza, adăugând că proiectantul ce va fi desemnat va trebui să definitiveze expertiza după care să fie organizată o nouă licitaţie iar constructorul să corecteze deficienţele pe care ar fi trebuit să le corecteze firma spaniolă Dytras.
Pe lângă faptul că nu există, cel puţin la nivel oficial, o estimare a cheltuielilor care ar trebui să se facă pentru „a corecta” cele făcute anapoda de Dytras, o altă problemă este legată de depozitarea nămolului rezultat din epurare iar dacă până nu demult existau soluţii şi chiar contracte, situaţia s-a schimbat. „La Ambro nu mai putem depozita decât până la sfârşitul anului, în cel mai fericit caz”, a spus {tefan Groza explicând că pe terenul unde este fabrica de celuloză şi hârtie erau nişte spaţii unde se putea depozita nămolul. Problema este că din cauză că şi la Ambro este în curs de derulare o lucrare la staţia de epurare a fabricii şi trebuie îndeplinite nişte cerinţe de mediu, nămolul respectiv nu va mai putea fi depozitat acolo.
Potrivit lui Stefan Groza, zilnic se adună între două şi trei tone de nămol, fiind vorba de un volum maxim de treizeci de metri cubi. A zecea parte din nămolul respectiv urma să fie dus la groapa de gunoi pentru a fi utilizate la aşa numita „renaturare” a celulelor de depozitare a deşeurilor. Restul de 90% urma să fie depozitat în zonele disponibile de la Ambro SA. Deoarece situaţia s-a schimbat, vor trebui căutate alte variante care să poată fi puse în aplicare până la începutul acestui an.
Intrebat despre posibilitatea utilizării în agricultură a nămolului rezultat în urma epurării apelor uzate, după modelul practicat în unele ţări mai civilizate cum este Franţa, Stefan Groza a răspuns că este o variantă scumpă şi complicată. „Este o soluţie complicată şi costisitoare, cel puţin pe partea de cercetare şi monitorizare care trebuie făcută. In zona noastră este doar un institut la Iaşi care s-ar putea ocupa de aşa ceva. Chiar şi în cazul în care s-ar apela şi la această variantă, este dificil de luat în calcul toată cantitatea de nămol. Poate între 10 şi 20 de procente, dar şi atunci cu rigori foarte stricte”, a răspuns Stefan Groza. El a mai adăugat că o problemă o reprezintă faptul că 70% din nămolul de la staţia de epurare este lichid şi, prin urmare, apare o problemă de transport iar procedeul de uscare a nămolului respectiv este costisitor şi nu a fost prevăzută o lucrare de acest fel la staţia de epurare. (Dan PRICOPE)

Vezi si

AirConnect iar spune că va zbura vara viitoare de la Suceava la Constanța

AirConnect va zbura vara viitoare de la Constanța la Suceava, Timișoara, Oradea și Cluj-Napoca, a …

No comments

  1. Ca sa poata fi utilizat in agricultura trebuie determinari pentru continutul de metale grele.Aceste metale se pot acumula in plantele cultivate pe acel sol si apoi ajung in hrana oamenilor si animalelor, cu influente cunoscute asupra sanatatii populatiei.
    S-au facut studii in perioada 1975-1980 cu namoluri asemanatoare si s-a colaborat cu Institute de specialitate din agricultura care au ajuns la concluzia ca namolul din statiile de epurare biologica dau cresteri de productie la porumb si grau dar in acelasi timp creste mult continutul de metale grele din plante , respectiv din boabele lor.

  2. Cei care au avizat proiectul nu au vazut defectele de proiectare sau de executie , cine a urmarit executarea lucrarilor? Cred ca niste incapabili de la ACET sau primarie. La fel s-a intamplat si cu canalizarea prin unificarea conductelor si care te sufoca cu mirosurile la fiecare gagher. Un oras care pute mai rau de cat o groapa de gunoi, la fel cum put si cei care il conduc . Bine ca au facut o noua sedinta, pe 24 vor face alta si la anul alta stiind sigur ca pana atunci sucevenii se vor obisnui si nu vor mai zice nimic daca nu vor aparea alte probleme(ma gandesc la centrala termica si ce carente vor descoperi dupa……)

  3. Ar trebui sa demaram actiunea de demitere a primarului. Avem cadru legislativ. Alo OPOZITIA !!! Dormiti ? Sau v-a dat pe la bot Lungu niste miere din borcanul lui cel mare ?

  4. Cautam colaboratori din toata tara, pentru evenimete, extindere, colaborare in cadrul unui proiect ce ia amploare la nivel global.
    Castiguri minime de 500 $ pe saptamana dupa 3 – 4 luni.
    – nu sunt necesare studii superioare
    – nu exista limite de varsta
    Poate reprezenta un job part-time, full-time sau doar o simpla colaborare.
    Pentru o descriere si o prezentare amanuntita: [email protected]

  5. va bateti joc de oameni ,sunteti niste imputiti

  6. Rusine! Ce blestem o fi pe capul sucevenilor, ca autoritatile au dat spre executie lucrari de canalizare, alimentare cu apa,drumuri,etc catre firme ale unor “smecheri” straini?? Constructorii nostri locali stateau fara lucrari cand Lungu and company atribuiau lucrari spaniolilor,nemtilor,francezilor. Sa dea D-zeu sa vi se intoarca raul ce l-ati facut economiei locale prin externalizarea intentionata a capitalului din zona Bucovinei!