Friday , May 20 2022

Mii de persoane au participat, ieri, la Bucsoaia, la Hora Bucovinei

Dac\ `n anii trecu]i organizatorul era Consiliul Jude]ean Suceava, de aceast\ dat\ a fost vorba despre Asocia]ia „Produs `n Bucovina”, pre[edintele Consiliului Jude]ean Suceava, Gheorghe Flutur ]in=nd s\ mul]umeasc\ acestora pentru c\ au organizat acest eveniment n de[i vremea a fost destul de rea, cu frig [i ploaie, ieri s-au str=ns c=teva mii de persoane ce au participat la diverse manifest\ri folclorice sau gastronomice n st=nile au fost printre locurile cele mai vizitate, unde cei doritori au v\zut obiceiurile specifice [i au putut degusta din specialit\]i culinare  specifice st=nilor

C=teva mii de persoane au participat, duminic\, `n localitatea sucevean\ Buc[oaia, din ora[ul Frasin, la „Hora Bucovinei”, manifestare anual\ [i care marcheaz\ urcatul oilor la munte, `n acest an organizarea fiind asigurat\ de cresc\torii de animale [i produc\tori, [i nu de autorit\]i jude]ene.
Manifestarea a debutat `n centrul ora[ului Frasin, unde a fost dat semnalul plec\rii oilor la munte, fiind apoi organizat\ o parad\ a tr\surilor trase de cai.
Ac]iunea a continuat pe platoul Taberei Buc[oaia, unde, de[i vremea era nefavorabil\, fiind frig [i ploaie, s-au str=ns c=teva mii de persoane ce au participat la diverse manifest\ri folclorice sau gastronomice.
Pre[edintele Consiliului Jude]ean Suceava, Gheorghe Flutur, ini]iatorul acestei ac]iuni, a deschis „Hora Bucovinei” ar\t=nd c\ la a patra edi]ie, manifestarea este organizat\ de cresc\tori de animale [i produc\torii din jude]. „~n acest an manifestarea este finan]at\ exclusiv din fonduri private”, a spus Flutur, care a subliniat c\ organizarea apar]ine de acum Asocia]iei Cresc\torilor de Animale „Plaiul Bucovinei” [i Asocia]ia „Produs `n Bucovina”. El a precizat c\ ac]iunea lansat\ `n 2008 [i sus]inut\ ulterior de autorit\]ile jude]ene [i-a atins acum scopul ini]ial, s\ fie organizat\ de cei c\rora li se adreseaz\.
Participan]ii la aceast\ manifestare au urm\rit spectacole folclorice, au vizitat st=nele amenajate `n zon\ unde s-au prezentat obiceiuri de st=n\, dar [i degust\ri de produse specifice sau s-au plimbat cu tr\surile. Printre participan]i s-au aflat directori de institu]ii descentralizate cum ar fi Petrea Dulgheru – [eful DSVSA [i Camelia Chitul – [efa Casei de Pensii; primari cum ar fi Vasile Tofan de la F\lticeni, Ionel Hrincescu de la Arbore, Grigora[ P\str\v de la Com\ne[ti, Traian Ionesi de la Moldovi]a, Virgil Saghin de la Vatra Moldovi]ei, Ioan Ghia]\ de la Boto[ana, viceprimari, dar [i candida]i pentru func]ii din administra]ia local\ din zon\, vicepre[edin]ii Consiliului Jude]ean Suceava, Vasile Ilie [i Daniel Cadariu, secretarul general al PDL Suceava, deputatul Ioan B\lan, senatorul PDL Sorin Fodoreanu, deputatul Dan Gabriel Gospodaru, deputatul Sanda Maria Ardeleanu, directorul Spitalului Jude]ean de Urgen]\ „Sf=ntul Ioan cel Nou”, Vasile R=mbu, fostul secretar destat `n Ministerul S\n\t\]ii, dr. Cristian Irimie, dar [i liderul PSD Suceava, deputatul C\t\lin Nechifor sau liderul UNPR Suceava, C\t\lina Vartic.
Manifestarea de duminic\ a continuat p=n\ seara cu spectacole folclorice sus]inute de Ansamblul „Ciprian Porumbescu” [i de alte forma]ii de arti[ti. Reamintim c\ prima edi]ie a evenimentului „Hora Bucovinei” a fost organizat\ `n anul 2008, la ini]iativa lui Gheorghe Flutur, iar `n 2009 la aceast\ ac]iune a participat [i pre[edintele Traian B\sescu, care a tuns mai multe oi. Proiectul „Hora Bucovinei” a fost finan]at `n 2011 cu fonduri europene prin POR pentru cre[terea gradului de atractivitate a jude]ului Suceava [i promovarea produsului specific „Hora Bucovinei”.
Secretele specialit\]ilor culinare ciob\ne[ti, dezv\luite la „Hora Bucovinei”
~n incinta fostei tabere din Buc[oaia au fost amplasate mai multe st=ni tradi]ionale din Bucovina. St=nile au fost printre locurile cele mai vizitate, unde cei doritori au v\zut obiceiurile specifice [i au putut degusta din specialit\]i culinare ciob\ne[ti precum toc\ni]a de miel, balmo[ul, ca[ul, urda, br=nza.
Despre secretul m=nc\rii preg\tite la st=n\, ciobanii au spus c\ `n prepararea acesteia trebuie pus suflet [i dragoste, iar unele bucate p\store[ti nu se fac oric=nd [i nici de oricine. Spre exemplu, urda este un sortiment de br=nz\ la care trebuie acordat\ aten]ie foarte mare la termenele pe care le are fiecare parte din procedeul de preparare pentru a nu ie[i nici ca o past\ [i nici prea f\r=micioas\, p\str=ndu-[i mereu gustul dulce.
Comercian]ii de la st=nile amplasate `n zona Buc[oaia, veni]i de la Fundu Moldovei [i de la Frasin s-au declarat mul]umi]i de v=nzarea produselor, turi[tii prezent=nd mult interes pentru preparatele tradi]ionale. „Pre]urile sunt `n func]ie de nivelul pie]ei, pentru c\ `n cazul `n care ar fi prea ridicate, nu s-ar mai putea vinde produsul”, a spus unul dintre comercian]ii de la st=ni.
Nu numai produsele lactate, br=nzeturile, au putut fi gustate de turi[ti, ci [i bucate alese, preparate din carne de oaie. Devoalarea secretelor a fost destul de dificil\, mul]i p\str=nd t\cere cu privire la condimentele utilizate [i cantitatea `n care acestea se pun `n m=ncare. Cert este c\ succesul unei m=nc\ri din carne de oaie este legat, cel pu]in pentru `mp\timi]ii gastronomiei tradi]ionale, de g\titul la foc de lemne, preferabil e fag sau alte esen]e tari [i cu putere caloric\ mare. Spre deosebire de alte cazuri `n care por]iile servite sunt mici, la Hora Bucovinei din contr\, s-au servit por]ii de carne suficient de mari c=t s\ potoleasc\ foamea [i, `n acela[i timp, s\ `i fac\ pe unii s\ mai comande pentru c\ nu se [tie c=nd mai m\n=nc\ astfel de bun\t\]i. Era [i de unde m=nca s\n\tos, toat\ m=ncarea fiind f\cut\ `n ceaune sau alte oale mari, suficient c=t buc\t\resele s\ se poat\ „juca” pun=nd condimente sau zarzavat, `nv=rtind stra[nic din lingurile mari de lemn.
n distrac]ie maxim\ cu cai, tr\suri [i c=ini ciob\ne[ti
Nu doar m=ncarea, ci [i muzica [i dansul i-a scos pe miile de oameni din cas\, s\tui poate de monotonie [i dornici s\ petreac\, de[i se anun]ase vreme rece. Totu[i, num\rul destul de mare, poate peste a[tept\rile organizatorilor celei de-a patra edi]ie a „Horei Bocovinei”, la Buc[oaia, `n ora[ul Frasin, a demonstrat c\ a fost un real succes acest eveniment. Pe l=ng\ gastronomia local\, evenimentul organizat de Consiliul Jude]ean (CJ) Suceava în parteneriat cu Asocia]ia „Produs în Bucovina”, Asocia]ia Cresc\torilor de Animale de Carne din Rom=nia şi Asocia]ia Cresc\torilor de Ovine Suceava a reu[it s\ ofere miilor de turi[ti o atmosfera pl\cut\ `ntre]inut\ de arti[ti consacra]i, dar [i de forma]ii tradi]ionale de arti[ti amatori, iar sucevenii [i turi[tii prezen]i la acest eveniment au putut s\ surprind\ prepararea unor produse culinare, specifice st=nelor.
To]i cei prezen]i au putut admira caii din zona localit\]ii Vama, cu care au venit c=]iva tineri din localitatea respectiv\ sau c=inii de la munte, rasele ciob\nesc carpatin [i ciob\nesc de Bucovina.
Vreo zece tineri veniser\ c\lare, de la Vama la Frasin, [i au st=rnit admira]ia tuturor celor de fa]\, aproape to]i c\l\re]ii venind `mbr\ca]i `n straie populare, caii lor fiind, de asemenea, `ngriji]i foarte bine, iar c=]iva cu imagina]ie mai bogat\ `mpletind coama cailor a[a de mig\los cum numai fetele `[i `mpletesc p\rul iar unul din tineri pun=nd l=ng\ urechi cozi de vulpe. To]i tinerii din Vama afi[au un aer m=ndru atunci c=nd c\l\reau [i o privire bl=nd\ atunci c=nd intrau `n vorb\ cu oamenii, spun=ndu-le de unde sunt, c=nd au venit [i c=t\ pasiune pun `n ceea ce fac. ~n jurul orei 14.00, tinerii au plecat c\lare din tab\r\ de la Buc[oaia spre mica lunc\ a Moldovei din dreptul localit\]ii Frasin [i de acolo, mai departe, c\lare p=n\ la casele lor.
Nici c=inii nu au fost l\sa]i uit\rii de turi[ti, fiecare st=n\ unde era [i c=te un c=ine era vizitat\ non – stop de turi[ti, to]i `ntreb=nd despre rasa c=inelui, v=rsta sa, numele pe care st\p=nul `l d\duse animalului. Unii mai curio[i `ntrebau dac\ e agresiv [i se convingeau rapid c=t poate fi de periculos c=nd uitau mai ciudat `n ochii dul\ului iar acesta se `ndrepta spre ei, de[i st\p=nul c=inelui f\cea eforturi s\ `l ]in\ `n les\. Al]ii voiau doar s\ [tie dac\ este de v=nzare sau dac\ sunt de v=nzare pui de c=ine ciob\nesc carpatin sau de Bucovina, impresiona]i fiind [i de statura c=inelui [i de faptul c\, dac\ nu era deranjat cu ceva, p\rea a fi un c=ine `ndeajuns de docil [i, mai ales, credincios.
Cea mai mare bucurie pentru copii a fost aceea c\ au putut s\ se plimbe cu tr\surile trase de caii falnici din Bucovina sau s\-[i achizi]ioneze diferite juc\rii de la tarabele din dreptul st=nelor. C=]iva copii mai noroco[i au putut, sub atenta supraveghere a p\rin]ilor, s\ urce pe cai [i s\ mearg\ cu ace[tia, `ns\ majoritatea p\rin]ilor au preferat doar s\ `[i plimbe copiii cu tr\sura. Spre sear\, ca de altfel [i `n ceilal]i ani, participan]ii la acest eveniment au putut s\ asiste la focul de tab\r\. (Georgiana GROZA, Dan PRICOPE)

Vezi si

Bani europeni pentru reconstrucția punctelor de control ucrainene de la Crasna și Probotești

Uniunea Europeană va oferi finanțare pentru reconstrucția punctelor de control vamal aflate în regiunea Cernăuți, …