Thursday , July 25 2024

Mii de oameni la Putna, la împlinirea a 520 de ani de la mutarea la Domnul a Sfăntului Ştefan cel Mare  

Mănăstirea Putna a serbat  în perioada 1-2 iulie  520 de ani de la mutarea la Domnul a Sfântului Domnitor Ştefan cel Mare.

Manifestările au început luni cu depunerea moaștelor Sfântului Ierarh Iacob Putneanul și a celorlalți sfinți putneni într-un baldachin din curtea mănăstirii, unde pot fi cinstite de credincioși pe tot parcursul manifestărilor.

Programul a continuat cu Privegherea din ajunul pomenirii Sf. Ştefan cel Mare, oficiată luni seară de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. „Nu știm cum a fost vremea acum 520 de ani, vreme bună sau vreme rea, cu soare sau cu nor de ploaie. Cert este că, atunci, soarele Moldovei apunând, toată lumea era cernită și clopotele Mănăstirii Putna, clopotele mănăstirii dragi a Voievodului Ştefan, sunau a jale. Peste jumătate de veac, clopotele aceleași mănăstiri sună a biruință, a laudă, a cinstire”, a spus Preasfinția Sa în cuvântul de învățătură de la finalul Privegherii. Ierarhul i-a îndemnat și pe credincioșii de astăzi să rămână la fel de fideli credinței ortodoxe, după modelul sfântului domnitor.

Model de smerenie

Conform Basilica.ro, Liturghia de marți, în ziua de pomenire a sfântului, a fost oficiată de Episcopul Ignatie al Hușilor. I s-au alăturat în slujire Episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud, Episcopul vicar Damaschin Dorneanul al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, părinți din obște și invitații lor, precum și părinți consilieri de la Centrul Eparhial din Suceava.

La eveniment au asistat numeroși reprezentanți ai Armatei și ai instituțiilor militare de învățământ ocrotite de Sf. Ştefan cel Mare, oficialități județene și locale, oameni de cultură.

„Modelul pe care ni-l pune Biserica în această zi de sărbătoare închinată Sf. Voievod Ştefan cel Mare este smerenia, o virtute atât de greu de dobândit”, a spus Episcopul Ignatie al Hușilor în cuvântul de învățătură din cadrul Sfintei Liturghii.

„Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, în anii săi de domnie, a dovedit că este un voievod smerit, având-o drept model pe Maica Domnului, cea care dintre toate făpturile omenești, a dat dovadă de multă smerenie.”

„Această smerenie a Maicii Domnului o putem sesiza în faptul că nu are o biografie proprie. Nu și-a scris memoriile. În Sfintele Evanghelii, mențiunea numelui Preasfintei Născătoare de Dumnezeu este făcută doar de câteva ori. De ce? Pentru că Maica Domnului și-a identificat viața ei cu viața lui Hristos”, a continuat Preasfinția Sa.

Episcopul Ignatie al Hușilor a mai amintit că și Sf. Ştefan cel Mare atribuia victoriile militare exclusiv lui Dumnezeu, nu sieși.

„Această smerenie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare a fost surprinsă și sintetizată în câteva versuri de către marele poet Ioan Alexandru”, a amintit Preasfințitul Părinte Ignatie, citându-l pe poetul transilvan, care spunea: „Ştefan e mare, pentru că a fost smerit”.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoțească „Ştefan Nosievici” a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, iar la Chinonic a cântat Corul „Ascensio” de la Filiala Liceului Teoretic cu profil Arte „Grigore Grigoriu”, cu sediul la Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria” din Republica Moldova.

Liturghia a fost urmată de un recital de muzică și poezie patriotică și religioasă oferit de Corul „Răzeșii” al Batalionului 335 Artilerie „Alexandru cel Bun” Botoșani și de Grupul vocal-tradițional „Ai lui Ştefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, jud. Suceava.

Programul a fost completat de ceremonia semnării unui protocol de colaborare, în vederea organizării de activități cultural-educative, între General-locotenent Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, și Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna.

Ceremonii militare speciale

Prima parte a manifestărilor din ziua de pomenire a Sf. Ştefan cel Mare s-a încheiat cu un ceremonialul militar dedicat sfântului la 520 de ani de la trecerea sa la cele veșnice.

Au defilat Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București, un detașament de militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bucovina din Suceava, militari de la Inspectoratul de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” Suceava, elevii Colegiului Militar Național „Ştefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), Detașamentul de onoare din Republica Moldova, format din studenții Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne din Chișinău și Muzica Militară a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” din București, dirijată de Locotenent Colonel Adrian Curelea.

Tot militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” au prezentat un exercițiu de tip drill-team – de mânuire a armamentului.

 Doar smerenia ne poate uni

„Tot astăzi se împlinesc 20 de ani de la Marea Sărbătoare Ştefan 500, când l-am sărbătorit pe Sântul Ştefan la 500 de ani la trecerea la cele veșnice”, a amintit Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, la finalul ceremoniilor militare.

„Atunci a fost sărbătoarea care a marcat începutul acestui secol XXI pentru mănăstirea noastră. În întreaga țară a fost atunci o mare sărbătoare. Se cuvine să fim recunoscători și să-i amintim pe cei care au pus atunci mult suflet.”

Starețul i-a amintit în primul pe Părintele Patriarh Teoctist, pe Părintele Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, pe Înaltpreasfințitul Părinte Pimen și Preasfințitul Părinte Gherasim, ierarhii eparhioti ai epocii, pe fostul protopop de Rădăuți, Părintele Ionel Maloș, plecat la Domnul înainte de liturghia din 2 iulie 2004.

„Un cuvânt de recunoștință se cuvine să aduc celor 600 de studenți și tineri care au purtat icoana Adormirii Sfântului Ştefan cel Mare într-un pelerinaj pe jos de la Suceava la Putna. Dintre ei, prezent aici este Părintele Vasile Gavrilă, dar și alți cinci care au rămas definitiv aici, în mănăstire. Sunt astăzi viețuitori ai mănăstirii”, a adăugat părintele stareț.

„Ştefan e mare pentru că a fost smerit, scria poetul Ioan Alexandru. De această smerenie avem nevoie azi pentru a întări legăturile românilor cu românii în țară, în diaspora, dar și – așa cum a spus Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul ieri la Mănăstirea Bogdana – pentru ca Prutul să fie o apă care nu desparte, ci unește.”

„Cu acest gând la unitatea pe care o aduc credința, dragostea, smerenia, să ne îndreptăm spre casele noastre”, a încheiat Arhim. Melchisedec Velnic, relatează Basilica.ro.

De asemenea, în cadrul manifestărilor, la mormăntul marelui voievod numeroase oficialități și reprezentanți ai diverselor insituții au depus coroane și jerbe de flori.

Programul manifestărilor dedicate Sfântului Ştefan cel Mare au continuat  marți seară la Mănăstirea Putna cu o retragere cu torțe de pe Dealul Crucii din apropiere.

Vezi si

Zona de munte a județului, sub Cod galben de ploi torențiale, vijelii și grindină 

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o atenționare Cod galben de instabilitate atmosferică temporar …