Mega-tunul lui Carcalete cu terenul din preajma Casei Corpului Didactic se împotmoleşte

O construcţie ridicată în judeţul Suceava a arătat cum se pot cheltui banii statului, prin Ministerul Educaţiei, în beneficiul unor bugetari cu instincte de afacerişti. Viitorul sediu al Casei Corpului Didactic (CCD) este ridicat nu în municipiul reşedinţă de judeţ cum ar fi normal, ci în comuna limitrofă Scheia şi nici măcar nu într-o zonă locuită, ci pe vârful unui deal, dincolo de şoseaua de centură.
Scopul pentru care a fost stabilit taman acolo locul pentru această investiţie este unul cât se poate de precis: să crească preţul terenului din apropiere. Cum? Pe banii statului, dar nu în beneficiul acestuia. Mai exact, pe banii contribuabililor, dar în beneficiul celor care au teren în apropiere.
Valoarea terenurilor în zonă este mică pentru că utilităţile lipsesc. Cu alte cuvinte, cine are teren în zonă, este acum un om fericit pentru că odată aduse utilităţile de la o distanţă de peste un kilometru, în vârful dealului, va creşte preţul terenurilor.
Proprietar al unei mari parcele din vecinătatea noului sediu al CCD este Petru Carcalete, fost inspector şcolar general din 2005 până în 2012. După cum reiese dintr-o declaraţie de avere, acesta a cumpărat, împreună cu o altă persoană, în 2010, în comuna Scheia, o suprafaţă de 2,41 hectare, având cotă parte 50%. O brazdă adâncă delimitează acum hotarul parcelelor de teren cu pricina.
Tot pe atunci, după mai mulţi ani de discuţii şi tatonări pentru un sediu nou al CCD, comuna Scheia a donat jumătate de hectare de teren pentru a amenaja acolo sediul nou al acelei instituţii, în apropiere de terenul cumpărat de Carcalete.
Scopul afacerii, care pare să fi fost de la bun început aducerea utilităţilor în vârful unui deal pustiu pentru a creşte de câteva zeci de ori valoarea unor tarlale deţinute de şeful ISJ, va fi probabil atins până la urmă, dacă niciuna dintre instituţiile statului nu se va interesa cum este posibil ca un munte de bani să fie dirijat spre o investiţie absurdă, într-o zonă pustie. Probleme de parcurs au început însă deja să apară. Autorităţile ştiu cine are de plătit pentru construcţia sediului CCD, dar nu şi pentru cea a utilităţilor.
De la CCD nimeni nu vrea să dea un răspuns ferm, actualul director şi fostul director al instituţiei susţinând, deopotrivă, că este treaba Ministerului Educaţiei şi a celor de la Inspectoratul Scolar al Judeţului să gestioneze investiţia. Comuna Scheia nu vrea să dea bani pentru utilităţi pentru că sunt costuri mari ca să aduci reţeaua de canalizare de la peste un kilometru în vârful dealului şi nici cea de electricitate de la vreo jumătate de kilometru distanţă. Actualul şef al Inspectoratului Scolar al Judeţului Suceava, Gheorghe Lazăr, are o altă abordare şi susţine că bani sunt doar pentru un puţ pentru a se asigura alimentarea cu apă. Cât priveşte reţeaua de gaz, toţi ridică din umeri, mai puţin fostul director al CCD, Traian Duminică, el explicând că proiectul imobilului care se construieşte dincolo de şoseaua de centură a Sucevei are prevăzută o centrală pe lemne. Totuşi, după cum a explicat Traian Duminică, asta nu înseamnă că nu se poate schimba soluţia tehnică, dar nu este el competent pentru acest lucru şi, de altfel, nici instituţia condusă acum de Constantin Mărgineanu.
Probleme cu racordurile la infrastructura rutieră şi de unde a pornit necesitatea unui sediu nou al CCD
Cei care au gândit ca fiind potrivită locaţia noului sediu al CCD la Scheia aveau în plan un racord foarte facil la şoseaua de centură, fiind o distanţă de vreo două-trei sute de metri. Asta însemna mană cerească şi pentru orice proiect imobiliar care s-ar fi dezvoltat în preajma CCD. Aici însă apare o problemă ce nu mai ţine de finanţare, cum este în cazul utilităţilor, ci de legalitate, pentru că la şoselele de centură nu se pot intersecta decât drumurile naţionale şi, prin excepţie, cele de interes judeţean.
In niciun caz nu poate fi vorba de alte drumuri, deşi în treacăt menţionăm că pe toate tronsoanele şoselei de centură s-au amenajat intersecţii improvizate între ruta ocolitoare şi drumurile de exploataţie agricolă. Un astfel de drum, balastat face legătura între parcarea ce urmează a fi amenajată pe tronsonul trei al şoselei de centură şi şantierul de la CCD.
Totuşi, directorul CCD, Constantin Mărgineanu, a spus că există şi o altă soluţie de a ajunge la sediul de la Scheia. Ar fi vorba despre un drum ce face legătura din zona de case aproape de RAR, de-a lungul unui pârâu, trece pe sub un pod care face parte din şoseaua de centură şi care este construit peste pârâul respectiv, drumul şerpuind apoi până la şantierul CCD de la Scheia. Drumul respectiv este însă unul de pământ şi destul de îngust, sunt porţiuni pe unde nu pot trece două maşini mici una pe lângă cealaltă.
Toată povestea a început în 2005 – 2006 când, directorul de atunci al CCD, Traian Duminică, a descoperit fisuri adânci în zidurile clădirii unde funcţionează instituţia, el dorind să facă nişte lucrări de amenajare la demisol. Un expert chemat la faţa locului a precizat că există riscul prăbuşirii. De atunci s-au făcut trei proiecte pentru o un sediu nou al Casei Corpului Didactic. Asta pentru că, pe de o parte, lucrările de consolidare ale actualului sediu ar fi costat foarte mult iar, de cealaltă, clădirea actuală nu este una propice desfăşurării activităţii CCD. De fiecare dată au fost aprobate proiectele, s-au alocat bani, dar tergiversarea cu licitaţiile a blocat de fiecare dată finanţările. Menţionăm că sediul CCD este, din 1990, într-o casa de pe Aleea Nucului, construită cu peste o sută de ani în urmă de preotul Vasile Cocârlă şi donată pentru a servi activităţii educaţionale. La un moment dat, clădirea a fost utilizată ca şi cămin al Liceului “Stefan cel Mare”, imobilul fiind şi în prezent în administrarea acestei unităţi de învăţământ.
Când alte investiţii în infrastructura şcolară erau blocate, un al treilea proiect pentru CCD este promovat
Pe data de 13 februarie 2008, şeful de atunci al ISJ Suceava, Petru Carcalete, anunţa că au fost alocate 1,8 milioane de lei pentru un nou sediu al CCD, bani în plus urmând a fi alocaţi în exerciţiile bugetare ulterioare. Ca şi precedentul proiect, şi acesta a fost blocat. Traian Duminică a explicat că un prim proiect era pentru o clădire a CCD în apropierea sediului ISJ, pe un teren ce aparţine de Colegiul Naţional „Petru Muşat” – fost Grup Scolar Industrial 2. Acolo urmau a se face lucrări ample de consolidare a terenului şi ideea a fost abandonată. Al doilea proiect era în zona Scolii 8 din cartierul George Enescu, dar a fost o problemă cu accesul, astfel că şi al doilea proiect a fost abandonat.
A început criza, iar anul 2009 nu a fost unul prielnic nici pentru investiţii, foarte multe fiind blocate. Pentru o scurtă perioadă care a coincis cu guvernarea PSD – PDL, la conducerea CCD ajunge Constantin Mărgineanu. El ne-a declarat că a susţinut o altă idee şi anume achiziţionarea unei clădiri învecinate cu hotelul Balada, dar nu a avut succes. Traian Duminică ajunge din nou la conducerea CCD şi, deşi la nivel naţional şi judeţean erau blocate multe investiţii, apare o oportunitate pentru CCD. Nu era vorba de proiectul pentru care la începutul lui 2008 Petru Carcalete anunţa că s-au alocat 1,8 milioane de lei, clădirea respectivă având o formă ce semăna cu o carte deschisă. Cartea pe care a mers însă Carcalete a fost una imobiliară iar oportunitatea însemna cheltuirea altor bani de la Ministerul Educaţiei prin ISJ pentru un nou proiect, total diferit şi la o scară mai mare decât fuseseră celelalte două proiecte. Totul după ce Primăria Scheia a dat, gratuit, CCD o suprafaţă de jumătate de hectar de teren.
Când ar trebui finalizat sediul CCD, cât costă investiţia şi ce lucrări ar trebui să fie realizate
Petru Carcalete a promovat proiectul pentru construirea unui sediu nou al CCD. Anunţul a fost publicat pe SEAP pe 11 mai 2012, iar contractul a fost atribuit la 1 octombrie 2012, unei firme din Oaş, când Petru Carcalete nu mai era şef al ISJ Suceava, într-o perioadă când alte investiţii importante erau blocate, de exemplu cea a şoselei de centură. Valoarea construcţiei este de aproape 4,7 milioane de lei, cu 0,6 milioane de lei mai puţin faţă de preţul estimat, la care se adaugă costul utilităţilor – racordurile la apă, canal şi energie electrică estimate la 3,3 milioane de lei. Ministerul Educaţiei a alocat, până acum, prin ISJ, 1,75 milioane de lei la sediul CCD, pentru acest an este prevăzută o sumă de 0,9 milioane de lei. Pentru utilităţi au fost alocată suma de trei sute de mii de lei, adică a unsprezecea parte din cât este estimat ca fiind necesar. Termenul de finalizare al lucrărilor este luna octombrie a anului 2015, însă Constantin Mărgineanu este oarecum sceptic în această privinţă. „Nu este investiţia pe care am pornit-o. Eu am ridicat două şcoli – 10 şi 9. Despre astea şi despre sala de sport de la şcoala 9 pot să vă vorbesc. Nu ştiu dacă va fi gata şi investiţia pentru un sediu nou al Casei Corpului Didactic”, a spus Constantin Mărgineanu. Ca şi Traian Duminică, actualul director al CCD susţine că nu trebuie minimalizată sau trecută în derizoriu activitatea instituţiei pe care o reprezintă şi este de părere că un sediu nou trebuia amenajat, chiar dacă zona nu este cea mai potrivită.
Clădirea din Scheia are demisol, parter şi două etaje şi a fost construită în câmp, la peste un kilometru de prima casă locuită. Noua Casă a Corpului Didactic este prevăzută cu o bibliotecă la parter, cu trei depozite, un birou al bibliotecarei şi o sală de lectură de 90 de metri pătraţi. La cele două etaje vor fi prevăzute unele încăperi destinate personalului CCD, dar va avea şi nouă camere de cazare şi un apartament unde profesorii sau alţi invitaţi ce vor veni la Suceava pentru cursuri de formare la CCD vor putea înopta. La demisol este prevăzut un garaj auto cu două locuri, o zonă pentru centrala termică pe lemne, un spaţiu pentru un centru de multiplicare, dar şi o spălătorie pentru lenjeria din camerele de cazare. De asemenea, pentru că toate activităţile de amploare ale CCD se desfăşurau în săli închiriate cum ar fi la Scoala Filadelfia, sediul are prevăzut, într-o laterală, construirea unui amfiteatru cu peste 300 de locuri. De asemenea, sunt prevăzute şi nu mai puţin de 200 de locuri de parcare.

Cine este Petru Carcalete?
Petru Carcalete este un politician vechi care a bifat condica pe la mai multe partide. A început cu PNL, partid din partea căruia a candidat la funcţia de primar al municipiului Rădăuţi în anul 2004. Fără succes, deoarece la acea dată bătălia se dădea între ocupantul de atunci al fotoliului de primar – Mihai Frunză şi cel care este acum la al doilea mandat, Aurel Olărean. A rămas în PNL şi, după ce Alianţa Dreptate şi Adevăr ajunge la Putere, Petru Carcalete a devenit şef al ISJ. Deşi a pendulat spre Partidul Liberal Democrat, fiind un pilon foarte important al acestui partid, la nivel de judeţ, cei de la PNL nu reuşesc să îl îndepărteze de tot de la conducerea ISJ, cu toate procesele care au urmat. Vreun an de zile a durat această situaţie urâtă când la conducerea ISJ ba a fost Petru Carcalete, ba a fost Lucian Lungu. S-a înscris în PDL după fuziunea dintre PD şi PLD, şi a devenit unul din cei mai importanţi oameni ai partidului, cel puţin în zona Rădăuţiului. A candidat în 2008 pentru un mandat de senator pe colegiul 4, dar, deşi a obţinut cel mai mare scor electoral cu peste 45 de procente, nu a primit mandatul pentru că, la nivel de judeţ, PDL a obţinut un rezultat conform căruia i-ar fi revenit două mandate de senator, iar colegiile 1 şi 2 au fost câştigate de candidaţii partidului cu peste 50%. A revenit în fruntea ISJ, de unde nu a mai plecat decât în primăvara lui 2012, când s-a supărat pe PDL că nu l-a susţinut la o candidatură pentru Primăria Rădăuţiului. A intrat atunci din nou în PNL şi a candidat, din partea USL, contra lui Aurel Olărean, dar nici de data aceasta nu a avut succesul scontat. Este din 2012 membru în Consiliul Local Rădăuţi, unde a fost şi în mandatul 2004 – 2008.  (Dan PRICOPE)