Sunday , September 25 2022

Marii moşieri şi arendaşi din judeţul Suceava

agricultura

In judeţ există deja 43 de exploataţii agricole de peste 100 de hectare. Majoritatea sunt constituite din terenuri luate în arendă. Cea mai mare exploataţie – 1.469 de hectare, aparţinând SC Prodimpex SRL Bălcăuţi. Cu banii de pe subvenţii se plăteşte arenda, câştigul eventual vine din munca pământului. Micii fermieri nu vor să se asocieze, după ce s-au luptat între ei la retrocedare dar nici să vândă pământul, preţul oferit fiind prea mic

Exploataţiile agricole de mari dimensiuni din judeţul Suceava au început să prindă contur în ultimii ani, mai multe rezultate din arendarea terenurilor de la proprietari, puţine din cumpărarea acestora şi mai deloc din asocierea micilor fermieri.
O centralizare existentă la nivelul instituţiilor agricole judeţene relevă faptul că în judeţul nostru avem 43 de fermieri care exploatează suprafeţe mai mari de 100 de hectare de teren. Majoritatea acestora sunt în perimetrul judeţului Suceava dar există şi exploataţii agricole administrate de suceveni şi în alte judeţe, fie în cele vecine, cum este Botoşaniul, Iaşiul sau Neamţul dar şi mai departe, chiar în Brăila.
Cea mai mare exploataţie agricolă o deţine Prodimpex SRl Bălcăuţi, administrată de Ilie Homeniuc, care deţine în proprietate şi în arendă 1469 de hectare de teren în localităţile Bălcăuţi, Siret, Calafindeşti, Grămeşti şi Dorneşti. Pe locul doi vine Agroprodexim SRL, administrată de Ionu Simion Păstrăv, cu 1117 hectare în proprietate şi arendă la Fântâna mare, Forăşti, Rădăşeni, Vadu Moldovei şi Cornu Luncii. Urmează Agrohouse SRL, administrată de Stefan Indianu care exploatează, în proprietate ori în arendă 769 de hectare la Drăguşeni, Răuceşti Neamţ, Forăşti, Cristeşti Iaşi. Staţiunea de Cercetări Agricole, altădată principalul “latifundiar” al judeţului se află acum abia pe locul patru, având în proprietate 747 de hectare de teren la Suceava, Ciprian Porumbescu, Moldova Suliţa, Pojorâta şi Moara. Avem în judeţul Suceava şi investitori străini în agricultură. Pe locul cinci ca suprafaţă exploatată, în proprietate şi în arendă 708 hectare la Siret şi Bălcăuţi se află SC Marsin SRL, administrată de britanicul Simon James O’Conor. Topul este completat, până la poziţia a zecea, de Agroimobiliare SRL, administrată de rădăuţeanul Mircea Ion, cu 653 de hectare în Victoria, Zăvoaia şi Insurăţei, localităţi din judeţul Brăila; Lucos Diov Consulting SRL Moara, administrată de Ovidiu Prodaniuc, cu 650 de hectare în proprietate şi arendă la Moara, Horodniceni şi Ciprian Porumbescu; SC Agrar SRL Rădăuţi, administrată de Marta Iacob, cu 593 de hectare de teren la Dorneşti, Muşeniţa, Grăniceşti, Dărmăneşti, Frătăuţi; Plopagro SRL Salcea, administrată de Romeo Budeanu, cu 585 de hectare la Salcea şi Vicşani Farm SRL, administrată de Wladimir Boboschko, cu 582 de hectare în proprietate şi arendă la Muşeniţa şi Frătăuţii Noi. Suprafaţa totală a exploataţiilor agricole mai mari de 100 de hectare administrate de firme sau persoane fizice sucevene este de 15.900 de hectare, ceea ce nu reprezintă încă foarte mult din terenul arabil din judeţul nostru.
Cu banii de pe subvenţii se plăteşte arenda, câştigul eventual vine din munca pământului
La întrebarea – cât primesc proprietarii de teren de la arendaşi, răspunsul diferă de la o zonă la alta şi de la un arendaş la altul. In general, cei dintâi nu se îmbogăţesc dând în arendă pământul, mulţi preferând această soluţie fiindcă pur şi simplu nu pot să-l lucreze – în mediul rural au rămas în general doar persoanele în vârstă, tineretul îndreptându-se către câştiguri mai facile în alte zări. Pentru un hectar de teren proprietarii primesc de la arendaşi între 400 şi 600 de lei, dacă este vorba de bani sau între 500 şi 600 de kilograme de produse – porumb sau grâu. Sumele de bani nu sunt foarte mari, iar plata în produse poate fi considerată suficientă pentru consumul în gospodărie. La un calcul simplu, s-ar putea trage concluzia că arendaşii câştigă mai mult din subvenţia pe care o obţin de la Uniunea Europeană sau de la stat. Anul acesta, de exemplu, la cereale, subvenţia a fost de 140 de euro pe hectar, iar la sfecla de zahăr a ajuns chiar la 600 de euro pe hectar. In 2013 nu s-a dat subvenţie la motorină, dar există promisiuni că anul care vine se vor acorda, ceea ce ar însemna, valoric, încă circa 100 de lei pe hectar, la preţul actual al combustibilului.
Acest calcul arată că din subvenţie arendaşul îşi plăteşte arenda şi îi mai rămâne ceva, nu foarte mult. Restul înseamnă muncă fiindcă, de când există posibilitatea de a monitoriza de la înălţime terenurile agricole, au cam dispărut practicile din alţi ani, când o bună parte dintre deţinătorii de terenuri încasau subvenţii, dar nu lucrau pământul.
Anul acesta, mai prost ca anul trecut, porumbul s-a vândut în pierdere
Toată lumea ştie că munca în agricultură nu este deloc uşoară. Iar cei care lucrează efectiv în această ramură economică nu pregetă să sublinieze acest lucru de câte ori au ocazia. Stefan Indianu, administratorul SC Agrohouse SRL, firmă care lucrează printre cele mai mari suprafeţe de teren din Suceava şi împrejurimi, explică un paradox al agriculturii, nu neapărat româneşti: “Anul acesta a fost un an mai prost decât anul trecut, ca rezultate financiare. Producţiile au fost mai mari dar la cereale în mod special, preţurile au scăzut atât de mult încât, la porumb de exemplu, am lucrat în pierdere. Am cheltuit 28 de milioane de lei vechi pentru un hectar de porumb, bani pe care nu i-am scos din vânzarea grăunţelor. Am avut însă noroc cu sfecla de zahăr – a fost producţie mare, preţul nu a strălucit dar cu subvenţia, am ieşit binişor. Este destul de complicată agricultura asta. Investiţiile sunt mari, munca este multă, utilajele costă, combustibilul costă, tratamentele costă dacă vrei să obţii ceva producţie”, a explicat Stefan Indianu. Suceava nu este judeţul cu cele mai mari producţii agricole dar, lucrându-se pământul aşa cum se cuvine, se pot obţine şapte tone de porumb la hectar, patru tone de grâu, 25 de tone de cartofi sau 40 de tone de sfeclă de zahăr. Asta dacă intemperiile nu distrug culturile. Fiindcă, chiar dacă majoritatea celor care au exploataţii agricole pe suprafeţe mari şi le asigură, de multe ori despăgubirile vin atât de greu încât mai că îţi vine să te lipseşti.
Micii fermieri nu vor să se asocieze, după ce s-au luptat între ei la retrocedare dar nici să vândă pământul, preţul oferit fiind prea mic
Am arătat că proprietarii de terenuri agricole din judeţul Suceava cel puţin, nu au dorinţa de a se asocia, deşi recomandări în acest sens se fac de către toţi cei care se pricep ori susţin că se pricep la agricultură. Este evident că o agricultură performantă nu se poate face decât pe suprafeţe mari, cu utilaje performante, sămânţă de calitate şi tratamente corespunzătoare împotriva dăunătorilor. Dar de aici şi până la a convinge pe micii proprietari de terenuri că ar fi mai bine să se asocieze este o cale foarte lungă. Mai întâi, orice asociaţie agricolă aduce repede aminte de defunctele cooperative agricole de producţie de pe vremea comunismului, dezmenbrarea acestora fiind printre primele puncte pe agenda post-revoluţionară. Mai apoi, este de notorietate faptul că la retrocedarea terenurilor după 1990 s-au petrecut atât de multe nereguli care au dus la atât de multe procese în instanţa de judecată încât foarte rar găseşti în mediul rural sucevean un mic proprietar de teren care să nu se fi judecat măcar cu un vecin de tarla. Iar procesele încă nu s-au terminat ori dacă acest lucru s-a produs, unul a câştigat şi altul a pierdut, fapt care a dus la o escaladare şi mai mare ale negrelor sentimente dintre proprietarii de teren vecini. Pe de altă parte, mari zone nu se pot concentra în mâinile unui singur proprietar fiindcă micii fermieri nu prea vor să vândă pământul pe care l-au obţinut atât de greu, cu bătălii în comisiile locale de fond funciar, cu scandaluri prin sat ori cu procese la instanţe. de aceea sunt puţini proprietari în rândul fermierilor suceveni care lucrează mai mult de 100 de hectare de teren. Cu excepţia Staţiunii de Cercetări Agricole, mai sunt doar doi: Agroimobiliare SRL a rădăuţeanului Mircea Ion, dar ale cărui 653 de hectare sunt în judeţul Brăila şi Agrar SRL, care deţine 593 de hectare în cinci localităţi – Dorneşti, Muşeniţa, Grăniceşti, Dărmăneşti şi Frătăuţi. Se preconizează de către cei care urmăresc piaţa terenurilor agricole o creştere a valorii acestora începând de la anul, când vor putea cumpăra teren agricol în România şi străinii, în nume propriu. Fiindcă în acest moment preţul oferit de eventualii cumpărători nu îi satisface pe proprietari, preferând să arendeze pământurile pentru un venit mic, dar sigur. (Neculai ROSCA)

Vezi si

 Șomuz și Foresta și-au împărțit punctele în derbyul local de la Fălticeni

Șomuz și Foresta și-au împărțit punctele în primul derby sucevean din actuala ediție de campionat …