Thursday , December 1 2022

Marele jaf de lemn mirosit de Greenpeace în pădurile de la Vama s-a făcut surcele. Cum s-a ajuns ca Garda Forestieră să amendeze pădurarii pentru că s-a exploatat prea puțin lemn

În această vară, în lunile iunie și august, organizația de mediu Greenpeace a lansat mai multe acuzații referitoare lucrări efectuate  pe raza Ocolului Silvic Vama din cadrul Direcției Silvice Suceava.  Inițial, Greenpeace a prezentat la sfârșitul lunii iunie o serie de acuzații în spațiul public referitoare la lucrările din cadrul Ocolului Silvic Vama, în parcela 53A. În urma acestor acuzații, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a invitat organizația de mediu la o verificare comună, în teren, a aspectelor semnalate. Acțiunea comună a avut loc în 6 august a.c., conform unui program prestabilit și agreat de ambele părți, la Ocolul Silvic Vama, fiind verificată zona prezentată în spațiul public de organizația de mediu, respectiv parcela 53A, unde ar fi fost descoperite presupuse tăieri ilegale. La acțiunea respectivă au participat directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, reprezentanți ai organizației de mediu, precum și reprezentanți ai autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și ai autorităților locale.

Conform Romsilva, în urma verificării comune în teren, acuzațiile prezentate în spațiul public referitoare la parcela 53A nu s-au confirmat, dar organizația de mediu a prezentat, în timpul întâlnirii, noi sesizări privind presupuse tăieri ilegale în alte parcele de pe raza Ocolului Silvic Vama, printre care parcela 44A.

Conducerea Romsilva a promis în cadrul acțiunii comune din 6 august că va verifica noile acuzații, prin intermediul unei expertize independente, realizată de un expert autorizat.

Greenpeace a sesizat și Garda Forestieră Suceava despre posibilele nereguli din pădurile de la Vama, instituție care a transmis luni, 14 octombrie 2019, un comunicat de presă în care a prezentat rezultatele controalelor efectuate în urma respectivei sesizări.

Să încercăm să analizăm, concluziile  controalelor efectuate de Carda Forestieră Suceava, așa cum au fost ele transmise prin amintitul comunicat de presă.

Cazul 1

Aspecte sesizate de asociația de mediu Greenpeace:

  • stabilirea, pe bază de măsurători exacte, a suprafeței reale a tăieturii; stabilirea dacă aceasta este o eroare de întocmire a amenajamentului sau dacă au fost tăiați și arbori și din subparcela 44E.
  • reconstituirea în baza diametrelor cioatelor a APV nr. 888411-SV-369, pentru a stabili dacă proveniența volumului de 2227 m3 de masă lemnoasă recoltat dintr-un u.a. unde conform amenajamentului mai erau 1083 m3 este cea reală
  • – stabilirea dacă a fost greșit amenajamentul și cum a fost posibilă o așa eroare. Existența a 51% din volumul recoltat neînscris în amenajament sau recoltarea acestuia din altă subparcelă decât cea înscrisă în APV sunt neconforme cu normativele;
  • – stabilirea faptului dacă amenajamentul a fost greșit întocmit și de ce nu a fost corectat ulterior;
  • – stabilirea faptului dacă a fost tăiată ras pădure de 55 de ani din u.a. 44E.
  • stabilirea situației reale a semințișului din parchetul acesta, determinată conform normativelor, și care sunt măsurile ce se impun pentru reconstrucția ecologică a suprafeței de peste 5 ha tăiată ras, în imediata apropiere a localității;
  • stabilirea pericolului unor alunecări de teren sau a unor viituri ca urmare a acestei tăieri.

În urma verificărilor efectuate de către Garda Forestieră Suceava, s-a ajuns la concluzia că suprafața provine din stabilirea eronată a suprafeței la amenajarea silvică din anul 2010, amenajare executată de către I.N.C.D.S. Marin Drăcea – Filiala Bistrița. Nu s-a constatat recoltarea din partida constituită în u.a.-ul respectiv a unor volume de masă lemnoasă mai mari decât cele consemnate în actul de punere în valoare. În primăvara anului 2018 s-au efectuat lucrări de împăduriri, în completarea regenerării naturale, urmărindu-se realizarea unei compoziții diversificate, stabilă la fenomenele climatice nefavorabile. În cadrul acestor lucrări de împăduriri s-au utilizat 4.500 puieți forestieri, iar în primăvara acestui an regenerările au fost parcurse cu lucrări de întreținere și îngrijire. Conform rezultatului controlului anual al regenerărilor, reușita acestora este de 87%.  Cu ocazia reamenajării U.P. I Deia, u.a. 44A a fost încadrată în grupa funcțională 1-5M, în care sunt incluse pădurile încadrate în situl ROSPA0089 – „Obcina Feredeului”, păduri constituite ca rezervații ale biosferei neincluse în categoriile funcționale 5A, 5C, 5D sau 5E, unitatea amenajistică nefiind încadrată în categoria zonelor cu pericole de alunecări de teren sau viituri.

 

Mai mult decât atât, în acest caz a fost efectuată o expertiză tehnică extrajudiciară, realizată de către un expert independent. În urma analizei amenajamentului silvic, precum și în urma verificărilor și a măsurătorilor din teren, a rezultat că lucrările efectuate în u.a. 44A, U.P. I  Deia, de pe raza Ocolului Silvic Vama respectă prevederile amenajamentului silvic și ale legislației în vigoare, nefiind o tăiere ilegală. „Din verificări a rezultat că organele silvice din cadrul Ocolului Silvic Vama au respectat pașii procedurali. La data intrării în vigoare a amenajamentului silvic, u.a.44A se regăsește în planul decenal de recoltare a produselor principale, fiind propus a se executa în deceniu o tăiere rasă pe suprafața de 2,49 ha cu un volum de recoltat de 1174 m3. Până la data constituirii partizii de produse principale a fost recoltat un volum de 66 m3 produse accidentale și igienă. Prin punerea în valoare a partizii de produse principale – tăiere rasă a rezultat un volum de 2227 m3. Volumul rezultat în plus față de prevederile amenajamentului, de 1153 m3, nu a afectat posibilitatea de produse principale a UP I – Deia și nici fondul de producție deoarece cantitatea rezultată în plus din punerea în valoare a tăierii rase s-a precomptat din altă unitate amenajistică cuprinsă în planul decenal”.

Cazul 2

Aspecte sesizate de Greenpeace către Garda Forestieră:

  • – În u.a. 44 I și 44 C s-au observat cioate fără marcă….numeroase cioate nu prezintă marcă ci numai cioplaj
  • – Posibilitatea ca înălțimile să nu fie reale,…,pentru actul de punere în valoare nr. 1176668,…diametrul mediu al arborilor marcați,…,este mult sub diametrul mediu al arborilor din pădure…
  • – Colectarea lemnului din această partidă (nr. 1176668) s-a făcut prin albia pârâului,…,se constată că malurile și albia pârâului au fost distruse în procesul de transport a lemnului…, instalația de transport este amplasată în albia pârâului…este menționată Legea 107/1996 – legea Apelor cu modificările ulterioare
  • – Panta instalației de transport este de peste 50% pe unele porțiuni, reprezentând un risc pentru utilizarea ei.

Pentru clarificarea aspectelor semnalate la acest punct, Garda Forestieră a solicitat sprijinul specialiștilor din cadrul IPJ Suceava în vederea stabilirii veridicității unor amprente rezultate în urma aplicării dispozitivelor speciale de marcat. Punerea în valoare a fost efectuată în anul 2016, astfel că mărcile sunt înrășinate, lucru absolut firesc pentru arboretele de molid și brad. În această situație au fost aplicate un număr de 4 amenzi atât pentru firmele care au exploatat masa lemnoasă, cât și pentru personalul silvic. Pentru personalul silvic a fost aplicată sancțiunea, nu pentru că s-a tăiat ilegal masă lemnoasă, ci pentru că nu s-a tăiat toată masa lemnoasă pusă în valoare. În ceea ce privește drumurile de tractor neconforme cu normele în vigoare, reprezentanții Ocolului Silvic Vama au aplicat măsurile legale care se impun prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției silvice seria CCS nr. 0561194.

În urma verificărilor s-a constatat faptul că au fost respectate normele tehnice Nr. 2, Anexa 7, atât suprafața de parcurs precum și volumul de extras este întemeiat, fiind dictat de cerințele arboretului în cauză.

Cazul 3

  • În u.a. 32 H,A,E,D,G avem de-a face cu o tăiere rasă de aproximativ 9 ha. Care este motivul, cum a fost posibil?
  • În u.a. 32A (suprafața conform amenajamentului de 9,55 ha) a fost făcută o tăiere progresivă de racordare, fiind constituite APV-urile 1008879 și 1026909. Conform celor două APV-uri s-au tăiat 4766 mc de masă lemnoasă. Conform amenajamentului, în u.a. 32A există un volum de 286 mc/ha, respectiv 2731 mc/ua, în APV apar cu 2035 mc lemn în plus, adică peste 74% mai mult față de amenajament. Este o greșeală de amenajare sau lemnul provine din alte surse?
  • În u.a. 32 E (vârsta pădurii fiind de 50 de ani) au fost efectuate tăieri accidentale, dar porțiunea tăiată este situată în imediata apropiere a tăierii definitive, în zona cea mai adăpostită de vânt și de alte intemperii, de la baza versantului, în imediata apropiere a drumului de tractor.
  • În u.a. 30 A, E, B, 29B, C, D tăierile accidentale sunt suspecte a fi neconforme cu normativele. În aceste cazuri există un număr mare de tăieri accidentale, repetate.

În u.a. – urile menționate în sesizare, în perioada de valabilitate a prezentului amenajament silvic nu au fost prevăzute și nu s-au efectuat tăieri rase.

În u.a. 32A, G, H, atât în ediția actuală a amenajamentului silvic cât și în ediția precedentă, s-au efectuat tăieri progresive, conform prevederilor amenajamentului silvic. Lucrările executate au fost posibile datorită:

  1. a) Au fost prevăzute a fi executate în ame­na­ja­mentul silvic (în cazul tăierilor de produse principale)
  2. b) Au fost obligatoriu de executat, urmare a aparițiilor produselor accidentale – doborâturi și rupturi de vânt și zăpadă.

În concluzie nu se confirmă existența unei tăieri rase pe aproximativ 9,0  ha în u.a. 32H, A, E, D, G. În u.a. 32A, referitor la volumul de masă lemnoasă existent în u.a. și cel exploatat, este o greșeală de amenajare, lucrare efectuată de I.N.C.D.S. Marin Drăcea – Filiala Bistrița. În u.a. 32E fiind amplasată lângă o parcelă care a fost parcursă anterior cu tăiere definitivă, situată în treimea mijlocie a versantului, putea fi expusă acțiunilor distructive ale factorilor abiotici, respectiv doborâturi și rupturi de vânt și zăpadă. Alegerea tratamentelor a fost o acțiune stabilită și asumată de către I.N.C.D.S. Marin Drăcea – Filiala Bistrița. Prin folosirea căilor de scos-apropiat existente nu s-a distrus versantul, în acest sens neexistând vreun document oficial care să constate acest fapt. Referitor la faptul că tăierile accidentale sunt suspecte a fi neconforme cu normativele, nu se confirmă.

În vederea verificării tuturor aspectelor semnalate, au fost efectuate redirecționări ale sesizării către instituțiile abilitate, respectiv Garda Națională de Mediu, Sistemul de Gospodărire a Apelor. Urmare a verificărilor în teren efectuate de  Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Suceava ,,nu s-au constatat situații de natură contravențională sancționabilă la data controlului“ fiind încheiată în acest sens nota de constatare nr. 7669 din 24.09.2019. Deasemenea în urma verificărilor efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, nu s-au indentificat probleme deosebite fiind încheiat în acest sens procesul verbal cu nr. 7280 din 09.09.2019.

În ceea ce privește acțiunea de control desfășurată de Garda Forestieră Suceava, aceasta a implicat colaborarea cu următoarele instituții: Inspectoratul Județean de Poliție Suceava, INCDS – Marin Drăcea – Stațiunea de Cercetare Dezvoltare și Experimentare Producție Bistrița și Direcția Silvică Suceava.

Vezi si

Un bătrân de 77 de ani a ajuns în stare gravă la spital, după ce a traversat printr-un loc nepermis

Se pare că pietonul era în stare avansată de ebrietate și nu s-a asigurat când …

One comment

  1. An Romania ,in ce priveste padurile si EXPLOATAREA lor fara discernamant,totul este corect.Daca nu credeti PLECATI la munte dar nu pe langa sosele ci la cel putin 1 km de ele si o sa va cruciti, o sa va prindeti de cap,o sa va zmulgeti parul si o sa plangeti de ceea ce au putut sa faca acesti jefuitori din padurile tarii.