Mai multe firme sucevene s-au trezit cu dosare de fraudarea a fondurilor europene, chiar dacă proiectele respective au fost finalizate și sunt funcționale

În mai multe dosare, cum ar fi cele referitoare la unele ferme zootehnice din județ, construite efectiv și funcționale, investitorii care le-au construit s-au trezit trimiși în judecată, oarecum selectiv, anchetați, iar marea majoritate a acestor afaceri devin falimentare. Totul se pare că pleacă de la o interpretarea extrem de subiectivă a directivelor europene care prevăd insa, explicit, condamnarea celor care au fraudat doar în cazul constatării unui prejudiciu, real și cuantificabil n

În contextul discuțiilor aprinse din Uniunea Europeană despre noul ciclu bugetar și despre condiționarea fondurilor europene (la nivel de propunere deocamdată), de starea statului de drept este interesant de aruncat o privire  la nivelul județului nostru spre bătălia din sferele înalte și la modalitatea în care se transpune legislația UE pe teritoriul nostru.

Problema principală este dată de volumul foarte mare de așa-zise fraude europene de care este plină burtiera televiziunilor, iar în contextul în care peste un sfert din activitatea OLAF este focusată pe România nici nu este de mirare că se vorbește numai de fraude peste tot.

Se pare că ideea noastră, preconcepută, despre fraude este ne-europeană, deorece directivele Uniunii sunt un pic mai explicite decât ceea ce ni se servește prin rechizitorii.

“Directiva UE 2017/1371 a Parlamentului și Consiliului conține următoarele aspecte:

•  (2) În sensul prezentei directive, sunt considerate fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii următoarele: (a) în legătură cu cheltuielile care nu sunt aferente achizițiilor, orice acțiune sau inacțiune cu privire la: (i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, având ca efect deturnarea sau reținerea necuvenită de fonduri sau active de la bugetul Uniunii ori de la bugetele gestionate de Uniune sau în numele acesteia; (ii) nedivulgarea de informații, cu încălcarea unei obligații specifice, având același efect; sau (iii) utilizarea necorespunzătoare a unor astfel de fonduri sau active în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial;  (b) în legătură cu cheltuielile aferente achizițiilor, (Nota 1)  cel puțin dacă este săvârșită pentru a obține un profit ilegal pentru autor sau pentru altă persoană, prin cauzarea unei pierderi în ceea ce privește interesele financiare ale Uniunii, orice acțiune sau inacțiune cu privire la: (i) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete, având ca efect deturnarea sau reținerea necuvenită de fonduri sau active de la bugetul Uniunii ori de la bugetele gestionate de Uniune sau în numele acesteia; (ii) nedivulgarea de informații, cu încălcarea unei obligații specifice, având același efect; sau (iii) utilizarea necorespunzătoare a unor astfel de fonduri sau active în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate inițial, care prejudiciază interesele financiare ale Uniunii”.

Deci peste tot, în ceea ce privește achizițiile observăm prevedera legiuitorilor europeni cu privire la condamnarea celor care au fraudat doar în cazul constatării unui prejudiciu, real și cuantificabil.

Același punct de vedere îl au și oficialii UE  din Directoratul pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de gen care spun explicit că nu este suficientă intenția, ci trebuie să existe și prejudiciul efectiv! (https://eucrim.eu/articles/the-pfi-directive-fight-against-fraud/)

În județul nostru au fost și mai sunt o grămadă de trimiteri în judecată, pe alocuri condamnări, complet abracadabrante, din moment ce fondurile europene s-au cheltuit cu rezultatul final cerut de proiect. Adică niciun fel de prejudiciu.

Este vorba, mai ales, despre fermele zootehnice ridicate de o serie de investitori, gen SC MELIFABI SRL, SC CORBUL SRL, fermele de la Slatina etc., despre care se poate spune doar că ele s-au construit efectiv, primele 3 fiind și funcționale. O parte însemnată din responsabilii de aceste afaceri,  oamenii care le-au construit sunt trimiși în judecată, cam selectiv, pe criterii obscure de către unii procurori, sunt  anchetați, iar  marea majoritate a afacerilor devin falimentare, cu mici excepții, între care și cele pomenite mai sus.

Este încurajator însă să constatăm că adevărata intenție a celor de la UE  începe să pătrundă, timid, prin actele judiciare românești.

Astfel  în dosarul penal nr. 46/P/2016 privind pe Țibulca Gruia Mihai și SC Alexconstruct SRL, parchetul a dispus achitarea  acestora  pentru infracțiunea de fraudare a fondurilor europene, deși strict tehnic aceste persoane sunt într-o situație identică, până la confundare, cu firmele pomenite mai sus, ai căror administratori sunt trimiși prin instanțe, unii cu condamnări la activ .

După cum vedem, condamnări gratuite și nemeritate, chiar din perspectiva procurorilor de la DNA Suceava.

Tibulca și firma sa au fost acuzați că , în cadrul proiectului ”Înființare fabrică de procesare primară a lemnului, sat Slatina, județul Suceava, prin schemă de ajutor de stat XS28/123F/2008”,  a prezentat către AFIR o serie de documente false (oferte de preț, certificate de inspecție, declarații de conformitate etc.) fapte care au dus la semnarea contractului de finanțare de fonduri europene și finalizarea acestuia, prin realizarea investiției. Având în vedere cele de mai sus, realizarea investiției și lipsa probelor de fals, evident, procurorii, în mod corect, au clasat dosarul față de cel acuzat și firma acestuia.

După cum vedem acuze identice cu cele din dosarele mediatizate, în presa locală, despre antreprenorii suceveni ”fraudatori”. În mod inexplicabil nu toate soluțiile procurorilor sunt congruente, deorece beneficiarii pomeniți mai sus (Melifabi SRL și Corbul SRL) au fost trimiși în judecată, chiar dacă față de ei nu există nici o dovadă de fals, aceștia realizându-și  investiția și făcând-o operațională.

În mod firesc la dosare identice ar trebuie și soluții identice, ceea ce nu s-a întâmplat în toate spețele la care facem referire.

Noile date privind practica și teoria europeană, incluzînd și noua abordare a parchetelor sucevene, va  trebui să pună capăt arbitrariului în tratarea cauzelor cu fonduri europene. (O.S.)